2r-136/21 — revindecarea bunului din posesie străină

Dosarul nr.2r-136/21 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (jud. S. Pilipensco) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, L. Caraianu, A. Curdov) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, L. Caraianu, A. Curdov) DECIZIE 21 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând recursul declarat de Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Iurovscaia împotriva Mariei Uzun privind revendicarea bunului din posesie străină, împotriva încheierii din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli, c o n s t a t ă: La 03 iulie 2017, prin intermediul poștei (Vol.I, f.d.12), Elena Iurovscaia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Uzun, solicitând obligarea pârâtei de a-i restitui automobilul de model „Kia RIO”, cu număr de înmatriculare XXXXXX, încasarea taxei de stat în mărime de 900 de lei achitată la înaintarea acțiunii.

Prin hotărârea din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, s- a admis cererea de chemare în judecată depusă de Elena Iurovscaia și s-a revendicat din posesia ilegală a Mariei Uzun automobilul de model „Kia RIO”, cu număr de înmatriculare XXXXXX și transmiterea acestui proprietarului legal Elena Iurovscaia; s-a încasat de la Maria Uzun în beneficiul Elenei Iurovscaia suma de 900 de lei achitată cu titlu de taxă de stat la înaintarea acțiunii.

La 20 august 2018, Maria Uzun a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, solicitând a fi considerată înregistrată în termen, admiterea cererii de apel, anularea hotărârii primei instanțe ca fiind ilegală și nefondată cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță, iar în caz că, nu va găsi temeiuri de anulare și trimiterea cauzei la rejudecare, a solicitat în virtutea art. 217 Cod civil, din oficiu constatarea nulității contractului de vânzare- cumpărare a automobilului, emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea.

Prin încheierea din 24 septembrie 2018 a Curții de Apel Comrat nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Maria Uzun înaintată împotriva hotărârii din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga și s-a acordat apelantei un termen 1 rezonabil de 15 zile de la primirea copiei încheierii pentru întocmirea cererii de apel în conformitate cu exigențele art. 365 Cod de procedură civilă; s-a explicat apelantei că, dacă nu va îndeplini în termenul stabilit indicațiile instanței de apel, cererea de apel va fi restituită fără examinare.

Prin încheierea din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Comrat s-a restituit apelantei Mariei Uzun cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, din motivul neîndeplinirii în termenul stabilit a indicațiilor instanței de apel conținute în încheierea din 24 septembrie 2018 a Curții de Apel Comrat privind întocmirea cererii de apel în conformitate cu exigențele art. 365 Cod de procedură civilă. Prin decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de Maria Uzun și s-a casat încheierea din 24 septembrie 2018 a Curții de Apel Comrat și încheierea din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat la etapa primirii cererii de apel.

Prin decizia din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a respins ca nefondată cererea de apel depusă de Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli și s-a menținut, fără modificări, hotărârea din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga. Prin încheierea din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli, împotriva deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat. Prin încheierea din 29 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli, împotriva încheierii din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

La 09 octombrie 2020, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.76), Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat, solicitând primirea spre examinare ca fiind în termen, admiterea cererii de revizuire, anularea deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat cu admiterea cererii de apel și anularea hotărârii primei instanțe din 31 iulie 2018, emiterea unei noi hotărâri prin care să fie declarat nul contractul de vânzare-cumpărare a automobilului și respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Elena Iurovscaia. Prin încheierea din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli, împotriva deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat.

La 11 ianuarie 2021, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.104), Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu adoptarea unei noi încheieri de admitere a cererii de revizuire, anularea deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat cu expedierea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată, pentru examinarea apelului împotriva hotărârii din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, dat fiind faptul că prin încheierea din 05 2 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție recursul a fost declarat inadmisibil, compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că cererea de revizuire a fost examinată cu încălcarea normelor de drept, a art. 449 lit.b), c) Cod de procedură civilă, precum și a prevederilor art. 217, art.221 alin.(1) Cod civil, în vigoare până la 01 martie 2019. Totodată, a considerat că, Curtea de Apel Comrat incorect a aplicat prevederile privind termenul de revizuirii, nu a aplicat prevederile legale ce suspendă activitățile instanțelor judecătorești în legătură cu pandemia. Instanța nu s-a pronunțat asupra aplicării prevederilor art. 110, 111-116 Cod de procedură civilă, deși, a fost solicitat. La fel, în cererea de revizuire s-a solicitat suspendarea executării hotărârii până la examinarea în fond a cererii de revizuire, însă instanța nu a examinat această solicitare, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art. 6 CEDO.

