2rc-64/21 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie

Dosarul nr. 2rc-64/21

Prima instanță (Judecătoria Taraclia) E. Dvurecenschii

Instanța de apel (Curtea de Apel Cahul) G. Vavrin, T. Dimitriadi, I. Dănăilă

D E C I Z I E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Gospodăria Țărănească ”Sinigur Iordan

Iordache”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gospodăria

Țărănească ,,Agno-Cășuneanu” împotriva Gospodăriei Țărănești ,,Sinigur Iordan

Iordache”, intervenient accesoriu Dragomir Petru cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Cahul din 03 martie 2021, prin care s-a

respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gospodăria Țărănească

„Sinigur Iordan Iordache”,

c o n s t a t ă:

La 11 octombrie 2012 GȚ ,,Agno-Cășuneanu” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva GȚ ,,Sinigur Iordan Iordache” cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a indicat că, la 23 iulie 2012 cireada de vaci în

număr de 62 capete, ce aparținea GȚ ,,Sinigur Iordan Iordache” a fost lăsată fără

supraveghere și a intrat pe câmpul plantat cu pepeni verzi, cu suprafața de 1,8 ha ce-

i aparținea cu drept de proprietate GȚ ,,Agno-Cășuneanu”.

În rezultat, cireada de vaci a provocat daune considerabile recoltei, fapt

confirmat prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25 iulie 2012 și actul

comisiei de constatare a daunelor din 25 iulie 2012.

Ulterior, prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 08 august 2012, a

fost constatată săvârșirea de către GȚ ,,Sinigur Iordan Iordache” a contravenției

prevăzute la art. 183 din Codul contravențional, iar prin hotărârea Judecătoriei

Taraclia din 18 septembrie 2012, conducătorul GȚ ,,Sinigur Iordan Iordache” -

Sinigur Iordan Iordache a fost recunoscut vinovat în săvârșirea contravenției

prevăzute la art. 183 din Codul contravențional și sancționat cu amendă în mărime

de 10 unități convenționale.

1

GȚ ,,Agno-Cășuneanu” a solicitat încasarea de la GȚ ,,Sinigur Iordan Iordache”

a sumei de 22 500 lei cu titlu de prejudiciu material, încasarea sumei de 10 000 lei

cu titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Taraclia din 24 decembrie 2012, s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de GȚ ,,Agno-Cășuneanu”.

S-a încasat de la GȚ ,,Sinigur Iordan Iordache” în beneficiul GȚ ,,Agno-

Cășuneanu” suma de 22 500 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 1 475 de

lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, pretențiile au fost respinse (f.d. 37, 40-44).

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 11 iulie 2013, s-a a admis apelul declarat

de GȚ ,,Sinigur Iordan Iordache”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Taraclia din

24 decembrie 2012 și s-a restituit cauza la rejudecare în instanța de fond, în alt

complet de judecată (f.d. 76-81 Vol. I).

Prin încheierea Judecătoriei Taraclia din 20 august 2013, s-a atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu Dragomir Petru (f.d. 87-88 Vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Taraclia din 27 noiembrie 2013, s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de GȚ ,,Agno-Cășuneanu”.

S-a încasat de la GȚ ,,Sinigur Iordan Iordache” în beneficiul GȚ ,,Agno-

Cășuneanu” suma de 22 500 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 781 de lei

cu titlu de taxă de stat.

În rest, pretențiile au fost respinse (f.d. 110, 123-127 Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 15 aprilie 2014, s-a respins apelul declarat

de GȚ ,,Sinigur Iordan Iordache” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Taraclia din

27 noiembrie 2013 (f.d. 154-160 Vol. I).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 decembrie 2014, s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de GȚ ,,Sinigur Iordan Iordache” (f.d. 181-183 Vol. I).

La 13 noiembrie 2020, GȚ ,,Sinigur Iordan Iordache” a depus la Curtea de Apel

Cahul cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 15 aprilie 2014

(f.d. 189 Vol. I).

Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 03 martie 2021, s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de GȚ ”Sinigur Iordan Iordache”.

La 18 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, GȚ „Sinigur Iordan

Iordache” a depus cerere de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Cahul din

03 martie 2021, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Recurentul, în motivarea recursului a invocat că la Curtea de Apel Cahul, cauza

a fost examinată în absența reprezentantului GȚ „Sinigur Iordan Iordache”, fapt prin

care a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea contestată a fost pronunțată la

03 martie 2021.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 18 martie 2021, în termen.

