3ra-571/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra–571/18 Instanța de fond: E. Badan-Melnic Instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu Î N C H E I E R E 16 mai 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gorbatîi Constantin și Gorbatîi Leonid, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Gorbatîi Constantin către Primăria orașului Codru, mun. Chișinău, Consiliul orașului Codru, mun.

Chișinău, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, Ciocate Mihail, Ciocate Claudia, Gorbatîi Leonid cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, prin care a fost respins cererea de apel depusă de Gorbatîi Constantin și Gorbatîi Leonid și menținută Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 25 ianuarie 2017, c o n s t a t ă: La 02 decembrie 2015, Gorbatîi Constantin s-a adresat în instanță cu o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei orașului Codru, mun. Chișinău, Consiliul orașului Codru mun. Chișinău, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, Ciocate Mihail, Ciocate Claudia, Gorbatîi Leonid privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii înaintate reclamantul a indicat că, prin dispoziția Primăriei or. Codru nr. 107 din 05 mai 1994 i-a fost atribuit un lot de pământ cu suprafața de 600 m2 pe str. XXXX sectorul XX (actuala stradela XXXX) din or. Codru, mun. Chișinău, pentru construcția unei case particulare, conform planului anexat, pe acest lot fiind construită o casă și există o gospodărie timp de peste 20 de ani, iar aferent terenului atribuit se afla o gunoiște, pe care a curățat-o și a adus- o la o stare satisfăcătoare, considerând că urmare a promisiunii Primarului de atunci, că acest teren îmbunătățit va fi atribuit lui Gorbatîi Leonid, fiul reclamantului.

Reclamantul a mai indicat că, în decursul procesului de înregistrare imobiliară masivă, OCT Chișinău a înregistrat ambele terenuri de pe stradela XXXX ca fiind un bun de sine stătător, cu un singur număr cadastral, beneficiar al căruia a fost recunoscut reclamantul, bunul imobil conține un singur sistem de canalizare, o singură sursă de energie și o singură cale de acces și doar recent i s-a adus la cunoștință că, deține abuziv o parte din terenul respectiv și că urmează să-l delimiteze în conformitate cu dispoziția Primăriei or. Codru nr. 107 din 05 mai 1994. În opinia reclamantului terenul pe care este obligat să-l delimiteze, urmează de fapt să fie vândut la preț normativ, acesta invocând în acest sens prevederile art. 4 alin. (9) al Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.

Prin răspunsul Primăriei or. Codru nr. G-860/2015 din 30 octombrie 2015, pe care reclamantul l-a recepționat la 02 noiembrie 2015, autoritatea publică a respins cererea prealabilă a acestuia. Reclamantul a solicitat în instanța de judecată anularea parțială a deciziei Consiliului or. Codru, mun. Chișinău din 06 martie 2015 cu privire la transmiterea în proprietate a lotului de teren aferent casei de locuit individuale din stradela XXXX lui Gorbatîi Constantin, și anume a pct. 1 și 2 din decizia dată, ce vizează anularea informației grafice a terenului cu numărul cadastral XXXX și înregistrarea terenului din stradela XXXX, cu suprafața de 0,06 ha după administrația publică locală, să fie vândut lotul adiacent la preț normativ și să fie înscris ca proprietar al lotului de pământ cu numărul cadastral XXXX.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 18 martie 2016, în proces au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Ciocate Mihail și Ciocate Claudia, iar prin încheierea din 11 noiembrie 2016 în proces a fost atras în calitate de intervenient accesoriu și Gorbatîi Leonid. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 25 ianuarie 2017, acțiunea înaintată de către Gorbatîi Constantin s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, a fost respins cererea de apel depusă de Gorbatîi Constantin și Gorbatîi Leonid și menținută Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 25 ianuarie 2017. La 07 martie 2018, Gorbatîi Constantin și Gorbatîi Leonid au depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, solicitând casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului declarat, Gorbatîi Constantin și Gorbatîi Leonid au invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea și a săvârșit alte încălcări ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. La 26 aprilie 2018 (prin intermediul oficiului poștal), Primăria orașului Codru, mun. Chișinău și Consiliul orașului Codru, mun. Chișinău a depus o referință la cererea de recurs a Gorbatîi Constantin și Gorbatîi Leonid, prin care a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil. La 14 mai 2018, Ciocate Claudia a depus o referință la cererea de recurs a Gorbatîi Constantin și Gorbatîi Leonid, solicitând să fie declarat acesta ca inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referințe, în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Gorbatîi Constantin și Gorbatîi Leonid, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Gorbatîi Constantin și Gorbatîi Leonid, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursurilor ca fiind admisibile. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Gorbatîi Constantin și Gorbatîi Leonid. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gorbatîi Constantin și Gorbatîi Leonid. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu