2rac-65/21 — încasarea datoriei

2rac-65/21 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rac-65/2021

prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul central (jud. I. Volcovschi)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. Gr. Colev, A. Curdov, Șt.Starciuc)

ÎNCHEIERE

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea

Comercială „Primalimcim” Societate cu Răspundere Limitată și administratorul

acesteia, Iurie Negara, reprezentați de avocatul Veaceslav Matei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Municipală „Servicii Publice Cimișlia” împotriva Societății Comerciale

„Primalimcim” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei

pentru prestarea serviciilor de apă și canalizare și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 septembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost admis apelul declarat de Societatea Comercială „Primalimcim” Societate cu

Răspundere Limitată și de administratorul acesteia Iurie Negară, reprezentați de

avocatul Veaceslav Matei, a fost casată hotărârea din 12 martie 2020 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul central și a fost emisă o nouă hotărâre de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 19 martie 2019 ÎM ,,Servicii Publice Cimișlia” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva SRL ,,Primalimcim” cu privire la încasarea datoriei în mărime

de 12092,85 lei, cu titlu de restanță la serviciile de aprovizionare cu apă și

canalizare conform contractului de furnizare a serviciului public alimentar cu apă și

de canalizare nr. 2102 din 01.02.2017 și a cheltuielilor de judecată în mărime de

362,80 lei cu titlu de taxă de stat (f.d.1-2).

În motivarea acțiunii a indicat că la 01 februarie 2017 a fost încheiat contractul

de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare nr.2102 între

ÎM „Servicii Publice Cimișlia” și SRL „Primalimcim”.

În temeiul contractului, ÎM „Servicii Publice Cimișlia” a furnizat iar SRL

„Primalimcim” cu sediul or. Cimișlia, str. Ștefan cel Mare 20 A, a recepționat

alimentarea cu apă potabilă și evacuare a apelor uzate, fapt confirmat prin facturile

fiscale și actele de verificare a decontărilor.

Conform pct. 11 lit. g) din contractul de furnizare cu apă potabilă și evacuarea

apelor uzate, părțile au stabilit că consumatorul este obligat să achite în termenele

stabilite, facturile pentru serviciul public de alimentare cu apă și canalizare.

A menționat că la 31 decembrie 2017 conform actului de verificare restanță la

prestarea serviciilor este de 12092,85 de lei (f.d.11-12-17, f.d.38, f.d. f.d.41-47, f.d

60-73).

A relevat că ÎM „Servicii Publice Cimișlia” a expediat în adresa pârâtului

somație prin care a solicitat achitarea datoriei. Somația respectivă a fost

recepționată de pârât la 20 februarie 2019, însă, până în prezent nu a întreprins

careva măsuri în scopul stingerii datoriei.

A susținut că pârâtul SRL „Primalimcim” cunoștea cu certitudine despre faptul

că urma să achite pentru serviciile prestate, aceasta, rezultă din faptul că edificiul

său a fost permanent conectat la sistemul de aprovizionare cu apă potabilă și

canalizare.

Totodată, pârâtul la 22 mai 2017 a achitat suma de 500 de lei, la 01 august

2017 a achitat suma de 1000 de lei și la 29 septembrie 2017 a achitat suma de 1000

de lei pentru serviciile prestate, fapt confirmat prin facturile fiscale.

Astfel, SRL „Primalimcim” fiind un consumator de rea-credință se folosește de

faptul că, conform specificului serviciilor prestate, din motive tehnice, sediul nu

poate fi deconectat de la rețeaua de apeduct și canalizare fără a fi prejudiciați

consumatorii din vecinătate, care achită sistematic servicii de aprovizionare cu apă

potabilă și canalizare.

Prin cererea de concretizare a cererii de chemare în judecată ÎM „Servicii

Publice Cimișlia” a micșorat suma restantă pentru prestarea serviciilor de

aprovizionare cu apă potabilă și canalizare de către SRL „Primalimcim” precizând

că prin actul de verificare pînă la 01 octombrie 2018, restanta pentru serviciile

prestate constituie suma de 8176,85 de lei (f.d.37).