Cu referire la temeiul prevăzut de art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă a pretins devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au putut i cunoscute anterior, dar a întreprins măsurile necesare pentru a le afla anterior, la judecarea cauzei, recurenta a menționat că, în rezultatul adresării cererii din 21 august 2019 către organul de urmărire penală prin care a solicitat materialul procesului penal, din care și a aflat despre cererea privire la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare a automobilului. Procesul-verbal de audiere în calitate de martor a Elenei Iurovscaia din 13 iunie 2019, de care a luat cunoștință la 13 martie 2020, prin care se invocă existența datoriei de 100000 de ruble rusești, dintre care suma de 60000 a fost restituită.

Totodată, s-a indicat că contractul de vânzare- cumpărare a fost încheiat la notar, ceea ce nu este adevărat, deoarece contractul a fost încheiat la Direcția de Înregistrare a Transportului Taracalia. De aici rezultă caracterul fictiv al contractului cu achitarea 30000 de lei la încheierea contractului și predarea automobilului, ceea ce nu a avut loc, deoarece în aceeași zi a eliberat o procură cu toate împuternicirile, inclusiv cu dreptul de vânzare-cumpărare.

Din declarații se dovedește cert nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare care a fost încheiat în ultima zi a valabilității procurii până la 02 aprilie 2015, contractul a fost semnat la 01 aprilie 2015. Referitor la temeiul art. 449 lit.c) Cod de procedură civilă, adică emiterea unei hotărâri cu privire la drepturile persoanei neatrase în proces, recurenta a afirmat că hotărârea a fost pronunțată fără participarea coproprietarului Ivan Iurovschii, soțul Elenei Iurovscaia, care nu cunoștea de afacerile soției sale. Temeiul dat a fost invocat în cererea de revizuire adresată Curții Supreme de Justiție, care prin încheierea din 29 iulie 2020, recepționată în prima jumătate a lunii august, anul 2020, a recomandat adresarea în instanța de apel, fără a accentua că cererea de revizuire a fost depusă peste termenul de 3 luni.

Recurenta a declarat că, în motivarea încheierii de respingere a cererii de revizuire s-a menționat despre faptul precum că de procesul penal a aflat la 05 februarie 2020, iar cererea de revizuire către Curtea Supremă de Justiție a fost depusă la 13 iunie 2020, solicitând repunerea în termen, motivând despre perioada de carantină în legătură cu pandemia în intervalul de timp 15 martie 2020-15 mai 2020. Astfel, a considerat că actul de procedură a fost înaintat în termen, deoarece conform legii materiale, art. 398 alin.(1) lit.f) Cod civil, perioada 15 martie 2020-15 mai 2020 suspendă curgerea termenului. Eronat au fost stabilite circumstanțele și eronat a aplicat la curgerea termenului faptele invocate în procesul penal.

Cu cerere în 3 procesul penal s-a adresat la 21 august 2019, însă de materialele procesului penal a luat cunoștință la 05 februarie 2020, după adoptarea deciziei din 12 septembrie 2019 de către Curtea de Apel Comrat. De dosarul penal în cadrul procuraturii Cantemir, a luat cunoștință la 25 octombrie 2019, de unde și s-a informat despre declarațiile Elenei Iurovscaia. Astfel, nu este fondată concluzia instanței precum că la 21 decembrie 2018 a luat cunoștință de procesul-verbal de audiere a martorului Elena Iurovscaia.

Or, procesul-verbal de audiere este din 13 iunie 2019 în cauza din Cantemir și nicidecum de procesul penal din Taraclia, unde a fost și anexat mandatul avocatului din 21 decembrie 2018. În ceea ce privește aplicarea termenului privind temeiul prevăzut de art. 449 lit.c) Cod de procedură civilă, recurenta a indicat că, instanța se referă la buletinul de identitate pe numele Elenei Iurovscaia în care este reflectată căsătoria cu Ivan Iurovschii, însă în susținerea revizuirii a invocat cererea privind desfacerea căsătoriei depuse de Ivan Iurovschii împotriva Elenei Iurovscaia și încheierea din 11 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, de care a luat cunoștință la 20 iulie 2020 la executorul judecătoresc.

