3ra-332/21 — contestarea actului administrativ defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ defavorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-332/21 — contestarea actului administrativ defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-332/21
Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud. G. Tocaiciuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)
Î N C H E I E R E
28 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Primăria orașului Florești,
în cauza de contencios administrativ Puto Lilia împotriva primarului orașului
Florești, Primăriei orașului Florești privind anularea fișei de evaluare, rezultatelor și
calificativului atribuit la procedura de evaluare anuală, anularea dispoziției privind
destituirea din funcție, restabilirea la serviciu și încasarea prejudiciilor cauzate,
împotriva deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
Pe data de 25 martie 2019, Puto Lilia a înaintat cerere de chemare în judecată
împotriva primarului orașului Florești, primăriei orașului Florești cu privire la
anularea dispoziției privind destituirea din funcție și restabilirea la serviciu cu încasarea
prejudiciilor cauzate.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a fost angajată în funcția de specialist
pe domeniul perceperi fiscale a Primăriei orașului Florești. La data de 26 februarie
2019, i-a fost adusă la cunoștință dispoziția nr. 73 din 25 februarie 2019 ”Cu privire
la destituirea din funcție” emisă de primarul orașului Florești, conform căreia a fost
destituită din funcția deținută pentru absență nemotivată de la serviciu timp de 4 ore
consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare, cît și incompetență profesională, stabilită
în urma obținerii calificativului nesatisfacător la evaluarea anuală a performanțelor
profesionale ale funcționarului public.
Consideră că dispoziția nr. 73 din 25 februarie 2019 emisă de primarul orașului
Florești este ilegală, urmînd a fi dispusă anularea acesteia, atît sub aspectul încălcărilor
de procedură comise, cît și sub aspectul întemeierii juridice a acesteia. Pretinde că actul
administrativ contestat nu corespunde exigențelor generale stabilite la art. 210 din
Codul muncii, nefiind indicate temeiurile de fapt ale emiterii acestuia (nu este indicat
actul prin care s-a constatat incompetența profesională a reclamantei și nu sunt indicate
zilele concrete în care reclamanta a absentat de la serviciu).
Invederează instanței că dispoziția contestată este emisă în perioada în care
reclamanta a fost degrevată de atribuțiile de la locul de muncă permanent, pentru
perioada activității în componența birourilor electorale, ceea ce reprezintă o încălcare
a dispozițiilor art. 541 și art. 64 alin. (2) al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu
privire la funcția publică și statutul funcționarului public, deoarece contractul
1
individual de muncă cu reclamanta a fost suspendat cu acordul părților, cu consecințele
juridice respective.
Solicită reclamanta anularea ca ilegală a dispoziției nr. 73 din 25 februarie
2019, emisă de primarul orașului Florești Ceapa Valeriu, restabilirea sa în funcția
de specialist pe domeniul perceperi fiscale a Primăriei orașului Florești, încasarea
de la pîrîți, în mod solidar, în beneficiul său, a sumei retribuirii muncii stabilite ca
specialist pe domeniul perceperi fiscale a Primăriei orașului Florești calculat lunar,
începînd cu data de 26 februarie 2019 pînă la data restabilirii, încasarea prejudiciului
moral cauzat în mărime de 50000 lei și a tuturor cheltuielilor de judecată pe care le
va suporta în legătură cu examinarea cauzei.
Prin încheierea Judecătoriei Soroca sediul Central din 28 iunie 2019, a fost
atras în proces în calitate de persoană terță Chihai Olga, persoana angajată în calitate
de perceptor fiscal după destituirea din funcție a lui Puto Lilia.
Ulterior, la 02 septembrie 2019 Puto Lilia a depus cerere de chemare în
judecată împotriva primarului orașului Florești și a Primăriei orașului Florești privind
anularea rezultatelor și calificativului atribuit la procedura de evaluare anuală.
În motivarea acțiunii indică că, la data de 26 februarie 2019, i-a fost adusă la
cunoștință dispoziția nr. 73 din 25 februarie 2019 ”Cu privire la destituirea din funcție”
emisă de primarul orașului Florești, conform căreia a fost destituită din funcția deținută
pentru absență nemotivată de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul
unei zile lucrătoare, cît și incompetență profesională stabilită în urma obținerii
calificativului nesatisfacător la evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale
funcționarului public. Nefiind de acord cu dispoziția respectivă, a contestat-o în
ordinea stabilită în instanța de judecată.
Solicită reclamanta anularea rezultatelor și calificativelor atribuite la procedura de
evaluare anuală a performanțelor profesionale ale funcționarului public Puto Lilia
pe perioada 01 ianuarie 2018-31 decembrie 2018, efectuată la data de 14 februarie
2019, cu anularea respectivă a fișei de evaluare din 14 februarie 2019 și a
rezultatelor expuse în aceasta, anularea hotărîrii Grupului de contestare expusă în
procesul-verbal din 21 martie 2019, încasarea de la pîrîți în beneficiul său a tuturor
cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în legătură cu examinarea cauzei.
