2rh-60/20 — revendicarea bunului din posesia straina

dosar nr. 2rh-60/20

prima instanță, Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, judecător: (S. Pilipenco)

instanța de apel, Curtea de Apel Comrat judecători: (G. Colev, L. Caraianu, A. Curdov)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M. Ghervas, Iu. Bejenaru, N. Vascan)

Î N C H E I E R E

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de Maria Uzun, reprezentată de

avocatul Valeriu Isiumbeli,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Iurovscaia

împotriva Mariei Uzun cu privire la revendicarea bunului din posesia străină,

împotriva încheierii din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin

care s-a declarat inadmisibil recursul depus de Maria Uzun, reprezentată de

avocatul Valeriu Isiumbeli,

c o n s t a t ă :

La 06 iulie 2017, Elena Iurovscaia, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Mariei Uzun, prin care a solicitat admiterea acțiunii, revendicarea

bunului din posesia străină, restituirea automobilului de model Kia Rio cu numărul

de înmătriculare AAC 545, încasarea de la Maria Uzun în beneficiul său a

chltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 900 lei.

Prin hotărârea din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga

acțiunea a fost admisă integral. S-a revendicat din posesia ilegală a Mariei Uzun

automobilul de model Kia Rio cu numărul de înmătriculare XXXXXX, cu

transmiterea acestuia Elenei Iurovscaia, s-au încasat cheltuielile de judecată în

mărime de 900 de lei din contul Mariei Uzun în beneficiul Elenei Iurovscaia.

Prin decizia din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat, s-a respins

apelul declarat de Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli și s-a

menținut hotărârea din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadâr-Lunga,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Iurovscaia

împotriva Mariei Uzun cu privire la revendicarea bunului din posesia străină.

La 23 noiembrie 2019 Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu

1

Isiumbeli, a declarat prin intermediul oficiului poștal, recurs împotriva deciziei din

12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei

noi hotărârii de respingere a acțiunii depuse de Elena Iurovscaia.

Prin încheierea din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli s-a declarat

inadmisibil.

La 13 iunie 2020 Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli a

depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 05 februarie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea revizuirii, casarea încheierii

instanței de recurs, admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel sau

instanța de fond.

Totodată, revizuenta a solicitat repunerea în termen a cererii de revizuire în

cazul în care instanța va considera că aceasta a fost depusă tardiv.

În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a invocat prevederile art. 449

lit. b) și c) Cod de procedură civilă, în sensul că i-au devenit cunoscute

circumstanțe esențiale ale cauzei care influențează soluția, despre care nu au avut

cunoștință la data examinării cauzei, iar instanța a emis o hotărâre cu privire la

drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces și anume a soțului Elenei

Iurovscaia – Ivan Iurovschii.

Revizuenta a precizat că din materialele unei cauze penale a aflat despre

cererea Mariei Uzun împotriva Elenei Iurovscaia privind rezoluțiunea contractului

de vânzare-cumpărare a automobilului încheiat fictiv și a acțiunilor de escrocherie

a Elenei Iurovscaia, privind luarea bunului în proprietate în mod nelegitim, în

temeiul unei tranzacții fictive.

În procesul-verbal de audiere în calitate de martor a Elenei Iurovscaia din

13 iunie 2019, cu care a luat cunoștință la 13 martie 2020, se invocă faptul

existenței datoriilor în mărime de 100000 ruble rusești, dintre care o parte în

mărime de 60000 de ruble rusești au fost restituite, ceia ce au confirmat și martorii

audiați în ordine de apel. Din declarațiile menționate Elena Iurovscaia invocă că

chipurile la notar a fost încheiat contractual de vânzare-cumpărare a automobilului,

ceia ce nu este probat, dat fiind faptul că contractul a fost încheiat la DIT Taraclia.

Tot din declarațiile date se atestă că împrumutul urmează a fi restituit la prima

cerință, pe cînd așa cerință nu a fost prezentată instanței de fond sau de apel. De

aici rezultă fictivitatea contractului privind achitarea a 30000 de lei în ziua

încheierii contractului și predarea automobilului în proprietatea ei.

Revizuenta a susținut că cele indicate nu au avut loc, deoarece în aceiași zi

Elena Iurovscaia a eliberat procură cu toate împuternicirile Mariei Uzun, inclusiv

dreptul de vânzare-cumpărare. Probe privind predarea și primirea banilor de către

Maria Uzun nu sînt. De asemenea, nu este probat prin actul de primire-predare,

transmiterea automobilului ca obiect al tranzacției. Dacă automobilul în cauză ar fi

fost înstrăinat pe numele Elenei Iurovscaia în contul datoriilor existente, după cum

aceasta invocă, atunci în contractul de vânzare-cumpărare a automobilului urma să

fie indicat că costul automobilului a fost achitat până la semnarea și înregistrarea

contractului de vânzare-cumpărare.

2

Prin urmare, din declarațiile Elenei Iurovscaia, cert se dovedește nulitatea

absolută a contractului de vânzare-cumpărare, care a fost încheiat în ultima zi a

valabilității procurii pe numele Mariei Uzun, până la 02 aprilie 2015, contractul

fiind semnat la 01 aprilie 2015.