Instanța la examinarea cererii de revizuire s-a limitat doar la descrierea termenelor pe care le consideră omise, însă nu s-a pronunțat asupra temeiurilor de revizuire invocate, nu a examinat fondul revizuirii, dispozitivul încheierii este în contradicție cu motivarea. La examinarea prezentei cereri de recurs, recurenta a solicitat de a se ține cont și de alte circumstanțe ce au dus la adoptarea unei hotărâri, decizii vădit ilegale, dat fiind faptul că categoric nu pot fi aplicate raporturilor civile de împrumut la raporturile civile de proprietate, ceea ce este incontestabil stabilit prin probele prezentate, inclusiv și cele care servesc temei de revizuire. Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatei la 09 februarie 2021, conform scrisorii de însoțire (Vol.II, f.d.106) și a fost recepționată la 24 februarie 2021, conform avizului de recepție (Vol.II, f.d.112).

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Instanța de apel a adoptat încheierea contestată în data de 21 decembrie 2020, iar cererea de recurs a fost depusă la 11 ianuarie 2021, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.104). Materialele cauzei atestă expedierea copia încheierii către participanți, conform scrisorii de însoțire datate cu 28 decembrie 2020 (Vol.II, f.d.92). Astfel, recursul este declarat în termen. Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat de Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli și va menține încheierea contestată, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. 4 În temeiul art. 427 lit.a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Inițial Colegiul menționează că în sensul art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Astfel, la 09 octombrie 2020, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.76), Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat, invocând temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b), lit.c) Cod de procedură civilă (Vol.II, f.d.62- 63). Prin încheierea din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli, împotriva deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat (Vol.II, f.d.85-89).

Colegiul iterează că, prin cererea de revizuire depusă în temeiul art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă, de către Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli, împotriva deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat, în esență, s-a invocat că probele redate în cererea de revizuire confirmă caracterul fictiv al contractului de vânzare-cumpărare a automobilului din 01 aprilie 2015 încheiat cu ea, acționând în numele Alinei Ușanlî, în baza procurii generale înregistrate sub nr. 5605 din 02 aprilie 2012, valabilă pe un termen de 3 ani. Mai mult, contractul prevedea primirea-transmiterea unității de transport, ceea ce nu s-a realizat, deoarece cum a fost Alina Ușanlî proprietar al automobilului, așa și a rămas proprietar, reprezentanta căreia a fost până în ultima zi de valabilitate a procurii.

În opinia revizuentei/recurentei, aceste circumstanțe subliniază că în legătură cu expirarea termenului contractului, automobilul a fost transmis fictiv Elenei Iurovscaia, deoarece ultima activa în cadrul firmei turistice SRL „Yaprak”. Mai mult, pentru confirmarea caracterului fictiv al tranzacției, în aceeași zi, Elena Iurovscaia a eliberat o procură generală pe numele său, cu drept de vânzare, inclusiv ei personal, ceea ce confirmă că tranzacția a fost formală, fără efecte juridice. Or, expira termenul procurii, iar Alina Ușanlî nu era în țară pentru a prelungi termenul acestei. Probe care să ateste primirea și transmiterea banilor în baza tranzacției nu au fost prezentate și nici contractul de vânzare-cumpărare nu conține o mențiune precum că Elena Iurovscaia până la perfectarea tranzacției a achitat costul automobilului în ruble rusești.

Cu referire la temeiul prevăzut de art. 449 lit.c) Cod de procedură civilă, revizuenta/recurenta a indicat că litigiul a fost examinat în lipsa coproprietarului Ivan Iurovschii, care nu a fost atras în proces, iar Elena Iurovscaia a ascuns acest fapt de soț. Ivan Iurovschii cunoștea de existența datoriei față de soți, precum și că datoria în sumă de 60000 de ruble a fost restituită. Concomitent Colegiul evocă prevederile art. 450 Cod de procedură civilă, conform căror cererea de revizuire se depune: b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul 5 prevăzut la art.449 lit.b); c) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art.449 lit.c).

