3ra-937/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-937/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Țurcan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol DECIZIE 04 noiembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Întreprinderea de Producție și Comerț „ICAM” Societate pe Acțiuni împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea facturii, împotriva deciziei din 21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a respins apelul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și s-a menținut hotărârea din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La data de 07 februarie 2019 ÎPC „ICAM” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Apă-Canal Chișinău”, prin care a solicitat anularea facturii fiscale seria AAF 5235103 din 27 noiembrie 2018. În motivarea acțiunii a indicat că la data de 30 noiembrie 2018 ÎPC „ICAM” SA a recepționat factura fiscală seria nr. AAF 5235103 din 27 noiembrie 2018, emisă de către SA „Apă-Canal Chișinău” cu privire la achitarea sumei de 10 160,24 lei cu titlu de tarife diferențiate pentru depășirea concentrațiilor maxime admise în apele uzate.

Consideră că factura fiscală contestată este una neîntemeiată, ilegală, contrară legislației în vigoare, deoarece, în factura emisă, SA „Apă-Canal Chișinău” eronat a făcut trimitere la contractul nr. 715633 semnat de către SA „Apă-Canal Chișinău” și ÎPC „ICAM” SA, or nu a fost încheiat un contract privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majore de poluanți cu societatea pârâtă. A menționat că a încheiat cu SA „Apă-Canal Chișinău” un singur contract cu privire la recepționarea și epurarea apelor uzate cu concentrații majore de poluanți nr. 7-156/ps341j din 26.03.2009, care indică concret modalitatea de calcul și condițiile de plată privind recepționarea și epurarea apelor uzate.

1 Prin scrisoarea nr. 1200/4575 din 27 martie 2017, a fost anunțată de către SA „Apă-Canal Chișinău” despre rezilierea unilaterală a contractului de recepționare și preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți nr. 1200/4575 din 27 martie 2017 și, totodată, despre faptul că din data de 01 mai 2017, raporturile de recepționare și evacuare a apelor uzate vor fi reglementate suplimentar prin semnarea unui acord bilateral, întocmit în conformitate cu prevederile legislației de mediu.

SA „Apă-Canal Chișinău” a comunicat public despre demararea discuțiilor privind semnarea noilor contracte cu stabilirea unei noi metodologii de calcul a tarifelor pentru serviciul de evacuare a apelor reziduale în sistemul de canalizare, fapt menționat public de către reprezentantul directorului general SA „Apă-Canal Chișinău”, Veronica Herța, în cadrul ședințelor publice de la sediul SA „Apă-Canal Chișinău” din data de 09 iunie 2017 și 21 iulie 2017, însă, până în prezent nu a primit proiectul unui asemenea contract. La moment, între ÎPC „ICAM” SA și SA „Apă-Canal Chișinău” nu este încheiat nici un contract cu privire la recepționare și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți, or, Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare nr. 303 din 13.12.2013 nu reglementează metodologia de calcul a tarifelor diferențiate.

Referitor la metodologia de calcul a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți, reclamanta consideră că poziția exprimată de către SA „Apă-Canal Chișinău” a stârnit largi critici din partea societății civile și a agenților economici, din lipsa de legalitate și previzibilitate, cât și necesitatea perfecționării cadrului de reglementare în acest domeniu la adoptarea astfel de decizii. Mai mult, calculul propus și folosit în practică de către SA „Apă-Canal Chișinău” constituie un act nefondat și nejustificat, propus unilateral, care nu ia în considerație opinia societății civile, fapt ce ar induce mai mulți agenți economici spre faliment în cazul imposibilității achitării sumelor destul de mari stabilite ilegal în noile facturi fiscale.

Consideră că, factura fiscală menționată constituie o încălcare flagrantă a prevederilor Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare nr. 303 din 13.12.2013, care reglementează relația operator-consumator, în exclusivitate în bază de contract. Reieșind din normele de drept indicate, furnizorul de servicii, SA „Apă-Canal Chișinău” obligatoriu urma să semneze un nou contract privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți cu consumatorul ÎPC „ICAM” SA, unde și urma să se opereze în mod bilateral plata pentru preepurarea apelor uzate, or, noua factură fiscală contestată urma să fie înaintată spre achitare către agentul economic numai după semnarea unui astfel de contract, întrucât o eventuală solicitare privind executarea unei obligațiuni de plată a unui serviciu public în lipsa unui temei juridic, a unui contract, constituie o ilegalitate.

