3r-123/21 — contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3r-123/21 — contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosar nr. 3r-123/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gr. Dașchevici, V. Negru, A. Bostan)

D E C I Z I E

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Leonid Gorbatîi,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Leonid Gorbatîi împotriva Consiliului or. Codru, Primăria or. Codru, persoane

terțe Constantin Gorbatîi, Claudia Ciocate, Mihail Ciocate, cu privire la obligarea

emiterii unui act administrativ favorabil,

împotriva încheierii din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea lui Leonid Gorbatîi privind repunerea în termenul de declarare a

apelului, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Leonid Gorbatîi împotriva hotărârii

din 03 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 17 mai 2018 Leonid Gorbatîi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului or. Codru, Primăria or. Codru, persoane terțe Constantin

Gorbatîi, Claudia Ciocate, Mihail Ciocate, cu privire la obligarea emiterii unui act

administrativ favorabil (f.d. 1-16).

Prin hotărârea din 03 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ intentată la

cererea de chemare în judecată a lui Leonid Gorbatîi împotriva Consiliului or. Codru,

Primăria or. Codru, persoane terțe Constantin Gorbatîi, Claudia Ciocate, Mihail

Ciocate, cu privire la obligarea emiterii unui act administrativ favorabil (f.d.116).

La data de 03 noiembrie 2020 Leonid Gorbatîi, reprezentat de avocatul Viorel

Malanciuc, a depus apel împotriva hotărârii din 03 august 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând repunerea în termen de prezentare a cererii de

apel, admiterea cererii, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu remiterea

cauzei spre reexaminare în prima instanță în alt complet de judecată (f.d. 118).

1

Prin încheierea din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea lui Leonid Gorbatîi privind repunerea în termenul de declarare a apelului, s-

a declarat inadmisibil apelul depus de Leonid Gorbatîi împotriva hotărârii din

03 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Gorbatîi împotriva

Consiliului or. Codru, Primăria or. Codru, persoane terțe Constantin Gorbatîi,

Claudia Ciocate, Mihail Ciocate, cu privire la obligarea emiterii unui act

administrativ favorabil (f.d. 125-129).

La 02 martie 2021, Leonid Gorbatîi, a depus prin intermediul oficiului poștal,

recurs împotriva încheierii din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

repunerea în termen a recursului, admiterea recursului, casarea încheierii instanței

de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului recurentul a indicat că nu este de acord cu încheierea

contestată și nici cu concluzia instanței de apel, pe care o consideră eronată din

următoarele motive.

Astfel, recurentul a invocat că nu a fost prezent la pronunțarea dispozitivului

hotărârii din 03 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Mai mult, recurentul Leonid Gorbatîi și reprezentantul său avocatul Viorel

Malanciuc nu au fost citați legal pentru ședințele de judecată din 16 iulie 2020,

27 iulie 2020, 03 august 2020, iar informația despre rezultatul ședințelor de judecată

pe site-ul oficial al instanțelor de judecată, a fost imposibil de accesat.

În această ordine de idei, recurentul a precizat că informațiile despre rezultatele

ședințelor de judecată cât și publicarea dispozitivului hotărârii au fost introduse în

baza de date de către instanța de fond, doar după data de 12 august 2020. Iar,

dispozitivul hotărârii din 03 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

până în prezent nu i-a fost comunicat de către prima instanță. Astfel, din motive

independente de voința sa, a fost în imposibilitate de a-și exercita dreptul legal de

atac, asupra actului emis de către instanța de judecată.

Așadar, recurentul consideră că toate aceste circumstanțe i-au încălcat

drepturile procesuale la un proces echitabil, fiind lipsită de dreptul de atac asupra

actului judecătoresc emis.

La 23 martie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

Consiliul or. Codru, Primăria or. Codru, persoane terțe Constantin Gorbatîi, Claudia

Ciocate, Mihail Ciocate copia recursului depus de Leonid Gorbatîi, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței.

Intimații Consiliul or. Codru, Primăria or. Codru, persoane terțe Constantin

Gorbatîi, Claudia Ciocate, Mihail Ciocate nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv și nu au depus referințe la recursul depus de Leonid Gorbatîi.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

2

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 26 ianuarie 2021 și a

fost notificată recurentului Leonid Gorbatîi, prin intermediul oficiului poștal, la data

de 17 februarie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii

recomandate, anexate la materialele cauzei (f.d.133).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Leonid Gorbatîi, prin intermediul

oficiului poștal, la data de 02 martie 2021, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins

din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 17 mai 2018 Leonid Gorbatîi a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or. Codru, Primăria or.

Codru, persoane terțe Constantin Gorbatîi, Claudia Ciocate, Mihail Ciocate, cu

privire la obligarea emiterii unui act administrativ favorabil (f.d. 1-16).

Prin hotărârea din 03 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ intentată la

cererea de chemare în judecată a lui Leonid Gorbatîi împotriva Consiliului or. Codru,

Primăria or. Codru, persoane terțe Constantin Gorbatîi, Claudia Ciocate, Mihail

Ciocate, cu privire la obligarea emiterii unui act administrativ favorabil (f.d.116).

La data de 03 noiembrie 2020 Leonid Gorbatîi, reprezentat de avocatul Viorel

Malanciuc, a depus apel împotriva hotărârii din 03 august 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând repunerea în termen de prezentare a cererii de

apel, admiterea cererii, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu remiterea

cauzei spre reexaminare în prima instanță în alt complet de judecată (f.d. 118).

