2ra-520/21 — cu privire la restituirea contravalorii produsului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la restituirea contravalorii produsului
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-520/21 — cu privire la restituirea contravalorii produsului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-520/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Mazur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, V. Cotorobai)
ÎNCHEIERE
7 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tatiana
Scurtu, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Scurtu împotriva
Societății Comerciale „Ganex-Com” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la
restituirea contravalorii produsului
împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de Scurtu Tatiana, reprezentată de avocatul stagiar
Vitalie Lupu și menținută hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul
Centru, prin care acțiunea a fost respinsă
constată:
La 11 februarie 2019, Scurtu Tatiana, reprezentată de avocatul Gheorghe
Macovei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății Comerciale
„Ganex-Com” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la restituirea
contravalorii produsului.
În motivarea acțiunii a invocat că la 30 noiembrie 2019 a procurat un telefon
mobil de model „Allview M9 Join” la preț de 799 de lei, de la vânzătorul
SC „Ganex-Com” SRL, fapt confirmat prin bonul fiscal nr. 0001 din 30 noiembrie
2019.
A menționat că în temeiul dreptului fundamental al consumatorului, la
restituirea contravalorii produsului, la 05 decembrie 2019, a solicitat vânzătorului în
unitatea de comerț de unde a fost procurat produsul, rezoluțiunea contractului de
vânzare-cumpărare și restituirea contravalorii acestuia, argumentând că produsul
cumpărat nu-i convine după caracteristici.
În vederea respectării prevederilor legislative în acest sens, a demonstrat
vânzătorului următoarele elemente constitutive ale procedurii returnării produsului:
1
produsul nu este utilizat, produsul nu și-a pierdut calitățile de consum și că a fost
procurat de la ei.
Astfel, a pus la dispoziția vânzătorului SC „Ganex-Com” SRL telefonul mobil
în peliculele de fabrică, în starea în care a fost cumpărat, demonstrând faptul că odată
cu constatarea neconvenirii după mărime a telefonului, acesta nu a fost folosit și
bonul fiscal nr. 0001 din 30 noiembrie 2019, având de asemenea și certificatul de
garanție al telefonului.
A relevat reclamanta că vânzătorul SC „Ganex-Com” SRL a invocat o serie
de argumente neîntemeiate cu scopul de a o convinge că produsul respectiv nu mai
poate fi restituit, iar cu scopul soluționării reclamației, dânsa a consemnat acest fapt
și în registrul de reclamații.
A susținut că prin acțiunile pârâtului SC „Ganex-Com” SRL, manifestate prin
ignorarea cerințelor absolut legale ale consumatorului de restituire a contravalorii
produsului achiziționat au fost lezate grav drepturile sale de consumator.
A indicat că art. 19 din Legea nr.105-XV din 13 martie 2003 privind protecția
consumatorilor, prevede că consumatorul are dreptul să rezilieze contractul, iar
vânzătorul este obligat să-i restituie contravaloarea produsului.
A considerat că odată ce a confirmat toate cerințele impuse de lege în vederea
restituirii contravalorii produsului, vînzătorul era obligat să primească produsul
achiziționat, la caz telefonul mobil de model „Allview M9 Join” și să-i restituie
contravaloarea acestuia de 799 de lei.
În scopul soluționării problemei date pe cale amiabilă la 12 decembrie 2019 a
expediat în adresa pârâtului reclamația privind restituirea contravalorii produsului
procurat, însă corespondența a fost reîntoarsă cu mențiunea „nereclamat”.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 6 lit. c), 9 lit. j) și 19 din
Legea privind protecția consumatorilor nr. 105-XV din 13 martie 2003.
A solicitat Tatiana Scurtu admiterea acțiunii, restituirea de către SC „Ganex-
Com” a contravalorii produsului în sumă de 799 de lei, încasarea cheltuielilor de
judecată și anume cheltuielile de citare în sumă de 11,15 lei și de asistență juridică.
Prin hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost
respinsă acțiunea depusă de Tatiana Scurtu ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Tatiana Scurtu, reprezentată de avocatul stagiar Lupu Vitalie și
menținută hotărârea primei instanțe.
Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare
au aplicat prevederile art. 1, 12 alin. (4), 19 alin. (1)-(4) din Legea nr. 105 din
13 martie 2003 privind protecția consumatorilor și au reținut că Tatiana Scurtu a
pretins încălcarea dreptului său de a beneficia de returul unui telefon mobil în
decursul a 14 zile de la procurare, care în viziunea sa reiese din prevederile Legii
privind protecția consumatorilor, însă aceeași lege oferă și unele excepții în acest
caz, printre care se regăsește și speța dedusă judecății.
Astfel, instanțele judecătorești au conchis că Tatiana Scurtu nu are dreptul de
a beneficia de returul telefonului mobil procurat anterior de la SC „Ganex-Com”
SRL, deoarece art. 19 alin. (4) din legea menționată, prevede excepțiile de la norma
2
dată, ultimele fiind stipulate în anexa la lege. Telefonul mobil este un produs
nealimentar, de calitate corespunzătoare, indicat în anexa la Legea privind protecția
consumatorului în lista produselor nealimentare de calitate corespunzătoare ce nu
pot fi înlocuite cu un produs similar și, evident, nici nu poate fi returnat în schimbul
contravalorii lui.
Subsecvent, au reținut instanțele judecătorești că reclamanta Tatiana Scurtu,
solicitând restituirea contravalorii produsului, nu a indicat și modalitatea de
restituire, de aducere a părților la poziția inițială, cu obligarea de a restitui bunul.
La 05 februarie 2021, Tatiana Scurtu, reprezentată de avocatul Gheorghe
Macovei a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea
unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de
apel, deoarece este emisă cu încălcarea normelor de drept material și procedural, cu
interpretarea eronată a legii și cu aprecierea arbitrară a probelor. Instanța de apel a
comis erori care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
A susținut că instanța de apel pripit a ajuns la concluzia precum că dânsa nu
are dreptul de a beneficia de returul telefonului mobil, deoarece prevederile art. 19
alin. (3) din Legea privind protecția consumatorilor oferă expres posibilitatea
consumatorului de a alege revendicarea de a i se înlocui produsul fie de a i se restitui
contravaloarea produsului.
A indicat că restituirea contravalorii telefonului mobil face parte din lista
produselor nealimentare de calitate corespunzătoare ce nu pot fi înlocuite cu un
produs similar, conform pct. 12 din Anexa a legii nominalizate. Astfel, în măsura în
care legea prevede expres că produsul respectiv nu poate fi înlocuit, rămâne valabilă
doar posibilitatea să solicite restituirea contravalorii produsului.
În final a susținut că soluția instanței de apel este una ilegală, neîntemeiată,
contravine esențial normelor de drept, motiv din care indică la examinarea
superficială a fondului cauzei.
La 26 februarie 2021, în adresa SC„ Ganex Com” SRL a fost expediată copia
cererii de recurs depusă de Tatiana Scurtu, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la
materialele dosarului (f. d. 123).
Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care
SC „Ganex Com” SRL să-și expună poziția față de temeiurile recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 08 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică (f. d. 104).
3
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 05 februarie 2021 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de Tatiana Scurtu, reprezentată de
avocatul Gheorghe Macovei completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tatiana Scurtu, reprezentată de
avocatul Gheorghe Macovei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
4
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de Tatiana Scurtu, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei urmează a fi
considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Tatiana Scurtu, reprezentată de
avocatul Gheorghe Macovei.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
5