3ra-456/21 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-456/21 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-456/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central – V. Hrapacov

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat – D. Fujenco, L. Caraianu, Ș. Starciuc

ÎNCHEIERE

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Andrei Ghercioglo,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Andrei Ghercioglo împotriva întreprinderii cu capital străin „Red Union Fenosa”

societate pe acțiuni și întreprinderii cu capital străin „Gas Natural Fenosa

Furnizare Energie” societate cu răspundere limitată (succedate în drepturi și

obligații de întreprinderea cu capital străin „Premier Energy Distribution” societate

cu răspundere limitată) cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care

s-a respins apelul depus de către Andrei Ghercioglo împotriva hotărârii din 26 iulie

2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central,

constată:

La 15 aprilie 2016, Andrei Ghercioglo a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva întreprinderii cu capital străin „Red Union Fenosa”

societate pe acțiuni și întreprinderii cu capital străin „Gas Natural Fenosa

Furnizare Energie” societate cu răspundere limitată (succedate în drepturi și

obligații de întreprinderea cu capital străin „Premier Energy Distribution” societate

cu răspundere limitată) cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 13 decembrie 2012, la domiciliul său din

str. xxxxx, mun. Comrat, a avut loc o întrerupere neprogramată a livrării energiei

electrice.

Pentru remedierea acestei probleme, la domiciliul său s-au prezentat doi

reprezentanți ai operatorului rețelei de distribuție a energiei electrice, care au

înlăturat cauza întreruperii livrării de energie electrică.

Ulterior, la 18 februarie 2016, la această adresă s-au prezentat reprezentanți ai

operatorului rețelei de distribuție a energiei electrice, care au efectuat controlul

echipamentului de măsurare a energiei electrice. În urma controlului efectuat a fost

întocmit actul de depistare a încălcării clauzelor contractuale nr. C033546 din 18

februarie 2016.

1

Reclamantul a notat că din actul de depistare a încălcării clauzelor

contractuale nr. C033546 din 18 februarie 2016 a aflat despre faptul că cablul care

conectează pilonul rețelei electrice cu echipamentul de măsurare a fost tăiat și

reconectat fără a fi izolat.

Andrei Ghercioglo a evocat că tăierea și scurtarea cablurilor ce conectează

pilonul rețelei electrice cu echipamentul de măsurare (contorul) a locuinței sale,

precum și conectarea cablurilor fără a fi izolate a fost efectuată în anul 2012 de

către reprezentanții operatorului rețelei de distribuție a energiei electrice, care au

înlăturat cauza întreruperii neprogramate a livrării de energie electrică din 13

decembrie 2012.

Reclamantul a remarcat că nu a cunoscut despre tăierea, scurtarea și

reconectarea cablurilor fără a fi izolate, deoarece este o persoană cu dizabilități și

locuiește singur, iar din motive de sănătate nu s-a putut urca la mansarda casei

pentru a asista la efectuarea lucrărilor de reparație a rețelei electrice în anul 2012 și

la verificarea consumului de energie electrică.

De asemenea, a remarcat că controlul echipamentului de măsurare a energiei

electrice efectuat în anul 2016 a avut loc după patru ani de la întreruperea

neprogramată a livrării energiei electrice.

Mai mult ca atât, controlul a fost efectuat în lipsa sa, deoarece la acel moment

acasă se afla doar fiica sa, care nu locuiește în acest imobil și a venit în ospeție.

Însă, în pofida faptului că proprietarul locuinței era absent, reprezentanții

operatorului rețelei de distribuție a energiei electrice au rupt lacătul de la intrarea

în podul casei și au pătruns în acesta, unde au depistat cablurile neizolate ce

conectau pilonul rețelei electrice cu echipamentul de măsurare (contorul).