În context, Colegiul notează că, instanța de revizuire întemeiat a reținut că avocatul Valeriu Isiumbeli, acționând în interesele revizuentei Maria Uzun, a avut posibilitatea de a lua cunoștință de materialele cauzei penale începând cu data de 21 august 2019, însă nu a întreprins nicio măsură în acest sens și doar la 09 octombrie 2020 a depus cererea de revizuire împotriva deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat. De altfel, din mențiunea la anexele indicate în cererea datată cu 21 august 2019, prin care avocatul Valeriu Isiumbeli, acționând în calitate de reprezentant al Mariei Uzun, a solicitat IP Taraclia de a lua cunoștință cu materialele urmăririi penale, desfășurate în anul 2016, rezultă că a anexat mandatul avocațial nr. 1311774, datat cu 21 decembrie 2018 (Vol.II, f.d.64).

Or, avocatul Valeriu Isiumbeli a intervenit în cauza civilă în calitate de reprezentant al Mariei Uzun anume în baza acestui mandat avocațial (Vol.I, f.d.83). Drept urmare, instanța de revizuire justificat a conchis că, avocatul Valeriu Isiumbeli avea posibilitatea de a se referi la materialele date la judecarea cauzei în ordine de apel, până la pronunțarea deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat.

Referitor la alegațiile avocatului recurentei precum că, instanța de revizuire ar fi confundat procesul penal din Taraclia și dosarul penal din Cantemir, în situția în care, de materialele cauzei penale aflate în gestiunea Procuraturii Cantemir a luat cunoștință la data de 25 octombrie 2019 după emiterea deciziei instanței de apel din 12 septembrie 2019, unde și era anexat procesul-verbal de audiere a martorului Elena Iurovscaia, datat cu 13 iunie 2019, însă mandatul avocațial din 21 decembrie 2018 a fost anexat la cererea adresată IP Taraclia de a lua cunoștință de procesul penal, Colegiul menționează că, instanța de revizuire s-a referit la noile circumstanțe pretinse de partea revizuentă pornind de la evenimentele desfășurate cronologic.

Or, instanța de revizuire cu referire la cererea adresată IP Taraclia a specificat că a fost anexat mandatul avocațial din 21 decembrie 2018 și astfel a avut posibilitatea de a lua cunoștință începând cu 21 decembrie 2018. Mai mult, avocatul Valeriu Isiumbeli a pretins că, acționând în interesele revizuentei Mariei Uzun a luat cunoștință la 05 februarie 2020 de unele circumstanțe noi și din materialele urmăririi penale desfășurate în anul 2016, ca urmare a cererii depuse la 21 august 2019. În această ordine de idei, Colegiul reiterează că, instanța de revizuire ca urmare a aprecierii circumstanțelor invocate de partea revizuentă a conchis despre posibilitatea de a fi fost prezentate încă la judecarea cauzei în ordine de apel, având în vedere intervenirea avocatului în cauza civilă în baza mandatului din 21 decembrie 2018, însă revizuenta eronat a interpretat precum că instanța de revizuire ar fi confundat procesele penale.

Or, concluzia finală a instanței de revizuire nu poate fi interpretată în sensul confundării proceselor penale, în situația în care această reprezintă o însumare a constatărilor sale, însă nu o analiză detaliată repetată. Colegiul precizează că, în susținerea cererii de revizuire, partea revizuentă a invocat existența în materialele urmăririi penale a cererii Mariei Uzun adresate Elenei Iurovscaia, într-un singur exemplar, datată cu 28 octombrie 2016, referitor la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, despre care a luat cunoștință la 05 6 februarie 2020, precum și existența unor circumstanțe stabilite din conținutul procesului-verbal din 13 iunie 2019 de audiere a Elenei Iurovscaia în calitate de martor, în altă cauză penală.

Implicit, Colegiul notează că, instanța de revizuire, în esență, a conchis că revizuentei i-au devenit cunoscute circumstanțele și conținutul materialelor cauzei la care putea face referire încă la judecarea cauzei în ordine de apel. Adițional, Colegiul relevă că, în același recurs, însăși partea recurentă a indicat că, de procesul-verbal din 13 iunie 2019 de audiere în calitate de martor a Elenei Iurovscaia a luat cunoștință la 13 martie 2020 (Vol.II, f.d.102 verso) și, totodată, a menționat că, de declarațiile martorului Elena Iurovscaia a luat cunoștință la 25 octombrie 2019 când a luat cunoștință de cauza penală din gestiunea Procuraturii Cantemir (Vol.II, f.d.103).

