2ra-448/21 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-448/21 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Taraclia (jud. M. Curtiș) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă) ÎNCHEIERE 21 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Grigore Sarsaman, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Sarsaman împotriva lui Serghei Bucătaru și Lucia Bucătaru cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost admis apelul declarat de Serghei Bucătaru, a fost casată integral hotărârea din 23 iunie 2020 și încheierea din 22 iulie 2020 ale Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, fiind pronunțată o hotărâre nouă, constată: La data de 01 iunie 2020, Grigore Sarsaman a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Bucătaru și Lucia Bucătaru cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că pârâții locuiesc în casa vecină cu casa lui părintească, proprietarul căreia este Elena Sarsaman. A invocat că la 11 iunie 2019, a depus o plângere nr. П-9, pe faptul că la 1 metru distanță de la spatele casei Elenei Sarsaman, Serghei Bucătaru a amenajat o trecere pentru animalele lui domestice. Zilnic, la ora 07:00 și la ora 20:00, pe această trecere trece bovina lui, iar, anterior treceau și ovinele. Din cauza trecerii acestor animale, se produce un zgomot și sunt lăsate dejecțiile animaliere, care provoacă un miros urât. Din cauza acestor acțiuni, Elena Sarsaman este nevoită permanent să stea cu geamurile de la spatele casei închise. Reclamantul a susținut că, în rezultatul controlului efectuat de către colaboratorii Direcției Raionale pentru Siguranța Alimentelor Taraclia, s-a constatat faptul că în spatele casei Elenei Sarsaman, pârâtul Serghei Bucătaru a edificat o construcție în care 1 ține păsările domestice.

Prin răspunsul nr. 151 din 02 iulie 2019 al Direcției Raionale pentru Siguranța Alimentelor Taraclia, a fost informat că Serghei Bucătaru a încălcat regulile de întreținere a animalelor domestice, fapt pentru care i-au fost adresate prescripții de lichidare a încălcărilor. În urma acestor prescripții, Serghei Bucătaru a schimbat locul de ținere a păsărilor domestice, însă peste 3 sau 4 zile a adus păsările în locul inițial, continuând să încalce regulile de întreținere a animalelor domestice. Pentru faptul respectiv, în privința lui Bucătaru Serghei a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 158 din Codul contravențional – încălcarea regulilor de întreținere a câinilor, pisicilor și altor animale.

Grigore Sarsaman a afirmat că Serghei Bucătaru refuză să îi repare prejudiciul moral cauzat prin acțiunile sale culpabile, în rezultatul cărora a avut stare de stres și frustrare. Din aceste motive, consideră că în temeiul art. 1998 și art. 2036 din Codul civil, este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului moral. A solicitat încasarea din contul pârâților în beneficiul lui a sumei de 7000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Grigore Sarsaman și s-a încasat de la Serghei Bucătaru în beneficiul lui Grigore Sarsaman suma de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 150 de lei cu titlu de taxă de stat.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin încheierea din 22 iulie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, a fost admisă cererea lui Grigore Sarsaman privind corectarea erorii din dispozitivul hotărârii din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, fiind indicat corect IDNP lui Serghei Bucătaru. La data de 15 iulie 2020 Serghei Bucătaru a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă. Prin decizia din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat de Serghei Bucătaru, a fost casată integral hotărârea din 23 iunie 2020 și încheierea din 22 iulie 2020 ale Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, fiind pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de Grigore Sarsaman a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Serghei Bucătaru locuiește în XXXXX, în vecinătate cu Elena Sarsaman, care este mama lui Grigore Sarsaman. Curtea de Apel Cahul a considerat că prima instanță eronat a stabilit că a fost demonstrată culpa lui Serghei Bucătaru în încălcarea drepturilor personale nepatrimoniale ale lui Grigore Sarsaman. Or, copia procesului-verbal cu privire la contravenție seria AA nr. 001069 din 28 noiembrie 2019, întocmit în privința lui Serghei Bucătaru în baza art. 158 alin. (1) din Codul contravențional, prin care a fost constatat faptul încălcării de către ultimul a Regulilor de întreținere a păsărilor, stabilite prin Decizia Consiliului comunal Albota de Sus nr. 02/16 din 05 iunie 2019, nu demonstrează încălcarea drepturilor subiective ale lui Grigore Sarsaman.

Astfel, din conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție, la care a făcut trimitere instanța 2 de fond, nu rezultă că, contravenția comisă de către Serghei Bucătaru a fost îndreptată împotriva drepturilor personale nepatrimoniale ale lui Grigore Sarsaman. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță în mod eronat a aplicat în speță prevederile legislației care reglementează răspunderea delictuală, deoarece nu a fost demonstrat că Serghei Bucătaru a acționat cu vinovăție față de Grigore Sarsaman. Totodată, Curtea de Apel Cahul a reținut că potrivit art. 587 alin. (1) din Codul civil, proprietarul urmează să suporte influența vecină admisibilă, atât timp cât dispune de posibilitatea de a se folosi de bunurile sale imobile.