În opinia reclamantului, acțiunile controlorilor contravin dispozițiilor

Hotărârii ANRE nr. 393 din 15 februarie 2010, prin prisma cărora, în lipsa

consumatorului de energie electrică, controlorii nu aveau dreptul să forțeze ușa

mansardei (podului) și să efectueze verificările. Or, fiica sa, care ar fi fost prezentă

în timpul controlului, nu este consumator și nu este proprietar al imobilului.

Respectiv, controlul putea avea loc doar în prezența sa, ca consumator și proprietar

al locuinței.

Totodată, reclamantul a menționat că, din spusele fiicei sale, controlorii au

urcat singuri pe acoperișul casei, iar aceasta nu a asistat și nu a văzut ce au făcut

controlorii acolo. Ba mai mult ca atât, controlorii nu i-au prezentat fiicei sale

careva acte spre semnare.

La fel, Andrei Ghercioglo a indicat că actul de depistare a încălcării clauzelor

contractuale a fost întocmit și prezentat într-o limbă pe care nu o posedă, precum și

nu este lizibil.

Succesiv, reclamantul a invocat că, în baza actului de depistare a încălcării

clauzelor contractuale nr. C033546 din 18 februarie 2016, a fost emisă factura

pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale în sumă de

10 550,22 de lei, care urma a fi achitată în termen de 10 zile.

Andrei Ghercioglo a notat că, anterior întocmirii actului de depistare a

încălcării clauzelor contractuale, a fost controlul echipamentului de măsurare

pentru perioadele 21 decembrie 2015 – 04 ianuarie 2016 și 23 ianuarie 2016 – 06

februarie 2016, iar el a achitat integral plata serviciilor conform facturilor emise în

baza pct. 93 din Hotărârea ANRE nr. 393 din 15 decembrie 2010.

2

În opinia reclamantului, la emiterea facturii pentru energia electrică în cazul

încălcării clauzelor contractuale pentru suma de 10 550,22 de lei, operatorul rețelei

de distribuție a energiei electrice a încălcat prevederile pct. 93 din Hotărârea

ANRE nr. 393 din 15 decembrie 2010, deoarece a recalculat suma spre achitare

conform sistemului paușal nu din momentul ultimului control a echipamentului de

măsurare, la care întotdeauna a avut acces, dar pentru perioada de un an în urmă

din momentul depistării. Mai mult ca atât, la efectuarea recalculării nu s-a ținut

cont de faptul că locuiește singur și că de mulți ani facturile lunare pentru

consumul energiei electrice nu depășesc sumele de 140-160 de lei.

Andrei Ghercioglo a remarcat că reprezentanții operatorului rețelei de

distribuție a energiei electrice controlează lunar echipamentul de măsurare, iar el

în calitate de consumator își onorează cu bună-credință obligațiile, achitând la timp

toate facturile emise.

Deopotrivă, reclamantul a considerat că la întocmirea actului de depistare a

încălcării clauzelor contractuale nr. C033546 din 18 februarie 2016 și la emiterea

facturii pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor contractuale pentru

suma de 10 550,22 de lei nu s-a ținut cont de starea sa de sănătate, care nu-i

permite să urce pe acoperiș sau mansardă pentru a izola capetele cablurile, care

până în prezent nu sunt izolate.

Astfel, la 15 martie 2016 a depus cerere prealabilă, prin care a solicitat

anularea actului de depistare a încălcării clauzelor contractuale nr. C033546 din 18

februarie 2016 și a facturii pentru energia electrică în cazul încălcării clauzelor

contractuale pentru suma de 10 550,22 de lei, însă nu a primit răspuns la aceasta.

Reclamantul Andrei Ghercioglo a solicitat prin cererea de chemare în

judecată anularea Actului de depistare a încălcării clauzelor contractuale nr.

C033546 din 18 februarie 2016 la adresa consumatorului Andrei Ghercioglo

str. xxxxx, mun. Comrat și a facturii pentru energia electrică în cazul încălcării

clauzelor contractuale în sumă de 10 550,22 de lei, emise în baza Actului nr.

C033546 din 18 februarie 2016, ca fiind ilegale.

