3ra-746/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-746/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-746/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

ÎNCHEIERE

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni

„Apă-Canal Chișinău”,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Societatea pe Acțiuni „Institutul de Proiectări Tehnologice” împotriva

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la constatarea ilegalității și

anularea facturilor nr. AAD 7285907 din 28 februarie 2018 și nr. AAD 9712312 din

30.03.2018 cu anexe, obligarea excluderii sumelor din contul abonatului,

împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins cererea de apel declarată de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău”,

constată:

La 08 iunie 2018 SA „Institutul de Proiectări Tehnologice” a depus cerere de

chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva SA „Apă-

Canal Chișinău”, prin care a solicitat constatarea ilegalității acțiunilor SA „Apă-

Canal Chișinău” în raport cu SA „Institutul de Proiectări Tehnologice” referitor la

calcularea și înaintarea spre plată a serviciilor de canalizare în cazul depășirii

normelor CMA, cu obligarea pârâtei să excludă din contul abonatului SA „Institutul

de Proiectări Tehnologice” sumele calculate cu titlu de servicii de canalizare în cazul

depășirii normelor CMA, cu anularea facturilor fiscale nr. AAD 7285907 din 28

februarie 2018 și nr. AAD 9712312 din 30 martie 2018 cu anexe.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că conform contractului nr. 160133

din 01 septembrie 2001 SA „Apă-Canal Chișinău” s-a obligat să acorde SA

„Institutul de Proiectări Tehnologice” servicii de alimentare cu apă și canalizare pe

adresa mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare, nr. 65, unde este amplasat bunul imobil

proprietate privată a sa.

Conform contractului încheiat între părți și actele normative ce reglementează

prestarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, cantitatea serviciilor este

indicată în factura de plată, care se expediază în adresa consumatorului.

1

Începând cu 01 februarie 2018, pe lângă factura aferentă serviciilor de

alimentare cu apă și canalizare, SA „Apă-Canal Chișinău” suplimentar a mai emis

și facturi pentru un pretins serviciu numit generic – serviciile de canalizare în cazul

depășirii normelor CMA (cu aplicarea tarifului diferențiat).

Nefiind de acord cu facturile fiscale eliberate pentru serviciul de canalizare în

cazul depășirii normelor CMA (cu aplicarea tarifului diferențiat), la 10 aprilie 2018

și respectiv la 11 aprilie 2018, a expediat în adresa pârâtei două cereri prealabile,

prin care a solicitat să-i fie furnizată informația referitor la temeiul juridic în baza

căruia se include și se calculează plata pentru pretinsele servicii de canalizare în

cazul depășirii normelor CMA (cu aplicarea tarifului diferențiat), autoritatea publică

care a aprobat tariful consemnat în facturile de plată, totodată soluționând

excluderea din contul abonatului a sumelor calculate cu titlu de servicii de canalizare

în cazul depășirii normelor CMA (cu aplicarea tarifului diferențiat).

Prin răspunsurile la cererile prealabile cu nr. 1200/4119 din 10 mai 2018 și nr.

1200/4235 din 11 mai 2018, SA „Apă-Canal Chișinău” a considerat neîntemeiate

argumentele invocate de reclamantă în cererea prealabilă și a remis pentru plată

facturile ce includeau servicii de canalizare în cazul depășirii normelor CMA (cu

aplicarea tarifului diferențiat).

Reclamanta consideră că facturile fiscale înaintate spre plată de SA „Apă-

Canal Chișinău” sunt ilegale și urmează a fi anulate de instanța de judecată, pe motiv

că contravin prevederilor legale.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a admis acțiunea înaintată de către SA „Institutul de Proiectări Tehnologice”. S-au

anulat ca fiind ilegale factura fiscală seria AAD nr. 7285907 din 28 februarie 2018

în sumă de 9 463,22 lei și Anexa la aceasta și factura fiscală seria AAD nr. 9712312

din 30 martie 2018 în sumă de 11 018,19 lei și Anexa la aceasta, emise de SA „Apă-

Canal Chișinău” cu titlu de tarife diferențiate pentru depășirea concentrațiilor

maxime admise în apele uzate. S-a obligat SA „Apă-Canal Chișinău” să excludă din

contul abonatului SA „Institutul de Proiectări Tehnologice” sumele calculate cu titlu

de tarife diferențiate pentru depășirea concentrațiilor maxime admise în apele uzate,

în mărime de 9 463,22 lei și în mărime de 11 018,09 lei. (f.d. 151, 156-163)

În conformitate cu prevederile art. 232, alin. (1) din Codul administrativ SA

„Apă-Canal Chișinău”, în termen, la 17 decembrie 2019 a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

(f.d. 153-154)

Curtea de Apel Chișinău la 15 ianuarie 2020 a notificat apelantei SA „Apă-

Canal Chișinău” hotărârea motivată. (f.d. 167)

La 31 ianuarie 2020 SA „Apă-Canal Chișinău”, în termen a depus apelul

motivat. (f.d. 169-175)

Prin decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel declarată de către SA „Apă-Canal Chișinău”. (f.d. 202, 203-212)