Referitor la temeiul privind emiterea unei hotărâri cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces și anume a lui Ivan Iurovschi, instanța de revizuire întemeiat a conchis precum că această circumstanță era cunoscută și putea fi invocată încă la judecarea cauzei civile, însă nu a fost înaintată o astfel de cerere referitor la împrejurarea dată, având în vedere că la înaintarea cererii de chemare în judecată Elena Iurovscaia a anexat copia buletinului de identitate ce reflecta starea civilă a acesteia.

Alegația revizuentei precum că la baza cererii de revizuire nu se află buletinul de identitate în care este menționată căsătoria Elenei Iurovscaia cu Ivan Iurovschi, însă cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Iurovschi împotriva Elenei Iurovscaia cu privire la desfacerea căsătoriei și încheierea din 11 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, de care a luat cunoștință la 20 iulie 2020, Colegiul menționează că această împrejurare suplimentar atestă că instanța de revizuire întemeiat a conchis că părțile cunoșteau despre starea familiară a Elenei Iurovscaia la judecarea cauzei, însă o cerere referitor la drepturile lui Ivan Iurovschi a fost înaintată abia la 09 octombrie 2020, cu omiterea termenului prevăzut de art. 450 lit.c) Cod de procedură civilă.

Astfel, Colegiul relevă că, instanța de revizuire justificat a conchis asupra inadmisibilității cererii de revizuire, or, instanța de revizuire, în esență, a accentuat că circumstanțele invocate de partea revizuentă erau cunoscute încă la judecarea cauzei în ordine de apel, însă au fost invocate abia la 09 octombrie 2020 în cererea de revizuire. În ceea ce privește argumentele recurentei referitor la faptul că cererea de revizuire a fost înaintată în termen, având în vedere că prin încheierea din 29 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție i s-a recomandat să se adreseze cu cerere de revizuire conform competenței, Colegiul notează că art.446 Cod de procedură civilă stipulează dispozițiile judecătorești care pot fi supuse revizuirii, iar art. 448 Cod de procedură civilă-instanțele competente să examineze cererea de revizuire.

În atare circumstanțe, depunerea cererii de revizuire contrar normelor de drept procedurale, nu justifică omiterea termenului, având în vedere că legea este clară la acest capitol. Or, instanța de revizuire justificat a punctat că, încheierea de inadmisibilitate a Curții Supreme de Justiție nu se supune revizuirii. Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiată afirmația recurentei precum că instanța de revizuire s-a limitat doar la descrierea termenelor considerate a fi omise, 7 însă nu ar fi examinat fondul revizuirii prin prisma temeiurilor înaintate. Or, termenele de depunere a revizuirii și calcul acestora este condiția inițială care se examinează până la judecarea revizuirii în fond, în situația în care omiterea termenelor de depunere a cererii de revizuire determină declararea acesteia inadmisibile prin prisma art. 450 Cod de procedură civilă.

Raportând dispozițiile legale enunțate anterior la criticile aduse de revizuentă, Colegiul atestă lipsa unor motive întemeiate care ar putea fi reținute de către instanța de recurs în sensul casării actului judecătoresc contestat. De altfel, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea normelor de drept de către instanța de revizuire la examinarea cererii, în situația în care instanța a concluzionat asupra inadmisibilității cererii de revizuire corelând situația de fapt cu prevederile legale. Alte argumente aduse de către recurentă nu pot fi reținute, deoarece nu exprimă anumite încălcări a prevederilor legale admise de instanța de revizuire la examinarea cauzei în ordine de revizuire.

Concomitent, Colegiul învederează că, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă și în interiorul termenului prevăzut de lege. La fel, aceasta nu necesită rejudecarea cauzei în mod implicit, însă doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor în acest sens, în caz contrar poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic.

În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, însă în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale. Instanța de recurs reiterează că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roșca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat. Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei.

Or, existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepție, se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii, în caz contrar va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice. Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: 8 Se respinge recursul declarat de Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli.

Se menține încheierea din 21 decembrie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Iurovscaia împotriva Mariei Uzun privind revendicarea bunului din posesie străină. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat 9