3ra-332/21 — contestarea actului administrativ defavorabil

3ra-332/21 — contestarea actului administrativ defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-332/21

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud. G. Tocaiciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

Î N C H E I E R E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Primăria orașului Florești,

în cauza de contencios administrativ Puto Lilia împotriva primarului orașului

Florești, Primăriei orașului Florești privind anularea fișei de evaluare, rezultatelor și

calificativului atribuit la procedura de evaluare anuală, anularea dispoziției privind

destituirea din funcție, restabilirea la serviciu și încasarea prejudiciilor cauzate,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

Pe data de 25 martie 2019, Puto Lilia a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva primarului orașului Florești, primăriei orașului Florești cu privire la

anularea dispoziției privind destituirea din funcție și restabilirea la serviciu cu încasarea

prejudiciilor cauzate.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a fost angajată în funcția de specialist

pe domeniul perceperi fiscale a Primăriei orașului Florești. La data de 26 februarie

2019, i-a fost adusă la cunoștință dispoziția nr. 73 din 25 februarie 2019 ”Cu privire

la destituirea din funcție” emisă de primarul orașului Florești, conform căreia a fost

destituită din funcția deținută pentru absență nemotivată de la serviciu timp de 4 ore

consecutive pe parcursul unei zile lucrătoare, cît și incompetență profesională, stabilită

în urma obținerii calificativului nesatisfacător la evaluarea anuală a performanțelor

profesionale ale funcționarului public.

Consideră că dispoziția nr. 73 din 25 februarie 2019 emisă de primarul orașului

Florești este ilegală, urmînd a fi dispusă anularea acesteia, atît sub aspectul încălcărilor

de procedură comise, cît și sub aspectul întemeierii juridice a acesteia. Pretinde că actul

administrativ contestat nu corespunde exigențelor generale stabilite la art. 210 din

Codul muncii, nefiind indicate temeiurile de fapt ale emiterii acestuia (nu este indicat

actul prin care s-a constatat incompetența profesională a reclamantei și nu sunt indicate

zilele concrete în care reclamanta a absentat de la serviciu).

Invederează instanței că dispoziția contestată este emisă în perioada în care

reclamanta a fost degrevată de atribuțiile de la locul de muncă permanent, pentru

perioada activității în componența birourilor electorale, ceea ce reprezintă o încălcare

a dispozițiilor art. 541 și art. 64 alin. (2) al Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, deoarece contractul

1

individual de muncă cu reclamanta a fost suspendat cu acordul părților, cu consecințele

juridice respective.

Solicită reclamanta anularea ca ilegală a dispoziției nr. 73 din 25 februarie

2019, emisă de primarul orașului Florești Ceapa Valeriu, restabilirea sa în funcția

de specialist pe domeniul perceperi fiscale a Primăriei orașului Florești, încasarea

de la pîrîți, în mod solidar, în beneficiul său, a sumei retribuirii muncii stabilite ca

specialist pe domeniul perceperi fiscale a Primăriei orașului Florești calculat lunar,

începînd cu data de 26 februarie 2019 pînă la data restabilirii, încasarea prejudiciului

moral cauzat în mărime de 50000 lei și a tuturor cheltuielilor de judecată pe care le

va suporta în legătură cu examinarea cauzei.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca sediul Central din 28 iunie 2019, a fost

atras în proces în calitate de persoană terță Chihai Olga, persoana angajată în calitate

de perceptor fiscal după destituirea din funcție a lui Puto Lilia.

Ulterior, la 02 septembrie 2019 Puto Lilia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva primarului orașului Florești și a Primăriei orașului Florești privind

anularea rezultatelor și calificativului atribuit la procedura de evaluare anuală.

În motivarea acțiunii indică că, la data de 26 februarie 2019, i-a fost adusă la

cunoștință dispoziția nr. 73 din 25 februarie 2019 ”Cu privire la destituirea din funcție”

emisă de primarul orașului Florești, conform căreia a fost destituită din funcția deținută

pentru absență nemotivată de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul

unei zile lucrătoare, cît și incompetență profesională stabilită în urma obținerii

calificativului nesatisfacător la evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale

funcționarului public. Nefiind de acord cu dispoziția respectivă, a contestat-o în

ordinea stabilită în instanța de judecată.

Solicită reclamanta anularea rezultatelor și calificativelor atribuite la procedura de

evaluare anuală a performanțelor profesionale ale funcționarului public Puto Lilia

pe perioada 01 ianuarie 2018-31 decembrie 2018, efectuată la data de 14 februarie

