2r-88/21 — Încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei
- Temei legal
- Restituirea apelului, depunerea tardivă a apelului
2r-88/21 — Încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2r-88/21
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – L. Lavric
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruță
D E C I Z I E
14 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Dumitru Mardari
examinând cererea de recurs declarată de Haceaturean Alexandru,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de S.C. „Stroy-Service
Construct” SRL împotriva lui Haceaturean Alexandru cu privire la încasarea
datoriei,
împotriva încheierii din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost restituită cererea de apel depusă de Haceaturean Alexandru împotriva hotărârii
din 09 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în temeiul art. 369 alin. (1)
lit. b) din Codul de procedură civilă,
c o n s t a t ă:
La 13 februarie 2020, S.C. „Stroy-Service Construct” SRL a depus cerere de
chemare în judecată împotriva lui Haceaturean Alexandru cu privire la încasarea
datoriei.
Prin hotărârea din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea a fost admisă integral și s-a încasat din contul lui Haceaturean Alexandru
în beneficiul S.C. „Stroy-Service Construct” SRL datoria formată în baza
contractului nr.3501/2 din 10 septembrie 2019 în sumă de 9 551 lei, penalitatea
calculată pentru perioada 19.10.2019 – 09.02.2020 în mărime de 1088,81 lei,
dobânda de întârziere în sumă de 461,59 lei, calculată pentru perioada 19.10.2019 –
09.02.2020 și cheltuielile de judecată formate din taxa de stat – 334,00 lei,
cheltuielile suportate pentru citare publică – 240,00 lei și cheltuielile de asistență
juridică în mărime de 3000 lei, iar în total suma de 14 435,40 lei (f.d.33).
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 30 octombrie 2020, în afara
termenului legal, Haceaturan Alexandru a declarat apel nemotivat, scris olograf în
limba rusă, împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel
și transmiterea cauzei la rejudecare (f.d.38).
1
Prin încheierea din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost
restituită cererea de apel depusă de Haceaturean Alexandru împotriva hotărârii din
09 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în temeiul art. 369 alin. (1) lit.
b) din Codul de procedură civilă.
La 16 decembrie 2020, Haceaturean Alexandru a declarat recurs împotriva
încheierii din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală a încheierii instanței de apel și repunerea în termen a
apelului.
În motivarea recursului, Haceaturean Alexandru a invocat faptul că litigiul a
fost examinat în lipsa lui, iar dispozitivul hotărârii i-a fost expediat de către instanța
de fond după trei luni, fiind recepționat de recurent la 05 octombrie 2020. Astfel,
apelul depus la 30 octombrie 2020, potrivit recurentului, a fost depus în termen, or
termenul urma a fi calculat din ziua imediat următoare a zilei în care a fost
recepționată copia hotărârii.
Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de
recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Haceaturean
Alexandru este neîntemeiat și necesită a fi respins din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia
instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea
instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.
Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel
Chișinău a fost expediată participanților la proces la 26 noiembrie 2020 (f.d. 45, 46),
însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul recepționării
acesteia de către recurent. Astfel, dat fiind faptul că cererea de recurs a fost
înregistrată la 16 decembrie 2020 (f.d. 48-49),Colegiul constată că recursul a fost
declarat în termen.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de
recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă
din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.
Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.
În speță, se constată că prin încheierea din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel
Chișinău, a fost restituită cererea de apel depusă de Haceaturean Alexandru
împotriva hotărârii din 09 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în
temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.
Recurentul susține că instanța de apel a calculat greșit termenul de declarare a
apelului, indicând asupra momentului recepționării hotărârii primei instanțe,
considerându-l drept moment din care urmează a fi calculat termenul de atac.
Totodată, recurentul a indicat că în perioada 01 septembrie 2019 – 30 iulie 2020 nu
2
a locuit pe adresa unde își are viza de reședință și la care a fost citat de către instanță,
deoarece în locuința respectivă s-au petrecut lucrări de reparație.
Colegiul nu poate reține aceste argumente ale recurentului Haceaturean
Alexandru, deoarece Curtea de Apel Chișinău a respectat cu strictețe normele de
procedură în sensul descris.
