3ra-456/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-456/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central – V. Hrapacov

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat – D. Fujenco, L. Caraianu, Ș. Starciuc

ÎNCHEIERE

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de către Andrei Ghercioglo,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Andrei Ghercioglo împotriva întreprinderii cu capital străin „Red Union Fenosa”

societate pe acțiuni și întreprinderii cu capital străin „Gas Natural Fenosa Furnizare

Energie” societate cu răspundere limitată (succedate în drepturi și obligații de

întreprinderea cu capital străin „Premier Energy Distribution” societate cu

răspundere limitată) cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care

s-a respins apelul depus de către Andrei Ghercioglo împotriva hotărârii din 26 iulie

2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central,

constată:

La 15 aprilie 2016, Andrei Ghercioglo a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva întreprinderii cu capital străin „Red Union Fenosa”

societate pe acțiuni și întreprinderii cu capital străin „Gas Natural Fenosa Furnizare

Energie” societate cu răspundere limitată (succedate în drepturi și obligații de

întreprinderea cu capital străin „Premier Energy Distribution” societate cu

răspundere limitată), prin care a solicitat anularea Actului de depistare a încălcării

clauzelor contractuale nr. C033546 din 18 februarie 2016 la adresa consumatorului

Andrei Ghercioglo str. Fedko, 62, mun. Comrat și a facturii pentru energia electrică

în cazul încălcării clauzelor contractuale în sumă de 10 550,22 de lei, emise în baza

Actului nr. C033546 din 18 februarie 2016, ca fiind ilegale.

Prin hotărârea din 26 iulie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a

respins acțiunea depusă de către Andrei Ghercioglo.

Prin decizia din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul

depus de către Andrei Ghercioglo împotriva hotărârii din 26 iulie 2019 a

Judecătoriei Comrat, sediul central.

La 26 februarie 2021, Andrei Ghercioglo a depus la Curtea de Apel Chișinău

recurs motivat împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat.

1

Studiind cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna

examinarea admisibilității acesteia, acordând recurentului Andrei Ghercioglo un

termen pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite la depunerea cererii de recurs, din

următoarele considerente.

Instanța de recurs învederează că în conformitate cu art. 244 alin. (2) din

Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător

prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel

și prin urmare față de cererea de recurs.

Totodată, art. 231 alin. (2) din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ stipulează că pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

În corespundere cu art. 213 din Codul administrativ, în cazul când cererea de

chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale

art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.

Instanța de recurs observă că, în condițiile speței, cererea de recurs depusă de

către recurentul Andrei Ghercioglo este redactată și depusă în limba rusă.

La aspectul dat articolul 26 din Codul administrativ stipulează că limba de

procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată competente este

cea prevăzută de legislație.

În Declarația de Independență din 27 august 1991, Parlamentul Republicii

Moldova a proclamat independența țării, cu decretarea limbii române ca limbă de

stat.

În conformitate cu art. 13 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova limba

de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza

grafiei latine.

Astfel, se constată că Preambulul Declarației de Independență și Constituția

Republicii Moldova, care sunt două acte fundamentale, concurează referitor la

denumirea limbii de stat a Republicii Moldova.

Însă, în acest sens, Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 36 din 05

decembrie 2013 privind interpretarea art. 13 din Constituție în corelație cu

Preambulul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova, a

hotărât că în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de

Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de

Independență prevalează.

Curtea a constatat că prevederea conținută în Declarația de Independență

referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează

asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în art. 13 din

Constituție.

2

Deopotrivă, art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9

alin. (1) din Legea cu privire la organizarea judecătorească coroborate cu

Declarația de Independență a Republicii Moldova, la fel, statuează că procedura

judiciară se desfășoară în limba de stat – limba română.

Așadar, prin prisma dispozițiile art. 26 din Codul administrativ coroborate cu

Declarația de Independență a Republicii Moldova, judecarea cauzelor de

contencios administrativ în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română,

care este limba de stat a Republicii Moldova.

În această consecvență, instanța de recurs notează că principiul utilizării

limbii oficiale, consfințit în Declarația de Independență a Republicii Moldova, în

art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 din Legea cu privire la

organizarea judecătorească și art. 26 din Codul administrativ impune ca judecarea

cauzelor de contencios administrativ să aibă loc în limba oficială a statului.

Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces

de a se conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată,

cererii de apel și cererii de recurs, inter alia de a fi redactate în limba în care se

desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat – limba română.

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că dreptul de acces

la instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt

implicit admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune

reglementarea sa de către stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în

concordanță cu nevoile și resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea

Stanev vs Bulgaria [Marea Cameră], 17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San

Marino, 2 mai 2019, §156).

Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc

substanța dreptului de acces la un tribunal, și, în special, dacă ele urmăresc un scop

legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs Republica Moldova,

5 iunie 2018, §24; Graciova vs Republica Moldova, 24 ianuarie 2019, §§23-24).

Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi mai stricte decât cerințele

instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Miessen vs Belgia,

16 octombrie 2016, §64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, §28; Zubac vs

Croația [Marea Cameră], 5 aprilie 2018, §82)

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc

în mod obligatoriu și în limba de stat, care este limba română, iar cetățenii-

justițiabili care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în

limba maternă, prin interpret, în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanței

judecătorești, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat.

Însă, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta

în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă, dar în mod

obligatoriu traduse și în limba de stat.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs este

redactată într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura judiciară,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va amâna examinarea admisibilității recursului și va acorda recurentului

3

Andrei Ghercioglo termen pentru prezentarea cererii de recurs redactată sau cu

traducere în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat

– limba română.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar a-i explica recurentei că, în cazul neînlăturării

în termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsului constatat la depunerea cererii

de recurs, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. f), art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) din

Codul administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Conform art. 230, art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și art. 235 din Codul

administrativ și în conformitate cu art. 208 din Codul de procedură civilă,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Se amână examinarea admisibilității recursului depus de către Andrei

Ghercioglo împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat,

pentru data de 28 aprilie 2021

Se acordă recurentului Andrei Ghercioglo termen până la 21 aprilie 2021

pentru prezentarea, la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru

Rareș, 18), a cererii de recurs împotriva deciziei din 22 decembrie 2020 a Curții de

Apel Comrat redactată sau cu traducere în limba în care se desfășoară procedura

judiciară, adică în limba de stat – limba română.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4