2019, cu anularea respectivă a fișei de evaluare din 14 februarie 2019 și a

rezultatelor expuse în aceasta, anularea hotărîrii Grupului de contestare expusă în

procesul-verbal din 21 martie 2019, încasarea de la pîrîți în beneficiul său a tuturor

cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în legătură cu examinarea cauzei.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca sediul Central din 20 decembrie 2019, s-a

conexat cauza civilă nr. 3-86/19 la cererea de chemare în judecată înaintată de

Puto Lilia împotriva Primarului orașului Florești și a Primăriei orașului Florești

privind anularea rezultatelor și calificativului atribuit la procedura de evaluare anuală,

la cauza civilă nr. 3-21/19 la cererea de chemare în judecată înaintată de Puto

Lilia, prin intermediul avocatului Havrun Alexandru, împotriva Primarului

orașului Florești și a Primăriei orașului Florești privind anularea dispoziției privind

destituirea din funcție, restabilirea la serviciu și încasarea prejudiciilor cauzate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca sediul Central din 21 mai 2020, s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată formulată de Puto Lilia. S-a anulat Fișa de

evaluare din 14 februarie 2019, rezultatele și calificativele atribuite la procedura

de evaluare anuală a performanțelor profesionale ale funcționarului public Puto

Lilia pe perioada 01 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2018. S-a anulat hotărîrea Grupului

de contestare expusă în procesul-verbal din 12 martie 2019. S-a anulat dispoziția

nr. 73 din 25 februarie 2019 ”Cu privire la destituirea din funcție” emisă în privința

lui Puto Lilia, ca fiind ilegală.

2

A fost restabilită Puto Lilia în funcția de specialist pe domeniul perceperi

fiscale a Primăriei orașului Florești. S-a încasat de la Primăria or. Florești salariul pentru

întreaga perioadă.

Pe data de 29 mai 2020, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Primăria orașului Florești a declarat apel împotriva hotărîrii

Judecătoriei Soroca sediul Central din 21 mai 2020, solicitînd admiterea apelului

și casarea hotărîrii (f.d.168-169). La 6 iulie 2020 apelantul a depus cererea de apel

motivat (f.d.185-195).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 decembrie 2020, a fost respins apelul

declarat de Primăria orașului Florești împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca (sediul

Central) din 21 mai 2020.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a

reținut ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe referitoare la temeinicia

acțiunii, având în vedere că, la caz, sînt aplicabile prevederile art. 4 alin. (2), art. 64

alin. (1), 76 din Legea nr. 158 din 04.07.2008, art. 81 alin.(3), art. 89, art. 90

aliniatele (1-3), art. 206 alin.(1) lit. d), art. 210, art. 329, art. 330 alin. (1) lit. b), 356

din Codul muncii, art. 1422 alin. (1) din Codul civil, art. 256 alin. (1) lit. d),

alin. (2) Codul de procedură civilă, art. 96 alin. (1) și (11) din Cod procedură civilă,

p. 9 al Anexei nr. 8 din Regulamentul cu privire la evaluarea performanțelor profesionale

ale funcționarului public.

Raportînd normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar s-

a aliniat concluziei fondului, care a conchis privind caracterul ilegal al destituirii din

funcția de specialist perceperi fiscale a reclamantei, aceasta urmînd a fi restabilită în

funcție. Iar caracterul ilegal al concedierii instituie obligația angajatorului de a

compensa salariatului concediat ilicit salariul pentru perioada absenței forțate de la

lucru pentru întreaga perioadă de absență forțată, în mărime nu mai mică decît salariul

mediu. În context, instanța de apel a constatat că fondul just a încasat din contul

Primăriei orașului Florești salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la

muncă din 26 februarie 2019 și pînă la data de 21 mai 2020, într-o mărime nu mai mică

decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.

La 19 ianuarie 2021, Primăria orașului Florești a declarat recurs împotriva deciziei

din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

La 25 februarie 2021, Primăria orașului Florești a prezentat motivarea recursului

împotriva deciziei din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel,

considerând-o eronată, aceasta interpretînd în mod eronat normele de drept material

pertinent speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe cauza

dată.

Invederează că natura juridică a funcției publice nu este de ordin contractual, ci

legal sau reglementar. În plus, consideră că instanța de fond urma să atragă din oficiu,

în calitate de intervenienți accesorii, persoanele care au stat la baza hotărîrii grupului de

contestare, adică membrii grupului dat, în urma căruia s-au elaborat un act cu putere

juridică și care a produs efectele ulterioare. Pretinde că, prin decizia instanței de apel,

nu au fost respectate proporționalitatea și echilibrul, avînd loc o restrîngere a exercitării

dreptului la apărare a membrilor grupului de contestare.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de

apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea înaintată de

Primăria orașului Florești să fie admisă.

3

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 decembrie 2020, fiind

notificată recurentului în data de 23 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de

recepție DS3100107447AS (f.d. 9, vol. II), iar copia deciziei motivate a fost comunicată

recurentei la 27 ianuarie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

DS3100091496AS anexat la dosar (f.d. 34, vol. II). Astfel, recursul și motivarea acestuia

depuse la 19 ianuarie 2021 și, respectiv, 25 februarie 2021, sînt în termen.

La 03 februarie 2021, în adresa intimaților Puto Lilia și Chihai Doina, a fost

expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă,

pînă la momentul pronunțării prezentei încheieri, intimații nu și-au valorificat acest drept

procedural.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Primăria orașului Florești, în

raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

4

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont,

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Primăria orașului Florești.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Primăria orașului Florești se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului

Judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5