2ra-665/21 — determinarea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei alimentare

2ra-665/21 — determinarea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei alimentare (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.2ra-665/21

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana ( jud. : N. Lupașcu )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu )

Î N C H E I E R E

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Bubuioc Gheorghe, reprezentat

de avocatul Cașu Iulian,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bubuioc Gheorghe

către Bubuioc Irina privind desfacerea căsătoriei și cererea reconvențională înaintată de

Bubuioc Irina împotriva lui Bubuioc Gheorghe, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului Ciocana privind desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2020 prin care s-a

respins apelul declarat de Bubuioc Gheorghe și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana din 15 august 2018,

c o n s t a t ă :

La 16 august 2017, Bubuioc Gheorghe, s-a adresat în instanța de judecată cu

acțiune către Bubuioc Irina privind desfacerea căsătoriei și contestarea paternității.

În motivare, a invocat că, la 15 octombrie 2016 a încheiat căsătoria cu Bubuioc

(Moraru) Irina, căsătoria fiind înregistrată de către OSC municipiul Chișinău sub nr.

925.

După o perioadă de timp relațiile dintre soți s-au înrăutățit, iar certurile și

neînțelegerile au devenit sistematice, astfel încât viața în comun a devenit imposibilă.

În timpul căsătoriei s-au născut doi copii - XXX și XXX, ambele născute la XXX.

Reclamantul a indicat că în perioada conceperi copiilor minori soții au locuit în țări

diferite, astfel există o bănuială rezonabilă că Bubuioc Gheorghe nu este tatăl copiilor

minori XXX și XXX, născute la data XXX considerent din care reclamantul contestă

paternitatea față de copii minori.

Ulterior, la 15 august 2018 printr-o cerere de concretizare Bubuioc Gheorghe a

solicitat desfacerea căsătoriei încheiate 15 octombrie 2016 între Bubuioc Gheorghe și

Bubuioc Irina înregistrată de OSC mun. Chișinău sub nr. 925.

La 12 octombrie 2017, Bubuioc Irina a înaintat cerere reconvențională împotriva

lui Bubuioc Gheorghe privind desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor

1

minori, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, încasarea pensiei de

întreținere a soțului după divorț.

În motivare a menționat că, a după înregistrarea căsătoriei și până în prezent puțin

timp ce au locuit împreună cu Gheorghe, deoarece acesta a plecat imediat după

înregistrarea căsătoriei la muncă peste hotare, iar Bubuioc Irina a rămas în Moldova pe

motivul că medicii iau interzis plecarea, fiind însărcinată și exista riscul pentru

sănătatea sa și a copiilor.

Reclamanta a indicat că, în perioada de trai în comun cu soțul au fost conceput

copii XXX și XXX, însă de la căsătorie și până în prezent soțul Bubuioc Gheorghe era

plecat peste hotare, găsea diferite capete de acuzare în adresa sa și foarte des iniția

conflicte prin intermediul rețelelor de socializare și la telefon, ceia ce-i crea suferințe

psihice și pericol pentru dezvoltarea normală a copiilor.

La 04 mai 2017 s-au născut fiicele XXX și XXX. Soțul Bubuioc Gheorghe a

asistat la nașterea copiilor, a făcut declarație de paternitate, a obținut certificatele de

naștere a copiilor în care a fost înscris ca tată, iar după trei zile de la naștere, ultimul a

plecat peste hotare.

Bubuioc Gheorghe a renunțat să mai vină la spital și a refuzat să vină să le ia acasă

din spital. Astfel, soțul s-a distanțat foarte mult de ea și de copii, iar în asemenea

circumstanțe nu mai este posibil de a mai fi menținută familia, aceasta de fapt nu mai

există în realitate, după nașterea copiilor.

Reclamanta a reiterat că, Bubuioc Gheorghe revine des în Moldova, însă nici odată

nu s-a interesat de soarta copiilor, nu a vizitat copiii nici o dată și nu a locuit cu copiii

săi împreună nici o zi, nu a manifestat intenția de a educa copiii sau să locuiască cu ei

împreună, mai mult, având în vedere vârsta fragedă a copiilor și atașamentul lor față de

mamă, ținând cont de interesul primordial al copiilor precum și faptul că ambii copii

sunt de genul feminin, consideră necesar și oportun după desfacerea căsătoriei ca copiii

să fie lăsați doar alături de mama.

