3ra-331/21 — anularea deciziei si a facturii, compensarea prejudiciului moral cauzat

Dosarul nr. 3ra–331/21

Î N C H E I E R E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Societatea pe Acțiuni Moldo-

rusă „Moldovagaz”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Ivan Mardari împotriva Societății pe Acțiuni Moldo-rusă „Moldovagaz”, persoană

terță Societatea cu Răspundere Limitată „Gagauz-Gaz” cu privire la anularea deciziei și a

facturii, compensarea prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 19 iulie 2018 Ivan Mardari a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Societății pe Acțiuni Moldo-rusă „Moldovagaz”,

persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Gagauz-Gaz” cu privire la anularea

deciziei și a facturii, compensarea prejudiciului moral cauzat.

Prin hotărârea din 25 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a fost admisă

parțial acțiunea depusă de către Ivan Mardari. S-au anulat ca ilegale decizia Societății pe

Acțiuni Moldo-rusă „Moldovagaz” nr. 39/K din 19 iunie 2018 „privind încălcarea

clauzelor contractuale de către consumatorii finali” și cont-factura (chitanța) din 20 iunie

2018 spre achitarea sumei în mărime de 41 600, 26 de lei, eliberată în baza deciziei

menționate pe numele lui Ivan Mardari. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul

Societatea pe Acțiuni Moldo-rusă „Moldovagaz” împotriva hotărârii din 25 iunie 2020 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central.

La data de 19 ianuarie 2021, Societatea pe Acțiuni Moldo-rusă „Moldovagaz” a

declarat recurs motivat împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Comrat.

Studiind cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea admisibilității

acesteia, acordând recurentului Societatea pe Acțiuni Moldo-rusă „Moldovagaz” un

1

termen pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite la depunerea cererii de recurs, din

următoarele considerente.

Instanța de recurs învederează că în conformitate cu art. 244 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său,

prevederile art. 233 din cap. III din cartea a treia din Codul administrativ reglementează

condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și prin urmare față de cererea de

recurs.

Totodată, art. 231 alin. (2) din cap. III din cartea a treia din Codul administrativ

stipulează că pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În corespundere cu art. 213 din Codul administrativ, în cazul când cererea de

chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212 alin.

(1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă

reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră

depusă la data inițială.

Instanța de recurs observă că, în condițiile speței, cererea de recurs depusă de către

recurentul Societatea pe Acțiuni Moldo-rusă „Moldovagaz” este redactată și depusă în

limba rusă.

La aspectul dat art. 26 din Codul administrativ stipulează că limba de procedură în

fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este cea prevăzută de

legislație. În Declarația de Independență din 27 august 1991, Parlamentul Republicii

Moldova a proclamat independența țării, cu decretarea limbii române ca limbă de stat.

În conformitate cu art. 13 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova limba de stat a

Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine.

Astfel, se constată că Preambulul Declarației de Independență și Constituția

Republicii Moldova, care sunt două acte fundamentale, concurează referitor la denumirea

limbii de stat a Republicii Moldova.

Însă, în acest sens, Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 36 din 5 decembrie

2013 privind interpretarea art. 13 din Constituție în corelație cu Preambulul Constituției

și Declarația de Independență a Republicii Moldova, a hotărât că în cazul existenței unor

divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul

constituțional primar al Declarației de Independență prevalează.

Curtea a constatat că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare

la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii

referitoare la limba moldovenească conținute în art. 13 din Constituție.

Deopotrivă, art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9 alin. (1)

din Legea cu privire la organizarea judecătorească coroborate cu Declarația de

Independență a Republicii Moldova, la fel, statuează că procedura judiciară se desfășoară

în limba de stat – limba română.

Așadar, prin prisma dispozițiile art. 26 din Codul administrativ coroborate cu

Declarația de Independență a Republicii Moldova, judecarea cauzelor de contencios

administrativ în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română, care este limba de

stat a Republicii Moldova.

2

În această consecvență, instanța de recurs notează că principiul utilizării limbii

oficiale, consfințit în Declarația de Independență a Republicii Moldova, în art. 118 alin.

(1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 din Legea cu privire la organizarea

judecătorească și art. 26 din Codul administrativ impune ca judecarea cauzelor de

contencios administrativ să aibă loc în limba oficială a statului.

Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces de a se

conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată, cererii de apel și

cererii de recurs, inter alia de a fi redactate în limba în care se desfășoară procedura

judiciară, adică în limba de stat – limba română.

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că dreptul de acces la

instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt implicit

admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune reglementarea sa de către

stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în concordanță cu nevoile și resursele

comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev vs Bulgaria [Marea Cameră], 17

ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San Marino, 2 mai 2019, §156).

Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc substanța

dreptului de acces la un tribunal, și, în special, dacă ele urmăresc un scop legitim și dacă

există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care

trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018, §24; Graciova

vs Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, §§23-24). Limitările într-o cale extraordinară

de atac pot fi mai stricte decât cerințele instituite pentru o cale de atac ordinară (a se

vedea, inter alia, Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, §64; Samardžić vs Croația, 20

iulie 2017, §28; Zubac vs Croația [Marea Cameră], 5 aprilie 2018, §82)

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc în

mod obligatoriu și în limba de stat, care este limba română, iar cetățenii justițiabili care

nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba maternă, prin

interpret, în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanței judecătorești, chiar și în

ipoteza în care cunosc limba de stat. Însă, dreptul de a se exprima în limba maternă în

cadrul procedurilor desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a

întocmi și înainta în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă, dar în

mod obligatoriu traduse și în limba de stat.

Ținând cont de cele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs este

redactată într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura judiciară, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va amâna

examinarea admisibilității recursului și va acorda recurentului Societatea pe Acțiuni

Moldo-rusă „Moldovagaz” termen pentru prezentarea cererii de recurs redactată sau cu

traducere în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat –

limba română.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar a-i explica recurentei că, în cazul neînlăturării în

termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsului constatat la depunerea cererii de

recurs, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. f), art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) din Codul

administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

3

Conform art. 230, art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și art. 235 din Codul

administrativ și în conformitate cu art. 208 din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se amână examinarea admisibilității recursului depus de către Societatea pe Acțiuni

Moldo-rusă „Moldovagaz”, împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Comrat, pentru data de 26 mai 2021.

Se stabilește Societății pe Acțiuni Moldo-rusă „Moldovagaz” termen până la data de

24 mai 2021 pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str.

Petru Rareș, nr. 18) a cererii de recurs împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții

de Apel Comrat redactată cu traducere în limba în care se desfășoară procedura judiciară,

adică în limba de stat – limba română.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

4