Contractul, încheiat anterior între ÎPC „ICAM” SA și SA „Apă-Canal Chișinău” cu nr. 7-156/ps341j din 26 martie 2009, indica expres în punctul 4.1 modalitatea de calcul pentru recepționarea și epurarea apelor uzate deversate de la client cu concentrații majorate ale poluanților, cu coeficientul 0,15 la tarif. Astfel, 2 anume în baza acestui contract, SA „Apă-Canal Chișinău” trebuie să își asume obligația de a recepționa și epura apele uzate deversate de agent, lunar prin intermediul evacuatoarelor la coeficientul strict stabilit de 0,15 la tarif. În acest sens, obligația în cauză, de a recepționa și epura apele uzate, în practică la coeficientul stabilit în contract, la moment nu este executată și este încălcată de către SA „Apă- Canal Chișinău”, fapt care generează o apreciere eronată a situației real existente pe acest caz, prin facturarea unor sume nereale de plată pentru serviciile în cauză.

Totodată, consideră că de facto, achită un tarif de 5 ori mai mare pentru canalizarea apei decât consumătorii casnici (2,04 lei/m3— pentru consumătorii casnici, iar pentru consumătorii noncasnici — 11,17 lei/ m3), or acest tarif deja include serviciile de epurare suplimentară a apei. În rapoartele și informațiile publice prezentate de către SA „Apă-Canal Chișinău” nu sunt indicate cheltuielile de epurare suplimentară a apei. Mai mult, în nici unul din rapoartele de activitate a SA „Apă-Canal Chișinău”, în general, nu se conține rubrica „cheltuieli de epurare suplimentară”, ceea ce denotă că SA „Apă- Canal Chișinău” nu prestează serviciile pentru care consumatorii plătesc.

A menționat că este relevantă situației din speță decizia Consiliului Concurenței nr. APD-61 din 04 decembrie 2017, potrivit căreia SA „Apă-Canal Chișinău” i-a fost aplicată o amendă în mărime de 77 048, 51 lei pentru încălcarea prevederilor art. 11 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, prin impunerea tarifului diferențiat pentru serviciul de recepționare în sistemul municipal de canalizare a apelor uzate SRL „Ivaro”. Totodată, a invocat că prin decizia enunțată a Consiliului Concurenței s-a constatat că SA „Apă-Canal Chișinău”, fiind unicul operator ce prestează serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare în mun.

Chișinău, conform licenței AC nr. 000514 din 29.05.2015 eliberată de către ANRE, deține o poziție abuziv dominantă pe piață și, prin urmare, aplică discriminatoriu tarifele în mod diferit față de agenții economici, în lipsa unui contract privind recepționarea și epurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Prin urmare, SA „Apă-Canal Chișinău” impune, în mod abuziv, altor întreprinderi de același nivel tarif diferențiat pentru serviciul de recepționare în sistemul municipal de canalizare a apelor uzate, fapt absolut inadmisibil în condițiile Legii cu privire la poluarea mediului.

A invocat că în conformitate cu actul de control din 04 ianuarie 2018 și din 14 septembrie 2018, reprezentanții SA „Apă-Canal Chișinău” au recunoscut că în ciclul de producere a mobilei nu este folosită apă potabilă, or, folosește apă doar pentru scopuri menajere, întrucât toate produsele chimice utilizate în activitatea sa sunt achiziționate de la reprezentanții oficiali care achită taxe pentru poluarea mediului înconjurător.

În conformitate cu alin. (18) art. 22 din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare nr. 303 din 13.12.2013, în cazul în care volumul substanțelor în suspensie, consumul biochimic de oxigen pentru 5 zile (CBO 5), precum și alți indicatori depășesc normativele aprobate în modul stabilit de legislația în vigoare, se aplică tarife diferențiate, calculate proporțional cu indicii normativelor indicate, conform condițiilor contractuale, iar în lipsa acestor clauze în contractul 3 obligatoriu - conform modalității stabilite prin Legea nr. 1540- XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului și prin alte acte legislative în vigoare.

