2ra-446/21 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-446/21 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-446/21

Prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău (jud. S. Dimitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Nicolae Bulat, reprezentat de către avocatul Rodica Roșca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Iurii Lvov

împotriva lui Nicolae Bulat cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Nicolae Bulat și a fost menținută hotărârea din

16 iunie 2016 a Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău,

constată:

La 13 februarie 2014 Iurii Lvov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Nicolae Bulat cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, este proprietarul apartamentului

nr. xxxx.

A menționat că, pe parcursul mai multor perioade de timp, din apartamentul

nr.103, care este situat deasupra sa, au loc scurgeri de apă, iar în urma inundărilor

apartamentului nr. xxxx a fost deteriorată bucătăria, inclusiv pereții din bucătărie,

tavanul, prin care i-au fost provocate incomodități pentru trai.

A susținut că, pârâtul, care este proprietarul apartamentului nr. yyyy, a

efectuat lucrări și a instalat teracotă asupra locului, prin care circulă apa rece și apa

caldă, locul prin care are loc scurgerea, făcând imposibilă depistarea motivului

concret prin care au loc inundații periodice asupra apartamentului său.

A afirmat că, până la depunerea prezentei cereri este imposibil de conviețuit

în așa condiții deplorabile în urma inundației, deoarece pentru efectuarea reparației

capitale sunt necesare cheltuieli costisitoare.

A notat că, de nenumărate ori s-a adresat pârâtului cu rugămintea de a

soluționa problema amiabil, dar fără vreun rezultat pozitiv.

A declarat că, s-a adresat la CCL nr. 80, fiind întocmit actul din 04 octombrie

2013.

1

A solicitat încasarea de la pârât a sumei de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu

material, a sumei de 30000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de

judecată.

La 16 iunie 2016 Iurii Lvov a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin

a solicitat încasarea de la pârât a sumei de 3618 de lei, cu titlu de prejudiciu material

și a sumei de 30000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 16 iunie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de către Iurii Lvov și au fost încasate de la

Nicolae Bulat în beneficiul lui Iurii Lvov suma de 3617,57 de lei, cu titlu de

prejudiciu material și suma de 2574 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în

total suma de 6191,57 de lei. În rest acțiunea a fost respins ca neîntemeiată.

La 03 august 2016 Nicolae Bulat a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii

primei instanțe.

La 11 octombrie 2016 Nicolae Bulat a depus o cerere, prin care a solicitat

repunerea în termenul de declarare a apelului, deoarece cauza a fost examinată în

lipsa sa.

Prin încheierea din 09 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea depusă de către Nicolae Bulat cu privire la repunerea în termenul de

declarare a apelului și a fost repus Nicolae Bulat în termenul de declarare a apelului.

La 12 aprilie 2017 Nicolae Bulat a declarat apel motivat împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea integrală a acțiunii, cu încasarea

cheltuielilor de judecată suportate în apel.

Prin decizia din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Nicolae Bulat și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a constatat că, conform actului din 04 octombrie 2013,

întocmit de către CCL nr. 80, apelantul a efectuat lucrări în apartamentul, ce-i

aparține și a instalat teracotă asupra locului, prin care circulă apa rece și apa caldă,

locul prin care are loc scurgerea și din acest considerent făcând imposibilă depistarea

motivului concret, prin care au loc inundații periodice asupra apartamentului

intimatului.

