2rh-25/21 — înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietătii comune, obligarea demontării usii si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2rh-25/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. D. Mardari, Iu. Bejenaru, M. Pitic)

ÎNCHEIERE

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de către Lidia Stan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Daniela

Rotari împotriva Lidiei Stan cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea

proprietății comune, obligarea demontării ușii și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 11 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Lidia Stan,

constată:

La 28 ianuarie 2019 Daniela Rotari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Lidiei Stan cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății

comune, obligarea demontării ușii și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, este proprietara apartamentului

xxxx, iar pârâta Lidia Stan este proprietara apartamentului vecin la același etaj, cu

yyyy.

A menționat că, ele împreună cu proprietarii celorlalte două apartamente de la

etajul 2 al blocului locativ menționat dispun de proprietate comună asupra

coridorului, încăperii pentru aruncarea gunoiului și încăperii de uscare a hainelor

(debaralei).

A afirmat că, pârâta și-a permis în mod abuziv și samavolnic, fără autorizațiile

autorităților respective prevăzute de legislația în vigoare, să închidă intrarea în

încăperile auxiliare menționate, prin instalarea unei uși neautorizate de fier,

nefiindu-i eliberate cheile.

A relevat că, ea împreună cu soțul său au devenit proprietarii apartamentului

nr. 43 la 21 aprilie 2015 și imediat după intrarea în posesie a locuinței au întâmpinat

dificultăți în folosirea încăperilor comune auxiliare din motiv că, pârâta i-a cerut

bani pentru acordarea accesului în aceste încăperi. Astfel, fiind coproprietara acestor

1

bunuri imobile, în realitate nu se poate folosi de acestea, deoarece au fost uzurpate

în mod ilegal și individual de către Lidia Stan.

A notat că, bunurile menționate sunt după natura lor destinate folosirii comode

și utile în mod permanent de toți proprietarii apartamentelor, fie pentru aruncarea

gunoiului, fie pentru uscarea hainelor, fie pentru alte scopuri importante generalizate

prin noțiunea „comoditățile aservite”, adică pentru uzul sau pentru utilitatea unor

bunuri principale și dominante, care sunt apartamente individuale.

A declarat că, este mamă a doi copii de o vîrstă fragedă de 1,5 și 5,5 ani, astfel,

necesită să folosească și să posede încăperile auxiliare, care se află în imediata

apropiere de apartamentul său și nu necesită de a parcurge alte careva distanțe mari,

lăsând fără supraveghere copiii minori, ori de fiecare dată de a-i lua cu dînsa, cum

este în prezent.

A invocat că, prin răspunsul ÎM „GLC Bălți” din 01 martie 2019 i-a fost

comunicat că, conform proiectului casei de locuit din xxxx, la intrarea în încăperea

pentru aruncarea gunoiului, ușa nu este prevăzută. Proprietarul apartamentului yyyy,

Lidia Stan samavolnic a instalat ușa la intrare în încăperile auxiliare și refuză în

acordarea accesului în acestea proprietarilor apartamentelor cu xxxx, prin ce încalcă

Regulile provizorii de exploatare a locuințelor menționate.

A mai invocat că, de mai multe ori a încercat să discute cu pârâta referitor la

deblocarea accesului la încăperile comune accesorii, însă fără rezultat. Ca urmare,

ea a fost impusă de situația creată și nevoită să se adreseze cu o plângere la

Inspectoratul de poliție Bălți, iar de către agentul constatator a fost întocmit în

privința pârâtei un proces-verbal cu privire la contravenție.

A menționat că, prin hotărârea din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, Lidia

Stan a fost recunoscută vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 335

din Codul contravențional, cu stabilirea unei pedepse sub formă de amendă, pentru

faptul instalării ușii la debaraua comună din scara blocului, fapt prin care a lipsit

ceilalți locatari de accesul în această încăpere, prin ce i-a cauzat un prejudiciu.

Hotărârea respectivă nu a fost contestată și a devenit irevocabilă la 14 mai 2019.

A remarcat că, după pronunțarea hotărârii enunțate, situația nu s-a schimbat,

discuțiile cu pârâta se termină cu certuri. Adresarea repetată la organele de poliție la

fel nu au ajutat, or, prin răspunsul din 19 iulie 2019 i-a fost comunicat că, în situația

dată, ea are dreptul de a se adresa în instanța de judecată pentru soluționarea

problemei existente.

A susținut că, la 08 mai 2019 s-a adresat pârâtei cu o pretenție scrisă, prin care

a solicitat benevol și în mod pașnic în termen de 3 zile dezinstalarea ușii la debaraua

comună de pe xxxx, însă această pretenție s-a întors cu mențiunea „nereclamat”, deși

lucrătorii oficiului poștal au lăsat notificări cu privire la recepționarea scrisorii în

adresa pârâtei.