În conformitate cu art. 426 al. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători,

2

pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând recursul declarat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

La caz, Colegiul reține că se contestă încheierea Curții de Apel Cahul din

03 martie 2021, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă

de GȚ „Sinigur Iordan Iordache”.

În conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care: s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei

infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; instanța a

emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în

proces; s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror

revizuire se cere; a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau

din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept

garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o

procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova; Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o

hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o

încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin

parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

În conformitate cu art. 451 al. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, cererea

de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le

confirmă. Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.448.

Din dispozițiile legale urmează că, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în dispoziția art. 449 din Codul de

procedură civilă.

Colegiul reține că, la 13 noiembrie 2020, GȚ ,,Sinigur Iordan Iordache” a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 15 aprilie 2014, în

drept fiind întemeiată pe prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

3

Astfel, în motivarea cererii de revizuire, GȚ ,,Sinigur Iordan Iordache” a

invocat că după emiterea deciziei instanței de apel, au devenit cunoscute unele

circumstanțe esențiale ale cauzei, care nu au putut fi cunoscute participanților la

proces și anume faptul că prin procesul-verbal de audiere a martorului din

05 octombrie 2020, Tataru Gheorghe a fost audiat în calitate de martor de către

notarul Constantinescu Elena asupra cazului produs în extravilanul satului Hîrtop,

com. Albota de Jos, r. Taraclia la 23 iulie 2012, pe terenurile ce aparțineau GȚ

,,Agno-Cășuneanu”.

La caz, revizuentul a specificat că depozițiile lui Tataru Gheorghe, care a fost

membru al comisiei de cercetare la fața locului la 23 iulie 2012, a evaluat prejudiciul

cauzat în mărime de până la 5 000 lei, iar depozițiile au fost fixate în procesul-verbal

de audiere din 05 octombrie 2020, prin care a fost preîntâmpinat de răspunderea

penală pentru darea mărturiilor false și prin urmare, depozițiile lui Tataru Gheorghe

combat suma fixată în actul comisiei din 25 iulie 2012 prin care s-a stabilit

prejudiciul de 22 500 lei, care a stat la baza emiterii hotărârii și care servește drept

temei de revizuire a deciziei instanței de apel.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că în speță, argumentul invocat în cererea de revizuire nu se încadrează

în rigorile normei de drept enunțate, deoarece revizuentul a anexat la cererea de

revizuire procesul-verbal de audiere a martorului din 05 octombrie 2020, fără a aduce

probe care ar indica la circumstanțele noi descoperite, așa după cum prevede

dispoziția art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Drept condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca

circumstanțele să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărârii, ele urmînd a fi

diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii.

Pentru acest motiv esențial este necesar ca revizuentul să probeze că nu a știut

anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau

fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca

temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest

temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării

hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea

hotărârii.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe

sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după

sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu

și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligatoriu al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Deci Colegiul consideră că motivul invocat de revizuent prin prisma art. 449 lit.

b) din Codul de procedură civilă, nu poate fi considerat drept circumstanță nouă,

necunoscută anterior și esențială.

4

Respectiv, nu este posibilă derogarea de la principiul securității raporturilor

juridice, or cirsumstanța invocată de revizuent nu este de așa natrură încât să afecteze

legalitatea deciziei a cărei revizuire se cere și, în special nu lezează temeinicia

soluției date de instanța de recurs.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat nici un argument

sau înscris nou care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură civilă.

În consecință sub aspectul analizat, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentul invocat de

recurent în cererea de revizuire, nu atestă prin prisma art. 449 din Codul de procedură

civilă, careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel la caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată

este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de

GȚ „Sinigur Iordan Iordache” și de a menține încheierea Curții de Apel Cahul din 03

martie 2021.

În conformitate cu art. 427 lit. a) art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Gospodăria Țărănească „Sinigur Iordan

Iordache”.

Se menține încheierea Curții de Apel Cahul din 03 martie 2021, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Gospodăria Țărănească ,,Agno-

Cășuneanu” împotriva Gospodăriei Țărănești ,,Sinigur Iordan Iordache”,

intervenient accesoriu Dragomir Petru cu privire la repararea prejudiciului material

și moral cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

5