În speță, nu s-a demonstrat că din cauza zgomotului produs de păsările domestice ale lui Serghei Bucătaru, proprietarul casei vecine nu poate să se folosească de bunurile sale imobile. Mai mult ca atât, în cadrul judecării apelului s-a constatat cu certitudine că Grigore Sarsaman nici nu locuiește în XXXXX, ci domiciliază în XXXXX, nefiind proprietarul casei de locuit din XXXXX, iar, casa menționată aparține mamei sale, Elena Sarsaman. Instanța de apel nu a reținut argumentul invocat de Grigore Sarsaman precum că, în buletinul de identitate este indicată viza de domiciliu în XXXXX, deoarece nu este unul decisiv pentru a constata cu veridicitate faptul locuirii permanente pe adresa indicată. Or, însuși în cererea de chemare în judecată, Grigore Sarsaman a indicat că locuiește în XXXXX.

Respectiv, în cadrul judecării cauzei civile nu a fost constatat că Sarsaman Grigore locuiește permanent în XXXXX și este proprietarul casei învecinate cu gospodăria lui Bucătaru Serghei, ceea ce denotă lipsa încălcării drepturilor personale nepatrimoniale ale acestuia din partea pârâtului. La data de 20 ianuarie 2021 Grigore Sarsaman a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 08 decembrie 2020 a Curții de Apel Cahul și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului, Grigore Sarsaman a indicat că în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, a explicat că în spatele casei părintești la o distanță de 5-6 metri de la ferestrele casei, intimatul și-a construit o șură pentru întreținerea păsărilor, fapt confirmat însuși de către Serghei Bucătaru, circumstanțe care au fost ignorate de către instanța de apel.

A invocat că este abuzivă concluzia instanței de apel precum că procesul-verbal cu privire la contravenție seria AA nr. 001069 din 28 noiembrie 2019 nu demonstrează încălcarea drepturilor lui subiective. Or, acest proces-verbal a fost întocmit anume la plângerea lui asupra faptului că, cocoșii intimatului produceau zgomot începând cu orele 4-5 dimineața și ca rezultat, îi tulburau liniștea somnului pe parcursul a mai multor ani, cauzându-i o durere sufletească enormă. Însă, instanța de apel nu a dat apreciere acestor circumstanțe. Recurentul consideră că este eronată și arbitrară concluzia instanței de apel precum că nu există nicio probă că este victimă în cadrul procesului contravențional, deoarece la rubrica „victimă” din procesul-verbal cu privire la contravenție este semnătura lui, statut recunoscut de către agentul constatator.

A precizat că procesul-verbal cu privire la contravenție nu a fost contestat în instanța de judecată. 3 Grigore Sarsaman a menționat că este eronat argumentul instanței de apel precum că nu este în drept să solicite repararea prejudiciului moral deoarece nu locuiește permanent în casa părintească din XXXXX, or, conform art. 1 alin. (1) din Codul civil, legislația civilă este întemeiată pe recunoașterea egalității participanților la raporturile reglementate de ea, protecția vieții intime, private și de familie, recunoașterea inviolabilității proprietății, a libertății contractuale, protecția bunei-credințe, protecția consumatorului, recunoașterea inadmisibilității imixtiunii în afacerile private, necesității de realizare liberă a drepturilor civile, de garantare a restabilirii persoanei în drepturile în care a fost lezată și de apărare a lor de către organele de jurisdicție competente.

Totodată, recurentul a afirmat că potrivit art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, persoana al cărei drept sau interes legitim a fost lezat prin contravenție îl poate apăra prin acțiune civilă depusă conform legislației procedurale civile. Această persoană are în special dreptul la repararea prejudiciului patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate prin contravenție. Prevederile art. 387 alin. (1) din Codul contravențional indică că este victimă persoana fizică sau persoana juridică căreia, prin contravenție, i-au fost cauzate prejudicii morale, fizice sau materiale. Iar, conform art. 2036 alin. (1) și (2) din Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. Consideră că, în temeiul normelor invocate, este în drept să solicite repararea prejudiciului moral ca urmare a comiterii către Serghei Bucătaru a contravenției prevăzute de art. 158 alin. (1) din Codul contravențional. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la data de 08 decembrie 2020. Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa lui Grigore Sarsaman la 24 decembrie 2020 (f.d.

99), lipsind date cu privire la recepționarea acesteia. Astfel, recursul, declarat la data de 20 ianuarie 2021, este în termen. La 17 februarie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților Serghei Bucătaru și Lucia Bucătaru, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 119). Referință nu a fost depusă. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea 4 esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigore Sarsaman nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura 5 admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Grigore Sarsaman asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Grigore Sarsaman, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Grigore Sarsaman se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6