A afirmat că, din cauza ușii respective între părțile litigante s-au creat relații

de conflict, iar după ce pârâta a fost sancționată contravențional, ultima de fiecare

dată cînd se întâlnește cu ea provoacă certuri, devenind agresivă. Faptul neadmiterii

sale în încăperile auxiliare îi creează incomodități, stare de frustrare, din motivul

imposibilității folosirii pe deplin de dreptul său de proprietate asupra acestor imobile

2

comune, este nevoită să coboare jos pentru aruncarea gunoiului, să usuce haine în

apartament, fapt care provoacă umezeală în locuință și negativ se reflectă la

sănătatea membrilor de familie, în special a copiilor mici.

A notat că, prin samavolnicia în interesul personal al pârâtei i-au fost cauzate

suferințe psihice, dureri de cap, care au creat o stare de disconfort și retrăire, neliniște

și necesități de a întreprinde unele acțiuni neplanificate, situații care i-au cauzat

prejudiciu moral.

A solicitat obligarea pârâtei de a înlătura obstacolele în folosirea proprietății

comune, obligarea pârâtei de a demonta din cont propriu ușa de fier instalată

samavolnic în coridorul comun la intrarea în încăperea pentru aruncarea gunoiului

(debaraua) de la etajul 2 al blocului locativ din xxxx, în proximitatea apartamentelor

xxxx, obligarea pârâtei de a nu-i îngrădi pe viitor dreptul de posesie și folosință

asupra încăperii pentru aruncarea gunoiului și încăperii de uscare a hainelor

(debaralei) și încasarea de la pârâtă a sumei de 5000 de lei, cu titlu de prejudiciu

moral, a taxei de stat și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4000 de lei.

Prin hotărârea din 22 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central,

acțiunea depusă de către Daniela Rotari a fost admisă parțial, a fost obligată Lidia

Stan să înlăture obstacolele în folosința proprietății comune – debaraua comună din

blocul locativ din str. xxxx și să demonteze ușa instalată în coridorul comun la

intrarea în debaraua comună din blocul locativ din xxxx și au fost încasate de la

Lidia Stan în beneficiul Danielei Rotari taxa de stat în sumă de 100 de lei și

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4000 de lei. În rest acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de către Lidia Stan și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea din 11 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de către Lidia Stan.

La 21 ianuarie 2021 Lidia Stan a depus cerere de revizuire împotriva încheierii

instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de

recurs, deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre

rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii

art. 449 lit. b) CPC.

A menționat că, Daniela Rotari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva sa cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății comune și

obligarea demontării din cont propriu a ușii de fier instalată în coridorul comun la

intrarea în încăperea pentru aruncarea gunoiului de la etajul 2 al blocului locativ din

str. 1 Mai,7A, mun. Bălți, însă această adresare și cheltuielile, la care a fost supusă,

sunt inutile, deoarece toate obstacolele erau deja înlăturate după indicația

întreprinderii GLC Bălți.

A susținut că, instanța de recurs, la examinarea cauzei, nu a luat în considerare

acest fapt.

În conformitate cu 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

3

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța

care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Examinând materialele dosarului și verificând argumentele invocate în

cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de revizuire ca fiind

inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 3 Cod de procedură civilă, instanțele judecătorești

aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării

actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri,

decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de

lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse

ca rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare

a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede

altfel.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere

retroactivă.

Prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-au stabilit

categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii.

Astfel, prevederile art. 446 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă stabilesc

că, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile

ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și

cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse

revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii.

Materialele dosarului atestă că, prin încheierea din 11 noiembrie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, recursul declarat de către Lidia Stan a fost considerat

inadmisibil, deoarece acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, încheierile de inadmisibilitate se emit în conformitate cu

prevederile art. 270 Cod de procedură civilă și nu conțin nici o referire cu privire la

fondul recursului și, prin urmare, nu pot fi supuse revizuirii.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea

de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță de

revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă. Totuși această dispoziție legală, dar și practica judiciară constantă

4

denotă că, o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost

depusă în termenele prevăzute la art. 450 CPC sau a fost depusă de persoanele care

nu sunt în drept să facă acest lucru.

La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă ca fiind inadmisibilă, atunci când

nu sunt respectate condițiile de formă prevăzute de art. 451 alin. (1) și (3) CPC.

Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de revizuire poate

considera o cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă

împotriva unui act care nu se supune revizuirii.

Astfel, ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că, încheierile

de inadmisibilitate ale Curții Supreme de Justiție nu pot fi suspuse revizuirii,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, 446 și 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Lidia

Stan împotriva încheierii din 11 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Daniela Rotari

împotriva Lidiei Stan cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății

comune, obligarea demontării ușii și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5