ÎM „Servicii Publice Cimișlia” a solicitat încasarea de la SRL „Primalimcim” a

datoriei în mărime de 8 176,85 de lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de

362,80 de lei.

Prin hotărârea din 12 martie 2020 a Judecătoriei Cimișlia sediul central a fost

admisă integral acțiunea depusă de către ÎM ,,Servicii Publice Cimișlia” și a fost

încasată de la SC ,,Primalimcim” SRL în beneficiul ÎM ,,Servicii Publice Cimișlia”

datoria pentru prestarea serviciilor de apa și canalizare în mărime de 8176,85 de lei,

taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în mărime de 362,80 de lei, iar în total

suma de 8 539,65 de lei. A fost respinsă ca neîntemeiată cererea depusă de SC

,,Primalimcim” SRL privind tardivitatea acțiunii depuse de ÎM ,,Servicii Publice

Cimișlia” împotriva SC ,,Primalimcim” SRL (f.d.84, 91-97).

La 06 aprilie 2020, prin intermediul adresei electronice, SRL „Primalimcim”,

și administratorul acesteia, Iurie Negara, reprezentați de avocatul Veaceslav Matei,

a depus cererea de apel nemotivată, iar la 17 iulie 2020 a depus apel motivat

împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia sediul central din 12 martie 2020, prin care

a solicitat casarea hotărârii menționate cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere

a acțiunii (f.d.87-90,101-103).

Prin decizia din 24 septembrie 2020 a Curții de Apel Comrat a fost admis

apelul declarat de SC ,,Primalimcim” SRL și administratorul SC ,,Primailimcim”

2

SRL, Iurie Negara, reprezentați de avocatul Veaceslav Matei. A fost casată integral

hotărârea din 12 martie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central și a fost emisă o

nouă hotărâre de admitere a acțiunii și a fost încasată de la SRL ,,Primalimcim” SC

în beneficiul ÎM ,,Servicii Publice Cimișlia” datoria pentru prestarea serviciilor de

apă și canalizare în mărime de 8176,85 de lei, taxa de stat achitată la depunerea

acțiunii în mărime de 362,80 de lei, iar în total suma de 8 539,65 de lei.

Pentru a decide astfel instanța de apel a conchis că instanța de fond deși corect

a ajuns la concluzia de admitere a acțiunii depuse de ÎM ,,Servicii Publice Cimișlia”

împotriva SC ,,Primalimcim” SRL privind încasarea datoriei, cheltuielilor de

judecată, însă litigiul a fost soluționat cu aplicarea și interpretarea eronată a

normelor de drept material.

Colegiul instanței de apel a menționat că prima instanță la soluționarea

litigiului incorect s-a bazat pe normele Codului Fiscal, care nu au incidență pentru

obiectul litigiului avînd în vedere invocarea de către partea pîrîtă a prescrierii unor

sume din acțiune.

Totodată, instanța de apel a considerat că prima instanță incorect prin

dispozitivul hotărârii a soluționat cererea pârâtului SRL „Primalimcim” privind

tardivitatea acțiunii, fiind suficient doar expunerea asupra temeiniciei acesteia în

partea motivată a hotărârii.

Astfel, instanța de apel aplicînd prevederile art. 512 alin. (1), 514, alin. (2),

572, 970 alin. (1), 971, 210, 277, 261, 267 Codul civil, în redacția pînă la 01 martie

2019, a stabilit că potrivit înscrisurilor prezentate de către partea reclamantă acesta

a depus acțiunea la 19 martie 2019, iar conform facturilor și ordinelor de încasarea

numeralului prezentate de reclamant, se confirmă achitări de sume de către pîrîtul

SRL ,,Primalimcim” fapt prin care a fost întrerupt termenul de prescripție stipulat în

art.267 Codul civil, (redacția Legii pînă la data de 01.03.2019).