Prin încheierea din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea lui Leonid Gorbatîi privind repunerea în termenul declarare a apelului, s-a

declarat inadmisibil apelul depus de Leonid Gorbatîi împotriva hotărârii din

03 august 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 125-129).

Din conținutul recursului depus de Leonid Gorbatîi, reiese că recurentul nu este

de acord cu încheierea din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost considerat inadmisibil apelul depus de ultimul împotriva hotărârii din 03 august

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că apelul a fost depus după

expirarea termenului prevăzut de lege (f.d. 138-139).

Conform art. 232 alin. (1) Codul administrativ, apelul se depune la instanța

de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

3

judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

Iar, în conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este

inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 232 alin. (1).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele

Codului administrativ, care reglementează acțiunile instanței la faza respectivă a

procesului și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor

referitoare la termenul de depunere a apelului.

Din materialele cauzei rezultă că, dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost

pronunțat la data de 03 august 2020 (f.d. 115).

Astfel, termenul de depunere a apelului în baza art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ este de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii și a început

să curgă de la data de 04 august 2020, ziua imediat următoare datei pronunțării și a

expirat la data de 02 septembrie 2020 (zi de mercuri), ultima zi de depunere a

apelului.

Din materialele cauzei, însă, rezultă că Leonid Gorbatîi, reprezentat de avocatul

Viorel Malanciuc, a depus apelul abia la data de 03 noiembrie 2020, adică peste

termenul de 30 de zile prevăzut de lege.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție a constatat că apelul a fost depus de Leonid Gorbatîi, reprezentat

de avocatul Viorel Malanciuc împotriva hotărârii primei instanțe în afara termenului

stabilit de lege.

Leonid Gorbatîi, reprezentat de avocatul Viorel Malanciuc a solicitat repunerea

în termenul de apel, invocând că omiterea termenului de depunere a apelului se

datorează faptului că recurentul a luat cunoștință cu dispozitivul hotărârii primei

instanțe, doar la data de 27 octombrie 2020.

Conform art. 237 alin.(1) Codul administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–(3) și

(5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de

prezentare a motivării apelului.

Conform art.65 alin. (1) și (2) Codul administrativ, dacă o persoană, din motive

independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea

poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie

reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la

înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe

care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Iar, conform art. 47 alin.(3) Cod administrativ, culpa reprezentantului

împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Având în vedere normele de drept enunțate, instanța de recurs consideră

neîntemeiat argumentul invocat de Leonid Gorbatîi, reprezentat de avocatul Viorel

Malanciuc, în susținerea cererii privind repunerea în termenul de apel. Or, după cum

4

a indicat și instanța de apel în încheierea recurată, Leonid Gorbatîi, reprezentat de

avocatul Viorel Malanciuc, a cunoscut despre existența și examinarea prezentului

litigiu, inclusiv și despre data examinării și pronunțării dispozitivului hotărârii

primei instanțe, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție a citaților recomandate

anexate la materialele cauzei și prin procesele verbale ale ședințelor de judecată a

primei instanțe.

Astfel, din procesul verbal al ședinței de judecată din 16 iulie 2020 rezultă că

recurentul Leonid Gorbatîi a fost prezent la această ședință și a solicitat amânarea

examinării cauzei pe motiv că avocatul său participă la o altă ședință de judecată

(f.d. 114). Prin urmare, recurentul trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, de

a se interesa despre desfășurarea litigiului și de a proteja drepturile sale de acces la

instanță, fapt însă, ignorat de acesta, ce a generat omiterea neîntemeiată a termenului

de declarare a apelului. Apelantul prin lege era obligat să respecte termenul de

contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

condiție ce nu se atestă în prezenta speță, iar alte circumstanțe în motivarea repunerii

în termen a apelului nu au fost invocate.

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată,

rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea

interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul

procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă

electronică etc.), acordându - se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare

eficiență, rapiditate și economie de costuri.

Mai mult, instanța de recurs atestă că potrivit site-ului oficial al instanțelor

judecătorești www.instante.justice.md, hotărârea motivată în prezenta speță a fost

publicată la data de 12 august 2020, astfel devenind accesibilă tuturor participanților

la proces, considerându-se a fi notificată acestora, inclusiv și recurentului Leonid

Gorbatîi, reprezentat de avocatul Viorel Malanciuc.

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web menționată

supra, urmează a fi precizat că această modalitate este prevăzută expres în punctele

7-8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe

portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție, aprobat prin Hotărârea nr. 658/30 din 10 octombrie 2017 a Consiliului

Superior al Magistraturii.

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni.

Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată includ lista

cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața

instanței și alte informații relevante pentru justițiabili.

5

Punctul 17 din același Regulament stipulează, că hotărârile judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat

de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

În conformitate cu art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții

la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile

procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună

credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Contrar acestor prevederi legale, Leonid Gorbatîi, reprezentat de avocatul

Viorel Malanciuc nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în

termen. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a

reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea

drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat

că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de

către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile

reclamanților la un proces echitabil.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că conform legislației în vigoare,

sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de

apel just a declarat inadmisibil apelul depus de Leonid Gorbatîi, reprezentat de

avocatul Viorel Malanciuc. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere

faptul că, încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele

invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

6

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Leonid Gorbatîi, reprezentat de avocatul Viorel

Malanciuc, se menține încheierea din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

7