Totodată, instanța de apel a relatat că, conform raportului de expertiză

judiciară nr. 237 din 22 februarie 2016, întocmit de către Centrul național de

expertize judiciare, deteriorările depistate sunt caracteristice inundării cu apă de la

nivelul superior și sunt prezente în bucătărie cu suprafața de 7,8 m. p., viceu cu

suprafața 1,1 m. p., baie cu suprafața 2,1 m. p. și antreu cu suprafața 2,6 m. p. Pe

tavane și pereți se văd pete galbene-surii uscate, urme de mucegai și de scurgere a

apei, iar motivul stării tehnice nesatisfăcătoare a apartamentului intimatului este

scurgerea apei de la etajul superior (f. d. 50-57). Reieșind din faptul că, expertul a

fost în imposibilitate de a examina apartamentul nr. yyyy, din motiv că nu a fost

asigurat accesul la acest imobil, la momentul actual acesta a fost în imposibilitate de

a da răspuns la întrebările nr. 2 și nr. 3 dispuse în încheierea din 03 iunie 2014 a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău. Subsecvent, expertul a concluzionat că, costul

lucrărilor de reparație a apartamentului nr. xxxx pentru lichidarea deteriorărilor în

rezultatul inundației la situația din luna februarie 2016, conform devizului de

2

cheltuieli, constituie 3618 lei.

În același timp, instanța de apel a învederat și concluziile raportului de

expertiză judiciară nr. 2907-2910 din 13 decembrie 2019, întocmit de către Centrul

național de expertize judiciare în cadrul judecării apelului, la cererea lui Nicolae

Bulat și, anume, starea tehnică nesatisfăcătoare și tipul defectelor depistate în

încăperile supuse cercetărilor ale apartamentului nr. xxxx sunt consecințe a uzurii

rețelelor inginerești și nefuncționalitatea canalului de ventilare al blocului locativ,

fapt ce nu corespunde normativelor tehnice în construcții, normelor sanitare.

Totodată, starea tehnică a rețelelor inginerești din grupul sanitar al apartamentului

nr. yyyy, amplasat la nivelul cinci al blocului locativ, este satisfăcătoare și se

exploatează în siguranță cu menținerea ordinii și evitarea defectelor tehnice, careva

urme de scurgere ce ar caracteriza presupusa inundare a apartamentului nr. xxxx la

momentul investigațiilor nefiind depistate. Defectele prezente sunt consecințele

inundațiilor anterioare. Referitor la rețelele inginerești din grupul sanitar al

apartamentului nr. xxxx amplasat la nivelul patru al blocului locativ din str. xxxx, a

considerat că, necesită lucrări de restaurare, iar rețelele inginerești din grupul sanitar

al apartamentului nr. yyyy au suportat lucrări de reparație, fapt ce denotă starea

tehnică satisfăcătoare la momentul cercetărilor (f. d. 123-131).

Raportând prevederile art. 377, 1398 alin. (1) și 1413 din Codul civil la

circumstanțele litigiului dedus judecății, instanța de apel a menționat că, inundația

apartamentului nr. xxxx a fost cauzată din vina locatarului apartamentului nr. yyyy,

ultimul urmând a suporta cheltuielile de reparație a bucătăriei, viceului, băii și

antreului, ce au fost prejudiciate în urma inundației, fapt ce se confirmă prin

explicațiile intimatului și rapoartele de expertiză judiciară întocmite de către Centrul

național de expertize judiciare.

Instanța de apel a relatat că, reieșind din considerentul stabilirii cu certitudine

a existenței prejudiciului cauzat, vinovăția apelantului la inundarea apartamentului

nr. xxxx și mărimea prejudiciului în valoare de 3617,57 de lei, stabilit conform

raportului de expertiză judiciară nr. 237 din 22 februarie 2016, întocmit de către

Centrul național de expertize judiciare, se constată temeinicia pretenției, cu

încasarea din contul apelantului în beneficiul intimatului a sumei invocate cu titlu de

prejudiciu material.

Afară de aceasta, instanța de apel a opinat că, răspunderea pentru prejudiciul

cauzat prin scurgerea din construcție este o răspundere obiectivă, angajându-se

indiferent de vinovăția posesorului construcției. La caz, proprietarul apartamentului

nr.yyyy, Nicolae Bulat nu a demonstrat prezența condițiilor legale, care l-ar exonera

de răspundere materială, adică nu a probat că, prejudiciul s-a produs prin forță

majoră ori din vina celui prejudiciat.