Colegiul instanței de apel a menționat și faptul întreruperii termenului de

prescripție prin înscrisurile autentice privind confirmarea achitării serviciilor pe

parcursul anului 2018 potrivit bonurilor fiscale din 08 mai 2018 în sumă de 1000 de

lei, din 03 septembrie 2018 în sumă de 1200 de lei, din 20 septembrie 2018 în sumă

de 1716 lei, în total suma de 3916 lei. Dând apreciere acestor înscrisuri instanța de

apel a reținut că potrivit conținutului lor nu este indicat pentru care perioadă sunt

achitate.

Prin urmare, deoarece plata pentru servicii conform raporturilor speței se referă

la anumite perioade, direcționarea de către reclamant a plăților parvenite în perioada

anului 2018 pentru achitarea datoriei pîrîtului pentru perioada anterioară anului

2017 este o acțiune care se încadrează în limitele legale.

În atare situație Colegiul civil al instanței de apel a reținut că termenul de

prescripție potrivit prevederilor art. 267 Codul civil, în interiorul căruia persoana

poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul

încălcat este de 3 ani. Acțiunile privind apărarea drepturilor personale

nepatrimoniale se prescriu numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Astfel, instanța de apel a considerat, că argumentele apelantului privind

respingerea ca fiind tardivă a cererii ce ține de anii precedenți anului 2017 ca

tardivă urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece pîrîtul prin efectuarea de

3

plății periodice a confirmat recunoașterea datoriei, fiind întrerupt cursul prescripției

extensive.

Totodată, instanța de apel a conchis că la materialele cauzei sunt toate probele

privind acumularea datoriei pîrîtului, a considerat potrivit normelor legale sus

indicate că este confirmată datoria pîrîtului față de reclamantul ÎM „Servicii Publice

Cimișlia” cu titlu de restanță pentru serviciile prestate în suma de 8176,85 de lei, or

alte probe care pot infirma faptul dat nu sunt prezentate de apelant.

La 04 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Societatea Comercială

„Primalimcim” Societate cu Răspundere Limitată și administratorul acesteia, Iurie

Negara, reprezentați de avocatul Veaceslav Matei, a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei contestate

și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele

cauzei, iar soluția adoptată este neîntemeiată.

În cadrul examinării cauzei SC „Primalimcim” SRL a reiterat că intimatul la

depunerea acțiunii în instanța de judecată nu a aplicat excepția de tardivitate,

solicitând insistent examinarea posibilității în speța dedusă judecății aplicarea

termenului general de prescripție extinctivă, încetarea procesului pe capătul de

cerere cu privire la încasarea datoriei.

Prin notificarea din 20 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție în

conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatului copia recursului și i-a

înștiințat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la

data primirii acesteia.

La 26 ianuarie 2021 ÎM „Servicii Publice Cimișlia” a recepționat copia

recursului și la 05 februarie 2021 a depus referință, prin care a solicitat de a

considera recursul declarat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Comrat din 24

septembrie 2021 a fost recepționată de SC „Primalimcim” SRL și administratorul

acesteia, Iurie Negara, reprezentați de avocatul Veaceslav Matei, la 04 noiembrie

2020.

Astfel, recursul declarat la 04 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal,

de către SC „Primalimcim” SRL, este în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

4

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SC „Primalimcim” SRL și

administratorul acesteia, Iurie Negara, reprezentați de avocatul Veaceslav Matei, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

SC „Primalimcim” SRL și administratorul acesteia, Iurie Negara, reprezentați de

avocatul Veaceslav Matei, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

5

d i s p u n e:

Recursul declarat de Societatea Comercială „Primalimcim” Societate cu

Răspundere Limitată și administratorul acesteia, Iurie Negara, reprezentați de

avocatul Veaceslav Matei, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6