De asemenea, de la nașterea copiilor și până în prezent Bubuioc Gheorghe nu a

contribuit financiar, ci doar, aduce în adresa sa acuzații nejustificate, mincinoase, doar

ca să creeze stare de conflict și să eschiveze de la întreținerea materială a copiilor.

Bubuioc Irina a indicat că, cheltuielile pentru întreținerea a doi copii sunt foarte

mari, iar ea nu are posibilitate, nu reușește de una singură să-i întrețină material, iar

deoarece copii sunt foarte mici și au probleme de sănătate, nu are posibilitate să se

angajeze în câmpul muncii, pentru a se întreține material de una singură.

Reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între Bubuioc Irina și pârâtul

Bubuioc Gheorghe, la 15 octombrie 2016 de către OSC mun. Chișinău, sub nr. 925,

stabilirea domiciliului copiilor minori XXX și XXX, născute la XXX, cu mama

Bubuioc Irina; încasarea din contul lui Bubuioc Gheorghe în contul Bubuioc Irina

pensia de întreținere a copiilor minori XXX și XXX într-o sumă bănească fixă de 4000

lei lunar, până la atingerea majoratului copiilor, încasarea din contul lui Bubuioc

Gheorghe în contul Bubuioc Irina pensia de întreținere a fostului soț după divorț în

sumă de 1940 lei, până la atingerea copiilor a vârstei de trei ani, încasarea din contul lui

Bubuioc Gheorghe în contul Bubuioc Irina taxa de stat pentru înregistrarea desfacerii

căsătoriei la OSC și obținerea certificatului de divorț și încasarea cheltuielilor de

asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 15 august 2018, s-a admis

2

cererea de chemare în judecată depusă de Bubuioc Gheorghe către Bubuioc Irina

privind desfacerea căsătoriei.

S-a desfăcut căsătoria încheiată la data de 15 octombrie 2016 între Bubuioc

Gheorghe și Bubuioc (Moraru) Irina, înregistrată la Of Stării Civile mun. Chișinău și

trecută în Registrul de stare civilă sub nr.925.

S-a încasat de la Bubuioc Gheorghe în beneficiul statului taxa de stat pentru

înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț în cuantum de

1000 % din unitatea convențională stabilită în Republica Moldova, ceea ce constituie

suma de 200 lei, Bubuioc Irina fiind scutită de plata acesteia.

S-a admis parțial cererea reconvențională a lui Bubuioc Irina către Bubuioc

Gheorghe, intervenient accesoriu DPDC Ciocana prin stabilirea domiciliului copiilor

minori, încasarea pensiei de întreținere :

S-a determinat domiciliul copiilor minori - XXX, născută la XXX, și XXX,

născută la XXX împreună cu mama, Bubuioc Irina.

S-a încasat de la Bubuioc Gheorghe în beneficiul lui Bubuioc Irina pensia

alimentară pentru întreținerea copiilor minori XXX și XXX născute la XXX, în sumă

fixă de 1500 lei pentru fiecare copil, începând cu data de 12 octombrie 2017 și până la

atingerea majoratului copiilor.

S-a încasat de la Bubuioc Gheorghe, în beneficiul lui Bubuioc Irina pensia

alimentară pentru întreținerea fostului soț după divorț sumă de 1940 lei lunar până la

atingerea atingerea vârstei de trei ani a copiilor.

S-a încasat din contul lui Bubuioc Gheorghe în beneficiul lui Bubuioc Irina suma

de 4000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, cerințele s-au respins ca neîntemeiate.

S-a încasat din contul lui Bubuioc Gheorghe în beneficiul statului taxa de stat în

suma de 150 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a reținut că, Bubuioc Gheorghe nu participă

la întreținerea și educarea copiilor săi, ceea ce creează o situație dezavantajoasă în ceea

ce privește dezvoltarea corespunzătoare a copiilor.

Acesta a recunoscut în cadrul examinării cauzei că, imediat după nașterea copiilor

nu ia mai vizitat și nici nu participat a întreținerea lor.