Prin hotărârea din 26 iulie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a

respins acțiunea depusă de către Andrei Ghercioglo.

Prin decizia din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul

depus de către Andrei Ghercioglo împotriva hotărârii din 26 iulie 2019 a

Judecătoriei Comrat, sediul central (vol. II, f.d. 109, 110-121 recto-verso).

La 26 februarie 2021, Andrei Ghercioglo a depus la Curtea de Apel Comrat

recurs motivat împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat,

redactat în limba rusă (vol. II, f.d. 180-181).

Prin încheierea din 31 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a acordat

recurentului Andrei Ghercioglo termen până la 21 aprilie 2021 pentru prezentarea,

la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a cererii

de recurs împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat

redactată sau cu traducere în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică

în limba de stat – limba română.

La 19 aprilie 2021, Andrei Ghercioglo a depus la Curtea Supremă de Justiție,

prin intermediul oficiului poștal, recurs motivat împotriva deciziei din 22

decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat.

3

În motivarea recursului, în esență, a invocat că instanța de apel a aplicat

norme care nu trebuiau să fie aplicate, și anume Hotărârea ANRE nr. 393 din 15

februarie 2010.

Mai mult ca atât, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că prima instanță a

judecat cauza în procedură civilă, deși, prin prisma pct. 1734 din Hotărârea ANRE

nr. 393 din 15 februarie 2010, prezenta cauză este de contencios administrativ.

Recurentul a considerat că la judecarea cauzei au fost încălcate normele de

drept procedural, deoarece în proces nu a fost atrasă fiica sa, care a asistat și

participat la efectuarea controlului din 18 februarie 2016. Deși, instanțele

inferioare au respins cererea fiicei sale de atragere în proces, și-au întemeiat

soluțiile adoptate pe declarațiile acesteia, consemnate în procesul-verbal al ședinței

de judecată. Astfel, de facto fiica sa a fost recunoscută ca participant al procesului,

iar de jure nu.

La fel, Andrei Ghercioglo a menționat că prima instanță a judecat prezentul

litigiu în procedura contencioasă, de materie civilă, iar instanța de apel, la rândul

său, l-a judecat în procedura contenciosului administrativ. În opinia recurentului,

această circumstanță constituie o încălcare a normelor procedurale și servește drept

temei de casare a hotărârilor adoptate de către instanțele inferioare.

Finalmente, a indicat că instanța de apel nu a examinat și nu s-a expus asupra

multiplelor cereri și demersuri, care le-a depus pe parcursul judecării cauzei și care

se refereau la fondul litigiului.

Recurentul Andrei Ghercioglo a solicitat prin cererea de recurs casarea

integrală a deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii

din 26 iulie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în prima instanță.

La 19 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatei

ÎCS „Premier Energy Distribution” SRL și reprezentantului Vladimir Cozmalî

copia recursului motivat depus de către Andrei Ghercioglo, explicându-le dreptul

de a depune referințe asupra criticilor formulate în recurs.

La 22 aprilie 2021, ÎCS „Premier Energy Distribution” SRL, reprezentată de

Serghei Bancov, a depus referință asupra recursului lui Andrei Ghercioglo,

solicitând declararea acestuia ca inadmisibil sau, după caz, respingerea ca

neîntemeiat.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Comrat a fost adoptată la 22 decembrie 2020 (vol. II,

f.d. 109, 110-121recto-verso). La materialele cauzei lipsesc înscrisuri care ar

demonstră că copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost notificat

recurentului. Conform avizului de recepție a corespondenței DS3805136066AS

decizia motivată a Curții de Apel Comrat a fost notificată recurentului la 28

ianuarie 2021 (vol. II, f.d. 127). Recursul motivat a fost depus la 26 februarie 2021

(vol. II, f.d. 180).

4

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurentul s-a

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursurilor.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2) din

art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

5

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Andrei Ghercioglo se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6