Instanțele în motivarea soluției sale au reținut că conform art. 22 alin. (18) al

Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, în cazul în care

volumul substanțelor în suspensie, consumul biochimic de oxigen pentru 5 zile

(CBO 5), precum și alți indicatori depășesc normativele aprobate în modul stabilit

de legislația în vigoare, se aplică tarife diferențiate, calculate proporțional cu indicii

2

normativelor indicate, conform condițiilor contractuale, iar în lipsa acestor clauze în

contractul obligatoriu – conform modalității stabilite prin Legea nr. 1540- XIII din

25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului și prin alte acte legislative

în vigoare. Din dispozițiile acestei norme legale reiese că aceasta stabilește clar

modalitățile de calcul a tarifelor pentru depășirea concentrației maxim admisibile a

substanțelor poluante, după cum urmează: conform condițiilor contractuale, iar în

lipsa unor clauze în contract, conform modalității stabilite prin legea privind plata

pentru poluarea mediului și prin alte acte legislative. În consecință, SA „Apă-Canal

Chișinău” are obligația de a indica expres modalitatea de calcul a sumei înaintate

spre plată clientului, condiție nerealizată în speță în contextul în care instanțele au

constatat că în factura contestată, dar și în referințele depuse la dosar, SA „Apă-

Canal Chișinău” nu a indicat modalitatea de calcul a tarifului diferențiat, invocând

în mod general că tariful a fost determinat conform prevederilor art. 22 alin. (18) al

Legii nr. 303/2013, fără a oferi explicații în acest sens.

Astfel, instanțele au constatat că actele administrative contestate - factura

fiscală seria AAD nr. 7285907 din 28 februarie 2018 și factura fiscală seria AAD nr.

9712312 din 30 martie 2018 contravin prevederilor Legii privind serviciul public de

alimentare cu apă și canalizare, or, în aceste facturi fiscale nu este indicată

modalitatea de determinare a tarifului diferențiat aplicat SA „Institutul de Proiectări

Tehnologice”, iar contractul specificat în această factură, nu poate fi reținut ca temei

de aplicare a calculului diferențiat, în contextul în care, acesta nu specifică expres

modalitatea de calculare a tarifelor diferențiate, ci doar conține o trimitere generală

la cadrul normativ.

De asemenea, instanțele au reținut cu referire la pct. 69 din Regulamentul -

cadru privind recepționarea apelor uzate, eliberarea condițiilor tehnice și

autorizațiilor de deservire a apelor uzate în sistemul de canalizare al localităților,

aprobat prin Ordinul Departamentului Construcții și Dezvoltare al Teritoriului al

Republicii Moldova nr. 40 din 18 februarie 2005 că rezultatele probelor prelevate de

către SA „Apă-Canal Chișinău” sunt valabile pentru luna în care au fost prelevate,

adică, nu pot fi puse la baza emiterii unor constatări pentru alte luni. În situația din

speță s-a constatat că potrivit procesului-verbal nr. 1 din 17 ianuarie 2018 de

prelevare a probelor de ape uzate din căminul de control, în scopul determinării

indicilor fizico-chimici din apele uzate și corespunderii calității lor normativelor

concentrațiilor maxim admisibile (CMA), a fost prelevată probă unică în volum de

2,9 l, iar rezultatele obținute au fost puse la baza facturilor fiscale emise pentru lunile

februarie și martie 2018. Prin urmare, factura fiscală seria AAD nr. 7285907 din 28

februarie 2018 și factura fiscală seria AAD nr. 9712312 din 30 martie 2018 sunt

ilegale și pe motiv că la baza emiterii facturilor respective au stat rezultatele probelor

prelevate la 17 ianuarie 2018, rezultatele cărora erau valabile doar pentru luna

ianuarie 2018.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 11 iunie 2020 SA „Apă-Canal

Chișinău” a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 19 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care a

dispune respingerea cererii de chemare în judecată depusă de către SA „Institutul de

Proiectări Tehnologice”. (f.d. 217-221)

3

În motivarea recursului recurenta a invocat că hotărârile instanțelor ierarhic

inferioare sunt neîntemeiate , contrare circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei.

Consideră că instanțele au interpretat eronat Legea privind serviciul public de

alimentare cu apă și canalizare nr. 303 din 13.12.2013.

La 26 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SA „Institutul

de Proiectări Tehnologice” copia recursului declarat de către SA „Apă-Canal

Chișinău” împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d.

227)

Completul specializat relevă că SA „Institutul de Proiectări Tehnologice” a

recepționat copia recursului expediat, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat

la materialele dosarului, fără a depune o referință. (f.d. 229)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin.

(1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 26 februarie 2020 în lipsa

reprezentantului SA „Apă-Canal Chișinău”.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, care la 14 mai 2020 a fost

recepționată de către SA „Apă-Canal Chișinău”. (f.d. 115)

SA „Apă-Canal Chișinău” a depus recursul la data de 11 iunie 2020. Astfel,

obligația de contestare în termen a fost îndeplinită.

4

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

5

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Societatea pe Acțiuni” Apă-Canal Chișinău” se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

6