În speță, contractul privind epurarea apelor a fost reziliat unilateral de către SA „Apă-Canal Chișinău”, iar un alt contract nu a fost semnat, astfel impunerea din partea SA „Apă-Canal Chișinău”, în mod abuziv, altor întreprinderi de același nivel tarife diferențiate pentru serviciul de recepționare în sistemul municipal de canalizare a apelor uzate este absolut inadmisibil în condițiile Legii cu privire la poluarea mediului. Tarifele diferențiate la depășirea normativelor deversărilor apelor uzate în sistemul public de canalizare pot fi aplicate numai după efectuarea a 5 analize zilnice de laborator consecutive, pentru stabilirea consumului biochimic de oxigen pentru 5 zile (CBO 5), iar potrivit facturilor fiscale contestate a fost o singură analiză lunară de laborator.

Prin hotărârea din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis acțiunea depusă de către ÎPC „ICAM” SA. S-a anulat factura fiscală seria AAF 5235103 din 27 noiembrie 2018. (f.d. 123, 129-140) Prin decizia din 21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către SA „Apă-Canal Chișinău” și s-a menținut hotărârea din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 181, 182-192) Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 17 iunie 2020 și la 08 septembrie 2020 SA „Apă-Canal Chișinău” a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintată de către ÎPC „ICAM” SA.

(f.d. 201-208, 215-216) În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că instanțele judecătorești inferioare au examinat superficial cauza, nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și au prezentat poziții contradictorii în motivarea hotărârii și a deciziei, favorizând intimata și pronunțând soluții ilegale, neîntemeiate și bazate pe concluzii eronate, cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Instanțele inferioare au omis o circumstanță importantă pentru soluționarea justă a cauzei, și anume, faptul că intimata are obligația epurării și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisaruri pentru localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25.11.2013.

Respectiv, instanțele urmau să conchidă și să rețină faptul că ÎPC „ICAM” SA nu are instalată o stație de preepurare locală în scopul evitării deversării apelor uzate industriale cu concentrații majore de poluanți în canalizarea municipală. La 04 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa ÎPC „ICAM” SA, copia recursului declarat de către SA „Apă-Canal Chișinău” împotriva deciziei din 21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 212) Completul specializat relevă că ÎPC „ICAM” SA a recepționat copia recursului expediat, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului. (f.d. 214) 4 Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. La caz, SA „Apă-Canal Chișinău” s-a conformat prevederilor legale și a contestat în termen decizia din 21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. La data de 08 septembrie 2020 SA „Apă-Canal Chișinău” a depus recurs suplimentar împotriva deciziei din 21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d.

215) Ulterior, la data de 17 septembrie 2020 SA „Apă-Canal Chișinău” a depus cerere, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu confirmarea tranzacției nr. 05/4.1-03/355 din 14.09.2020 și dispunerea încetării procesului în temeiul art. 265 din Codul de procedură civilă. (f.d. 220-221) În motivarea cererii recurenta a invocat că renunță la capătul cererii de recurs cu privire la invocarea motivelor de fapt și de drept în partea contestării hotărârii instanței de fond și a instanței de apel. La data de 25 septembrie 2020 ÎPC „ICAM” SA a depus referință la cererea de concretizare pe marginea recursului declarat de către SA „Apă-Canal Chișinău”, prin care a comunicat că la 14 septembrie 2020 a încheiat cu SA „Apă-Canal Chișinău” tranzacție de împăcare.

Astfel, în conformitate cu art. 60 alin. (2) Cod de procedură civilă pe tot parcursul examinării cauzei, reclamantul este în drept să renunțe la acțiune, pârâtul este în drept să recunoască acțiunea, iar părțile pot înceta procesul prin tranzacție de împăcare. Totodată, a indicat că art. 445 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă prevede că instanța, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul și să caseze decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art. 265 din Codul de procedură civilă. Art. 265 lit. d) din Codul de procedură civilă, la rândul său prevede că, instanța de judecată despune încetarea procesului în cazul în care părțile au încheiat o tranzacție, confirmată de instanța.

