2ra-391/21 — Încasarea pensiei alimentare de întretinere a părintelui inapt de muncă

Dosarul nr. 2ra-391/21

Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central, judecător – C. Chilian

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Pahopol, O. Cojocaru, I. Dutca

Î N C H E I E R E

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Olga Vornicu și avocatul

Dorin Asandei, în interesele recurentei Magdalina Havrylets,

în cauza civilă la cererea înaintată de Anatolii Cornescu împotriva Olgăi Vornicu

și Magdalinei Cornescu cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru părintele

inapt de muncă de către copiii majori,

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost admise apelurile declarate de Olga Vornicu și avocatul Dorin Asandei, în

interesele Magdalinei Havrylets, fiind modificată hotărârea din 16 iulie 2020 a

Judecătoriei Ungheni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 04 iunie 2020, Anatolii Cornescu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Magdalinei Cornescu și Olgăi Vornicu (Cornescu) cu privire la încasarea

pensiei de întreținere pentru părintele inapt de muncă de către copiii majori.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, în urma căsătoriei încheiate la

XXXXXXX cu Cornescu Anjela, s-au născut pârâtele Cornescu Magdalina și

Vornicu (Cornescu) Olga.

Potrivit reclamantului, pe parcursul vieții a muncit și a avut grijă de familie,

lucrând peste hotare. Începând cu data de 13 septembrie 2000, drept urmare a

muncilor grele efectuate în domeniul construcției pe parcursul vieții, a primit grad

de dizabilitate medie, fapt ce a condus la posibilitatea de a lucra mai puțin, iar la

moment nu dispune de surse de întreținere.

Reieșind din cele expuse, reclamantul Anatolii Cornescu a solicitat încasarea

pensiei de întreținere în sumă fixă, în mărime a câte 600 lei de la fiecare pârâtă.

Prin hotărârea din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, a fost

admisă acțiunea.

1

Prin decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de Olga Vornicu și avocatul Dorin Asandei, în interesele

recurentei Magdalina Havrylets, fiind modificată hotărârea din 16 iulie 2020 a

Judecătoriei Ungheni, sediul Central în partea cuantumului pensiei de întreținere

încasată de la Magdalina Cornescu și Olga Vornicu (Cornescu) de la suma de 600

lei la suma de 300 lei de la fiecare.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, împrejurările invocate de către

apelantele Vornicu Olga și Cornescu Magdalina, confirmă imposibilitatea acestora

de a achita pensia de întreținere în cuantumul solicitat de reclamant de 600 lei lunar,

or, este evidentă imposibilitatea acestora de a achita pensia de întreținere a tatălui

inapt în muncă în cuantumul solicitat, starea materială a intimatului fiind mai

favorabilă. În această ordine de idei, instanța de apel a constatat că, cuantumul

pensiei de întreținere în mărime a câte 600 lei, încasat de la apelantele Vornicu Olga

și Cornescu Magdalina urmează a fi micșorat, până la suma de 300 lei de la fiecare

apelantă, la emiterea acestei soluții Colegiul călăuzindu-se de probele administrate

la materialele cauzei.

La 18 ianuarie 2021, Olga Vornicu, a contestat cu recurs decizia din 17 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 28 ianuarie 2021, avocatul Dorin Asandei, în interesele recurentei Magdalina

Havrylets, a contestat cu recurs decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea cererilor de recurs, s-au invocat motive similare, și anume faptul că

instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat

pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar

probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii. Suplimentar au fost indicate circumstanțe și

motive identice celor din cererile de apel cu referire la starea materială a părților.

Astfel, recurentele au solicitat admiterea cererilor de recurs, casarea deciziei din

17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 iulie 2020 a

Judecătoriei Ungheni, sediul Central, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere

integrală a acțiunii.

La 23 februarie 2021, Anatolii Cornescu a depus referință la cererea de recurs

înaintată de avocatul Dorin Asandei, în interesele recurentei Magdalina Havrylets,

solicitând respingerea acesteia.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Olga

Vornicu și avocatul Dorin Asandei, în interesele recurentei Magdalina Havrylets,

sunt neîntemeiate și urmează a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

17 noiembrie 2020 și expediată participanților la proces la 13 și 14 ianuarie 2021

(f.d. 143, 144), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să certifice

2

momentul recepționării acesteia de către participanții la proces. Astfel, având în

vedere faptul că recursurile declarate împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău a fost înregistrate la 18 ianuarie 2021 și, respectiv, la 28

ianuarie 2021, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acestea se

consideră declarate în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursurilor, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor, având în

vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control

de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs declarate de Olga Vornicu și avocatul Dorin Asandei, în

3

interesele recurentei Magdalina Havrylets.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), c) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Olga Vornicu și avocatul

Dorin Asandei, în interesele recurentei Magdalina Havrylets.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Dumitru Mardari

4