Astfel potrivit prevederilor art. 3651 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în
decurs de 10 zile de la repartizarea cererii de apel, completul de judecată care a
primit cererea de apel spre examinare verifică dacă aceasta întrunește exigențele
prevăzute de lege, fără înștiințarea participanților la proces. Dacă cererea de apel nu
întrunește exigențele prevăzute de lege, completul de judecată aplică prevederile art.
368 și 369. În caz contrar, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, completul de
judecată acceptă cererea de apel spre examinare și dispune intentarea procedurii de
apel.
Reieșind din norma citată, instanța a examinat posibilitatea intentării procedurii
de apel în strictă conformitate cu prevederile normelor procesuale și, călăuzindu-se
de prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, a dispus
restituirea cererii de apel.
Suplimentar, în conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul
de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de
îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La
cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost
îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective
etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a
exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat
din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică
depășirea termenului de procedură.
Este de menționat faptul că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia
încheierii supuse recursului la momentul adoptării acesteia. În așa mod, materialele
cauzei atestă faptul că, la data pronunțării încheierii contestate, la materialele cauzei
nu erau anexate probe incontestabile care să certifice faptul imposibilității
apelantului de a contesta hotărârea în termen. Respectiv, Colegiul susține poziția
instanței de apel cu privire la faptul că apelantul nu a solicitat repunerea în termen,
motivele omiterii termenului de depunere a cererii de apel nu au fost probate, iar
data recepționării hotărârii primei instanțe nefiind un temei pentru repunerea în
termen.
În acest context, Colegiul atrage atenția asupra faptului că Haceaturean
Alexandru a indicat în cererea de recurs că a recepționat la 05 octombrie 2020 copia
dispozitivului hotărârii primei instanțe, însă nu a anexat niciun înscris care să
probeze acest fapt. Potrivit materialelor cauzei, toată corespondența expediată
recurentului de către prima instanță a fost restituită acesteia din cauza nereclamării.
Astfel, instanța l-a citat pe Haceaturean Alexandru prin intermediul unui aviz
publicitar (f.d. 30), îndeplinindu-și astfel obligația procedurală. Copia hotărârii din
09 iulie 2020 i-a fost expediată recurentului la 13 iulie 2020 (f.d. 35). La 19
octombrie 2020, Haceaturean Alexandru a depus o cerere către prima instanță, prin
care a solicitat sa ia cunoștință de materialele prezentei cauze (f.d. 37), exercitându-
3
și acest drept la 19 octombrie 2020 și înregistrând apelul la 30 octombrie 2020 (f.d
38).
Examinând conținutul cererii de apel, Colegiul constată că aceasta este
nemotivată și nu conține nciun argument cu referire la omiterea termenului de
contestare a hotărârii și nici cerința de repunere în termen a apelului.
Potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,
dacă legea nu prevede altfel.
Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie
o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive
întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza
cererii. Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea
și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,
calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care
justifică depășirea termenului de procedură.
Potrivit cererii de recurs, Haceaturean Alexandru susține că a depus cererea de
apel imediat ce a recepționat copia hotărârii, dar nu a indicat care au fost
impedimentele de a o contesta în termenul specificat în art. 362 alin. (1) din Codul
de procedură civilă. Or, momentul din care urmează a fi calculat acest termen este
clar delimitat de către legiuitor, acesta fiind determinat de momentul pronunțării
hotărârii, și nu de momentul recepționării copiei acesteia de către participantul la
proces. Mai mult, verificând legalitatea încheierii instanței de apel la momentul
prănunțării acesteia, Colegiul conchide că față de instanța de apel nu a fost formulată
o cerere cu privire la repunerea apelului în termen.
Este de menționat că, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor
drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se
folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror
abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei concluzii false de prelungire a termenului
de depunere a apelului. Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care nu au
putere de convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,
sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în
caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a
actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de
către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile
procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal
pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest
4
sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se
conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un
scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și
scopul vizat.
Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat
de Haceaturean Alexandru împotriva încheierii din 24 noiembrie 2020 a Curții de
Apel Chișinău, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a
fi menținut de către instanța de recurs.
Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul
de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Haceaturean Alexandru.
Se menține încheierea din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de S.C. „Stroy-Service
Construct” SRL împotriva lui Haceaturean Alexandru cu privire la încasarea
datoriei.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Svetlana Filincova,
Judecătorii Galina Stratulat,
Dumitru Mardari
5