În continuare, revizuenta a invocat că instanța de recurs la examinarea

recursului nu a ținut cont de argumentele aduse și neîntemeiat a lăsat în vigoare

decizia instanței de apel, declarându-l inadmisibil.

Tot aici, revizuenta a accentuat că instanțele de judecată neîntemeiat i-au

respins cererile de amânare din motivul necesității contractării unui avocat și pe

motiv de boală, și au examinat cauza în lipsa sa, prin ce i-a fost lezat dreptul la

apărare. Iar, prin declararea inadmisibilă a recursului, i-a fost îngrădit dreptul la o

judecătă echitabilă, circumstanțe ce o impun să se adreseze la CEDO.

Mai mult, Elena Iurovscaia întrând în cârdășie cu persoane neindentificate a

pornit un atac raider și a deposedat-o de bunurile ei, a schimbat lăcata la oficiu, a

creat firma SRL ”AIRSERVI.EN”, care până în prezent administrează illegal

bunurile sale.

Revizuenta consideră că încheierea din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de

Justiție urmează a fi supusă revizuirii în temeiul art. 446 Codul de procedură civilă,

deoarece este una irevocabilă și Colegiul civil și de contencios administrativ, în

încheierea dată s-a expus asupra fondului recursului (a se vedea pag.4 al

încheierii), ceia ce este una contradictorie, deoarece de către recurent cert au fost

indicate temeiurile recursului, care nu au fost examinate, dar ignorate de instanța

de recurs, și anume temeiurile stipulate la art. 432 alin.(3) lit. b) și alin. (4) Codul

de procedură civilă.

În afară de aceasta, revizuenta a precizat că semnătura pe avizul de recepție

pentru ședința de judecată la 05 februarie 2018 nu-i aparține, or, ultima nici nu a

recepționat plicul cu materialele expediate în adresa sa, care au fost restituite

instanței de judecată (f.d. 20, Vol.I)

Faptul, că nu a fost citată pentru ședința de judecată în prima instanță se

probează prin mențiunea de pe plicul poștal cu aviz de recepție, care a fost

înregistrat la 13 noiembrie 2017, dar a fost înmânat, chipurile, la

12 noiembrie 2017, ceia ce este imposibil și contravine procedurii stabilite.

Revizuenta a concluzionat că dacă instanța de recurs a examinat fondul

recursului și a ajuns la soluția inadmisibilității acestuia de drept, atunci temeiurile

indicate mai sus urmau a fi combătute, ceia ce lipsește.

În conformitate cu 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

motive.

În conformitate art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Totodată, în conformitate cu art. 3 alin. (1) Codul de procedură civilă,

3

instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării

cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței

judecătorești (hotărîri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte

autorități în cazurile prevăzute de lege.

Iar, în temeiul art. 446 Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului

conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se

supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

La rândul său, art. 448 Codul de procedură civilă prevede expres că, cererea

de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare

se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța

care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Sub acest aspect, Colegiul menționează că cererea de revizuire depusă de

Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli urmează a fi respinsă ca

fiind inadmisibilă, or, la caz Curtea Supremă de Justiție nu este investită cu

competență jurisdicțională materială de a examina cererea de revizuire

nominalizată.

Aceasta deoarece prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte

legislative nr. 17 din 5 aprilie 2018, în vigoare de la 01 iunie 2018, prevederile

articolului 446, 448 Cod de procedură civilă au fost modificate, astfel încât

încheierile de inadmisibilitate nu se mai supun revizuirii, iar instanța competentă să

examineze cererile de revizuire, este cea care s-a expus asupra fondului, adică

Curtea de Apel Comrat.

Respectiv, încheierea din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, nu

se supune revizuirii, or, instanța de recurs prin încheierea adoptată și a cărei

revizuire se solicită în prezenta cauză nu s-a expus asupra fondului cauzei, ci a

verificat doar existența temeiurilor de admisibilitate a recursului declarat de Maria

Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isumbeli.

Aici se va menționa că hotărârea din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Comrat,

sediul Ceadâr-Lunga fiind contestată cu apel a fost menținută prin decizia din

12 septembrie 2019 a Curții de Apel Comrat.

În această ordine, Colegiul conchide că cererea de revizuire depusă de Maria

Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli împotriva încheierii din

05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca fiind

depusă contrar competenței stabilite de lege și împotriva unui act judecătoresc

nesusceptibil de a fi atacat în ordine de revizuire, însă acest fapt nu exclude

posibilitatea revizuentei de a depune cererea de revizuire conform competenței.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că încheierea de

inadmisibilitate a Curții Supreme de Justiție nu poate fi suspusă revizuirii și Curtea

Supremă de Justiție nu este competentă să examineze în prezent cererea de

4

revizuire vizată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de

revizuire depusă de Maria Uzun, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli

împotriva încheierii din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 270 și 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Maria Uzun,

reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli împotriva încheierii din

05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Elena Iurovscaia împotriva Mariei Uzun cu privire

la revendicarea bunului din posesia străină.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

5