ÎPC „ICAM” SA a solicitat încetarea procesului în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către ÎPC „ICAM” SA împotriva SA „Apă-Canal Chișinău”, cu privire la anularea facturii fiscale seria AAF 5235103 din 27 noiembrie 2018 și confirmarea tranzacției nr. 05/4.1-03/355 din 14 septembrie 2020 încheiată între ÎPC „ICAM” SA și SA „Apă-Canal Chișinău”. (f.d. 227) La 07 octombrie 2020, examinând admisibilitatea recursului depus de către SA „Apă-Canal Chișinău”, împotriva deciziei din 21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, completul de admisibilitate specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 5 al Curții Supreme de Justiție a dispus examinarea în fond a acestuia, în complet de cinci judecători.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În speță acțiunea a fost depusă în instanță la data de 07 februarie 2019 în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000. Hotărârile instanțelor au fost pronunțate după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Conform articolului 247 din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul depus de către SA „Apă-Canal Chișinău”, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond și a emite o nouă decizie, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. Articolul 217 din Codul administrativ prevede că pentru soluționarea integrală sau parțială a litigiului, părțile pot încheia o tranzacție de împăcare prin consemnarea ei în procesul-verbal al ședinței de judecată. O astfel de tranzacție de împăcare poate să se refere exclusiv la drepturile și obligațiile părților la proces. O tranzacție de împăcare poate fi încheiată în baza propunerii instanței, acceptată în scris de părți în instanța de judecată. În toate cazurile, tranzacția de împăcare se confirmă prin încheiere judecătorească.

Totodată, Codul administrativ în art. 195 a stipulat că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171. Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în completarea Codului administrativ. Articolul 265 lit. d) Cod de procedură civilă prevede că instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care părțile au încheiat o tranzacție, confirmată de instanță.

Conform art. 375 alin. (2) Cod de procedură civilă examinarea cererii reclamantului de renunțare la acțiune sau a cererii părților de încheiere a tranzacției, 6 efectele admiterii sau respingerii renunțului sau tranzacției au loc în conformitate cu art. 212. Conform art. 212 alin. (5) Cod de procedură civilă în cazul admiterii renunțării reclamantului la acțiune sau confirmării tranzacției, instanța judecătorească pronunță o încheiere, prin care dispune încetarea procesului. Prin prisma art. 60 alin. (2) Cod de procedură civilă pe tot parcursul examinării cauzei, reclamantul este în drept să renunțe la acțiune, pârâtul este în drept să recunoască acțiunea, iar părțile pot înceta procesul prin tranzacție de împăcare.

Din materialele cauzei se constată că ÎPC „ICAM” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Apă-Canal Chișinău”, prin care a solicitat anularea facturii fiscale seria AAF 5235103 din 27 noiembrie 2018. Fiind învestită cu judecarea cauzei, de către instanța de fond prin hotărârea din 31 iulie 2019 a fost admisă acțiunea și s-a anulat factura fiscală seria AAF nr. 5235103 din 27 noiembrie 2018. Judecând apelul declarat de către SA „Apă-Canal Chișinău”, instanța de apel l- a respins și a menținut hotărârea instanței de fond. La 17 iunie 2020 și la 08 septembrie 2020 SA „Apă-Canal Chișinău” a depus recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La data de 17 septembrie 2020 SA „Apă-Canal Chișinău” a depus cerere, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 21 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu confirmarea tranzacției nr. 05/4.1-03/355 din 14.09.2020 și dispunerea încetării procesului în temeiul art. 265 din Codul de procedură civilă. Ulterior, la data de 25 septembrie 2020 ÎPC „ICAM” SA a depus referință la cererea de concretizare pe marginea recursului declarat de către SA „Apă-Canal Chișinău”, prin care a comunicat că la 14 septembrie 2020 a încheiat cu SA „Apă- Canal Chișinău” tranzacție de împăcare. Astfel, în conformitate cu art. 60 alin. (2), art. 445 alin. (1) lit. d) și 265 lit. d) din Codul de procedură civilă a solicitat încetarea procesului și confirmarea tranzacției nr. 05/4.1-03/355 din 14 septembrie 2020, încheiată între ÎPC „ICAM” SA și SA „Apă-Canal Chișinău”.

Părțile au prezentat instanței tranzacția nr. 05/4.1-03/355, încheiată la data de 14 septembrie 2020, între ÎPC „ICAM” SA în calitate de Partea I și SA „Apă-Canal Chișinău” în calitate de Partea II, prin care părțile au convenit: 2.