Prin încheierea Judecătoriei Soroca sediul Central din 20 decembrie 2019, s-a
conexat cauza civilă nr. 3-86/19 la cererea de chemare în judecată înaintată de
Puto Lilia împotriva Primarului orașului Florești și a Primăriei orașului Florești
privind anularea rezultatelor și calificativului atribuit la procedura de evaluare anuală,
la cauza civilă nr. 3-21/19 la cererea de chemare în judecată înaintată de Puto
Lilia, prin intermediul avocatului Havrun Alexandru, împotriva Primarului
orașului Florești și a Primăriei orașului Florești privind anularea dispoziției privind
destituirea din funcție, restabilirea la serviciu și încasarea prejudiciilor cauzate.
Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca sediul Central din 21 mai 2020, s-a admis
parțial cererea de chemare în judecată formulată de Puto Lilia. S-a anulat Fișa de
evaluare din 14 februarie 2019, rezultatele și calificativele atribuite la procedura
de evaluare anuală a performanțelor profesionale ale funcționarului public Puto
Lilia pe perioada 01 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018. S-a anulat hotărîrea Grupului
de contestare expusă în procesul-verbal din 12 martie 2019. S-a anulat dispoziția
nr. 73 din 25 februarie 2019 ”Cu privire la destituirea din funcție” emisă în privința
lui Puto Lilia, ca fiind ilegală.
2
A fost restabilită Puto Lilia în funcția de specialist pe domeniul perceperi
fiscale a Primăriei orașului Florești. S-a încasat de la Primăria or. Florești salariul pentru
întreaga perioadă.
Pe data de 29 mai 2020, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod
administrativ, Primăria orașului Florești a declarat apel împotriva hotărîrii
Judecătoriei Soroca sediul Central din 21 mai 2020, solicitînd admiterea apelului
și casarea hotărîrii (f.d.168-169). La 6 iulie 2020 apelantul a depus cererea de apel
motivat (f.d.185-195).
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 decembrie 2020, a fost respins apelul
declarat de Primăria orașului Florești împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca (sediul
Central) din 21 mai 2020.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept
material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a
reținut ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe referitoare la temeinicia
acțiunii, având în vedere că, la caz, sînt aplicabile prevederile art. 4 alin. (2), art. 64
alin. (1), 76 din Legea nr. 158 din 04.07.2008, art. 81 alin.(3), art. 89, art. 90
aliniatele (1-3), art. 206 alin.(1) lit. d), art. 210, art. 329, art. 330 alin. (1) lit. b), 356
din Codul muncii, art. 1422 alin. (1) din Codul civil, art. 256 alin. (1) lit. d),
alin. (2) Codul de procedură civilă, art. 96 alin. (1) și (11) din Cod procedură civilă,
p. 9 al Anexei nr. 8 din Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale
ale funcționarului public.
Raportînd normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar s-
a aliniat concluziei fondului, care a conchis privind caracterul ilegal al destituirii din
funcția de specialist perceperi fiscale a reclamantei, aceasta urmînd a fi restabilită în
funcție. Iar caracterul ilegal al concedierii instituie obligația angajatorului de a
compensa salariatului concediat ilicit salariul pentru perioada absenței forțate de la
lucru pentru întreaga perioadă de absență forțată, în mărime nu mai mică decît salariul
mediu. În context, instanța de apel a constatat că fondul just a încasat din contul
Primăriei orașului Florești salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la
muncă din 26 februarie 2019 și pînă la data de 21 mai 2020, într-o mărime nu mai mică
decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.
La 19 ianuarie 2021, Primăria orașului Florești a declarat recurs împotriva deciziei
din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.
La 25 februarie 2021, Primăria orașului Florești a prezentat motivarea recursului
împotriva deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.
În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel,
considerând-o eronată, aceasta interpretînd în mod eronat normele de drept material
pertinent speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe cauza
dată.
Invederează că natura juridică a funcției publice nu este de ordin contractual, ci
legal sau reglementar. În plus, consideră că instanța de fond urma să atragă din oficiu,
în calitate de intervenienți accesorii, persoanele care au stat la baza hotărîrii grupului de
contestare, adică membrii grupului dat, în urma căruia s-au elaborat un act cu putere
juridică și care a produs efectele ulterioare. Pretinde că, prin decizia instanței de apel,
nu au fost respectate proporționalitatea și echilibrul, avînd loc o restrîngere a exercitării
dreptului la apărare a membrilor grupului de contestare.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de
apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea înaintată de
Primăria orașului Florești să fie admisă.
3
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme
de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 decembrie 2020, fiind
notificată recurentului în data de 23 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de
recepție DS3100107447AS (f.d. 9, vol. II), iar copia deciziei motivate a fost comunicată
recurentei la 27 ianuarie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție
DS3100091496AS anexat la dosar (f.d. 34, vol. II). Astfel, recursul și motivarea acestuia
depuse la 19 ianuarie 2021 și, respectiv, 25 februarie 2021, sînt în termen.
La 03 februarie 2021, în adresa intimaților Puto Lilia și Chihai Doina, a fost
expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă,
pînă la momentul pronunțării prezentei încheieri, intimații nu și-au valorificat acest drept
procedural.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Primăria orașului Florești, în
raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să
însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale
de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în
completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
4
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont,
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6
(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus
de Primăria orașului Florești.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Primăria orașului Florești se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului
Judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
5