La 15 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Nicolae Bulat,

reprezentat de către avocatul Rodica Roșca, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

respingerea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a

3

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

A considerat că, instanța de apel eronat a concluzionat că, recurentul este

vinovat în producerea inundațiilor în apartamentul intimatului.

A menționat că, în actul întocmit de către CCL nr. 80 la 04 octombrie 2013 a

fost indicat că, din cauza instalării teracotei asupra locului, prin care circulă apa rece

și apa caldă în apartamentul recurentului este imposibil de stabilit cauza inundării,

fapt ce probează că, reprezentanții CCL nr. 80 au inspectat apartamentul

recurentului, dar nu au depistat nimic.

A susținut că, raportul de expertiză judiciară nr. 237 din 22 februarie 2016,

anexat la materialele dosarului, este unul irelevant în situația în care nu a fost

inspectat și apartamentul recurentului, privându-l de dreptul de a fi anunțat și

înștiințat despre efectuarea expertizei.

A afirmat că, recurentul nu locuiește permanent în apartamentul nr. yyyy, iar

înștiințarea privind efectuarea expertizei nu a recepționat-o.

A relevat că, prin raportul de expertiză judiciară din 13 decembrie 2019 s-a

constatat că, starea tehnică nesatisfăcătoare defectuoasă și uzată a rețelelor

inginerești din încăperile apartamentului nr. xxxx sunt consecințe a nefuncționalității

canalului de ventilare al blocului locativ, fapt ce nu corespunde normativelor tehnice

în construcții, normelor sanitare.

A mai relevat că, prin acest raport de expertiză s-a constatat că, starea tehnică

a rețelelor inginerești din grupul sanitar al apartamentului nr. yyyy, amplasat la

nivelul cinci al blocului locativ, este satisfăcătoare și se exploatează în siguranță cu

menținerea ordinii și evitarea defectelor tehnice, careva urme de scurgere ce ar

caracteriza presupusa inundare a apartamentului nr. yyyy la momentul investigațiilor

nefiind depistate. Defectele prezente sunt consecințele inundațiilor anterioare.

A declarat că, inundații anterioare nu au fost constatate și nu a fost cunoscut

vinovatul și perioada acestora, instanța de apel axându-se doar pe declarațiile

unilaterale, lipsite de suport probatoriu ale intimatului.

A notat că, rețelele inginerești din grupul sanitar al apartamentului nr. xxxx

amplasat la nivelul patru al blocului locativ necesită lucrări de restaurare, iar rețele

inginerești din grupul sanitar al apartamentului nr. yyyy amplasat la nivelul cinci al

blocului locativ au suportat lucrări de reparație, fapt ce denotă starea tehnică

satisfăcătoare la momentul cercetărilor.

A considerat că, prejudiciul invocat de către intimat este rezultatul neglijenței,

de care a dat dovadă acesta în raport cu apartamentul său. Or, conform anexei nr. 2

la Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative,

comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și

condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și

alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie

2002, locatarii efectuează din cont propriu următoarele lucrări de întreținere și

reparație a apartamentelor, neincluse în plata pentru deservirea tehnică și reparația

blocului locativ: înlocuirea, reparația, vopsirea aparatelor și țevilor de încălzire

centrală, conductelor de gaze, apă și canalizare.

Prin referința depusă la 16 aprilie 2021 Iurii Lvov a solicitat a solicitat

respingerea recursului.

4

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa părților copia deciziei contestate la 08 decembrie 2020 (f. d. 196).

Astfel, recursul declarat la 15 ianuarie 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Nicolae Bulat,

5

reprezentat de către avocatul Rodica Roșca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Nicolae Bulat, reprezentat de către avocatul Rodica Roșca,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Nicolae Bulat, reprezentat de către avocatul

Rodica Roșca, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Nicolae Bulat, reprezentat de către avocatul Rodica

Roșca, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6