2ra-391/21 — Încasarea pensiei alimentare de întretinere a părintelui inapt de muncă

Dosarul nr. 2ra-391/21 Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central, judecător – C. Chilian Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Pahopol, O. Cojocaru, I. Dutca Î N C H E I E R E 14 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Olga Vornicu și avocatul Dorin Asandei, în interesele recurentei Magdalina Havrylets, în cauza civilă la cererea înaintată de Anatolii Cornescu împotriva Olgăi Vornicu și Magdalinei Cornescu cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru părintele inapt de muncă de către copiii majori, împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost admise apelurile declarate de Olga Vornicu și avocatul Dorin Asandei, în interesele Magdalinei Havrylets, fiind modificată hotărârea din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, c o n s t a t ă: La 04 iunie 2020, Anatolii Cornescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Magdalinei Cornescu și Olgăi Vornicu (Cornescu) cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru părintele inapt de muncă de către copiii majori.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, în urma căsătoriei încheiate la XXXXXXX cu Cornescu Anjela, s-au născut pârâtele Cornescu Magdalina și Vornicu (Cornescu) Olga. Potrivit reclamantului, pe parcursul vieții a muncit și a avut grijă de familie, lucrând peste hotare. Începând cu data de 13 septembrie 2000, drept urmare a muncilor grele efectuate în domeniul construcției pe parcursul vieții, a primit grad de dizabilitate medie, fapt ce a condus la posibilitatea de a lucra mai puțin, iar la moment nu dispune de surse de întreținere. Reieșind din cele expuse, reclamantul Anatolii Cornescu a solicitat încasarea pensiei de întreținere în sumă fixă, în mărime a câte 600 lei de la fiecare pârâtă.

Prin hotărârea din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, a fost admisă acțiunea. 1 Prin decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise apelurile declarate de Olga Vornicu și avocatul Dorin Asandei, în interesele recurentei Magdalina Havrylets, fiind modificată hotărârea din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central în partea cuantumului pensiei de întreținere încasată de la Magdalina Cornescu și Olga Vornicu (Cornescu) de la suma de 600 lei la suma de 300 lei de la fiecare. Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, împrejurările invocate de către apelantele Vornicu Olga și Cornescu Magdalina, confirmă imposibilitatea acestora de a achita pensia de întreținere în cuantumul solicitat de reclamant de 600 lei lunar, or, este evidentă imposibilitatea acestora de a achita pensia de întreținere a tatălui inapt în muncă în cuantumul solicitat, starea materială a intimatului fiind mai favorabilă.

În această ordine de idei, instanța de apel a constatat că, cuantumul pensiei de întreținere în mărime a câte 600 lei, încasat de la apelantele Vornicu Olga și Cornescu Magdalina urmează a fi micșorat, până la suma de 300 lei de la fiecare apelantă, la emiterea acestei soluții Colegiul călăuzindu-se de probele administrate la materialele cauzei. La 18 ianuarie 2021, Olga Vornicu, a contestat cu recurs decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. La 28 ianuarie 2021, avocatul Dorin Asandei, în interesele recurentei Magdalina Havrylets, a contestat cu recurs decizia din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererilor de recurs, s-au invocat motive similare, și anume faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. Suplimentar au fost indicate circumstanțe și motive identice celor din cererile de apel cu referire la starea materială a părților. Astfel, recurentele au solicitat admiterea cererilor de recurs, casarea deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii.

La 23 februarie 2021, Anatolii Cornescu a depus referință la cererea de recurs înaintată de avocatul Dorin Asandei, în interesele recurentei Magdalina Havrylets, solicitând respingerea acesteia. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Olga Vornicu și avocatul Dorin Asandei, în interesele recurentei Magdalina Havrylets, sunt neîntemeiate și urmează a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 17 noiembrie 2020 și expediată participanților la proces la 13 și 14 ianuarie 2021 (f.d. 143, 144), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să certifice 2 momentul recepționării acesteia de către participanții la proces. Astfel, având în vedere faptul că recursurile declarate împotriva deciziei din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrate la 18 ianuarie 2021 și, respectiv, la 28 ianuarie 2021, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acestea se consideră declarate în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestora ca fiind admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererile de recurs declarate de Olga Vornicu și avocatul Dorin Asandei, în 3 interesele recurentei Magdalina Havrylets. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursurilor ca fiind admisibile. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), c) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Olga Vornicu și avocatul Dorin Asandei, în interesele recurentei Magdalina Havrylets.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Galina Stratulat, Dumitru Mardari 4