Instanța a reținut că, Bubuioc Gheorghe activează peste hotarele țării, iar

cuantumul pensiei de întreținere în mărime de 1500 lei pentru fiecare copil, nu este unul

exagerat, dar proporțional posibilităților acestuia.

Totodată, instanța a constatat că, Bubuioc Irina nu are un venit propriu suficient.

Din primele zile de viață a copiilor nou născuți, tata Bubuioc Gheorghe s-a eschivat de

la întreținerea familiei și în acea perioadă ținând cont de faptul nașterii copiilor gemeni,

necesitatea întreținerii este una evidență și firească.

Astfel, atât soția cât și copii au fost plasați într-o poziție vulnerabilă, iar creșterea a

doi copii necesită un efort dublu de îngrijire, fiind mai multe greutăți și dificultăți.

Provocările unei mame de gemeni fiind mai mari din punct de vedere fizic cât și

emoțional, iar în aceste de circumstanțe instanța a considerat necesar și vital încasarea

sumei de suma de 1940 lei pentru întreținerea fostului soț.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe la 29 septembrie 2018, avocatul

Cașu Iulian, acționând în interesele lui Bubuioc Gheorghe, a declarat apel, solicitând

admiterea cererii de apel, modificarea hotărârii instanței de fond în partea ce ține de

3

cuantumul pensiei de întreținere, cu dispunerea încasării din contul lui Bubuioc

Gheorghe în beneficiul lui Bubuioc Irina a pensiei de întreținere pentru copii minori

XXX și XXX, în sumă fixă de 1000 lei lunar pentru fiecare copil și a pensiei de

întreținere a fostului soț în sumă de 600 le lunar până la atingerea vârstei de trei ani a

copiilor.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2020, s-a respins cererea de

apel depusă de avocatul Sanduleac Diana, în interesele lui Bubuioc Gheorghe și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 15 august 2018.

La 24 februarie 2021, Bubuioc Gheorghe, reprezentat de avocatul Cașu Iulian a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel din 19 noiembrie 2020 și a hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 15 august 2018 solicitând admiterea

recursului, modificarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare în partea cuantumului

pensiei de întreținere, cu dispunerea încasării din contul lui Bubuioc Gheorghe în

beneficiul lui Bubuioc Irina a pensiei de întreținere pentru copii minori XXX și XXX,

în sumă fixă de 1000 lei lunar pentru fiecare copil și a pensiei de întreținere a fostului

soț în sumă de 600 le lunar până la atingerea vârstei de trei ani a copiilor.

În motivare a invocat că, la materialele dosarului nu au fost anexate careva probe

ce ar confirma necesitatea încasări unui sume mai mari decât cea prevăzută de Biroul

Națională de Statistică, pentru existența unui copul cu vârsta cuprinsă între unu și șase

ani.

Bubuioc Irina nu a anexat probe care ar demonstra unele necesități ale copiilor

care ar justifica încasarea pensiei alimentare în sumă de 1500 lei pentru fiecare copil și

suma de 1940 lei pentru întreținerea fostului soț.

Instanțele încasând sumele respective pentru întreținerea copiilor și a fostei soții,

nu a stabilit dacă Bubuioc Gheorghe are sau nu venit suficient pentru a avea

posibilitatea de achitare.

La emiterea soluției instanța de apel nu a dat un răspuns la argumentele invocate

de Bubuioc Gheorghe și recomandările Plenului Curții supreme de Justiție și astfel, nu a

acordat părții posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau

respins.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 19 noiembrie 2020.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Recurentul a arătat că decizia instanței de apel a recepționat-o la 21 ianuarie 2021

(f.d. 38 Vol. II), respectiv, cererea de recurs declarată la 24 februarie 2021 se încadrează

în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

La 19 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii

4

scrisorii, fiind recepționat la 25 martie 2021, potrivit avizelor de recepție (f.d. 46-47).

Prin referința depusă la 05 aprilie 2021, Bubuioc Irina a reiterat că, instanțele

inferioare au dat o apreciere corectă acțiunii reconvenționale și astfel au emis o hotărâre

motivată și legală. A pledat pentru respingerea recursului.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

5

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în

mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Bubuioc Gheorghe,

reprezentat de avocatul Cașu Iulian, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Bubuioc Gheorghe, reprezentat de

avocatul Cașu Iulian.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

6