2ra-1820/21 — cu privire la inlocuirea produsului necorespunzator, incasarea penalitatii, a prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1820/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. R. Pulbere) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Cotruță, V. Mihaila) ÎNCHEIERE 8 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ahmed Baloul, reprezentat de avocatul Ștefan Burlaca în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ahmed Baloul, reprezentat de avocatul Dragoș Chetraru împotriva Întreprinderii Mixte „Moldcell” Societate pe Acțiuni cu privire la înlocuirea produsului necorespunzător, încasarea penalității, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Ahmed Baloul, reprezentat de avocatul Dragoș Chetraru și menținută hotărârea din 17 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 10 aprilie 2019, Ahmed Baloul, reprezentat de avocatul Dragoș Chetraru a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM „Moldcell” SA cu privire la înlocuirea produsului necorespunzător, încasarea penalității, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 16 februarie 2018, a procurat de la ÎM „Moldcell” SA telefonul mobil de model Iphone 7 Plus 128 Gb, IMEI 355352086171127, la prețul de 19 499 de lei, cu un termen de garanție de 24 luni. A menționat că peste mai puțin de o lună de utilizare a telefonului, a ieșit din funcție butonul „home” și anume nu reacționa la apăsarea acestuia. Astfel, la 16 martie 2018, s-a adresat vânzătorului cu reclamația, prin care a solicitat înlocuirea produsului necorespunzător, la care a fost informat că telefonul a fost transmis expertului din cadrul Camerei de Comerț și Industrie, în cadrul expertizei a fost reînnoit sistemul de operare IOS, telefonul fiind restituit cu mențiunea că nu a fost stabilit defectul.

1 A evidențiat că de la el a fost încasată plata pentru efectuarea expertizei în sumă de 720 de lei. Totodată, a precizat că după recepționarea telefonului defectul persista. Pentru confirmarea existenței defectului, s-a prezentat la reprezentanța vânzătorului în momentul când defectul descris era activ și a efectuat înregistrarea video a întregului proces de prezentare a telefonului cu defectul vizibil. La 24 mai 2018, a intervenit către ÎM „Moldcell” SA cu reclamația repetată prin care, la fel, a solicitat înlocuirea produsului necorespunzător cu unul similar, de calitatea corespunzătoare, cu restituirea sumei încasate pentru efectuarea expertizei. Prin răspunsul din 22 iunie 2018, a fost informat că dispozitivul a fost testat de centrul de deservire SC „Daac Sistem Integrator” SRL, dar, repetat, niciun defect nu a fost stabilit.

La fel, în luna martie 2019, în cadrul folosirii dispozitivului, a depistat un defect suplimentar - micșorarea sunetului de la dinamic până la măsura imposibilității folosirii. Ca urmare, la 4 aprilie 2019, s-a adresat la Centrul autorizat de deservire a produselor „Apple” distribuite de pârâta, SC „Daac Sistem Integrator” SRL pentru remedierea defectului nou apărut. În cadrul examinării dispozitivului, reprezentantul Centrului autorizat de deservire a produselor „Apple” distribuite de pârâta, SC „Daac Sistem Integrator” SRL l-a întrebat în ce mod deține dispozitivul în cauză, deoarece în baza de date a ÎM „Moldcell” SA acesta figurează ca fiind înlocuit consumatorului la data de 30 mai 2018. În așa mod a aflat că este înșelat de pârâtă, care a recunoscut produsul defectat, primind decizia de a-l înlocui, fapt comunicat producătorului și posibil, fiind primit un alt dispozitiv de la acesta.

O astfel de informație este plasată și pe site-ul oficial a companiei „Apple”, însă nu este clar de ce dispozitivul nu i-a fost înlocuit. A considerat că este în drept de a cere penalități în mărime de 298 334,70 de lei, pentru perioada 9 iunie 2018 - 10 aprilie 2019, ce constituie 306 zile (19 499 de lei x 5 % x 305 zile). De asemenea, a remarcat că atitudinea neglijentă a angajaților pârâtei față de obligațiunile de serviciu, față de consumatorul, comunicarea brutală cu acesta, față de care are obligații de despăgubire, i-au cauzat prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 100 000 de lei. Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 5, 7, 331, 39, 118, 166- 167 CPC, art. 1, 2, 6, 14, 15, 18, 32 din Legea privind protecția consumatorilor nr. 105/2003, art. 268, 3, 7, 9, 15-16, 391, 403-404, 1998, 2036-2037 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, înlocuirea produsului necorespunzător - telefon mobil de model Iphone 7 Plus 128 Gb, IMEI 355352086171127 cu un produs similar, încasarea penalităților în mărime de 298 334,70 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei, a sumei de 720 de lei achitată pentru efectuarea expertizei și a cheltuielilor de judecată. 2 Prin încheierea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost atrasă în proces SC „Daac Sistem Integrator” SRL, în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtei. Prin hotărârea din 17 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Ahmed Baloul, reprezentat de avocatul Dragoș Chetraru și menținută hotărârea primei instanțe.

La 5 octombrie 2021, Ahmed Baloul, reprezentat de avocatul Ștefan Burlaca a declarat recurs împotriva deciziei din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei instanței de apel pentru rejudecare. A menționat că la 10 august 2021 a făcut cunoștință cu decizia din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 2 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, SC „Daac Sistem Integrator” SRL, reprezentată de avocatul Grigore Barcari a depus referință la recursul declarat de Ahmed Baloul, solicitând respingerea recursului. La 7 decembrie 2021, ÎM „Moldcell” SA, reprezentată de avocatul Eduard Melnic a depus referință la recursul declarat de Ahmed Baloul, solicitând declararea inadmisibilității recursului.

Examinând argumentele recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Ahmed Baloul, reprezentat de avocatul Ștefan Burlaca inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434 CPC. Conform art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, la caz se constată că la data de 2 aprilie 2021, decizia din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, atacată cu recurs, a fost publicată pe pagina web a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 8 aprilie 2021, copia deciziei integrale din 4 martie 2021, a fost expediată la adresa electronică a reprezentantului lui Ahmed Baloul, avocatul Dragoș Chetraru – ketrarudragosh@mail.ru, indicată în mandatul avocațial seria MA nr. 0924922 din 26 aprilie 2019, în cererea de chemare în judecată, inclusiv și în cererea de apel semnată de acest avocat (f. d. 2, 49, 132 vol. I), fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele dosarului (f. d. 215 vol. I). Față de acest aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice, care în mod special, conține datele de identificare a 3 poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri. La caz, însă, astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la adresa electronică a reprezentantului lui Ahmed Baloul - avocatul Dragoș Chetraru, lipsesc.

Prin urmare, având în vedere că actul trimis destinatarului prin poșta electronică se consideră recepționat în ziua expedierii, termenul de declarare a recursului a început să curgă din data de 9 aprilie 2021, ziua imediat următoare datei comunicării deciziei contestate, ca urmare ultima zi de depunere a cererii de recurs fiind 9 iunie 2021. Or, acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea deciziei din 4 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, se încadrează pe deplin în rigorile prevăzute la art. 100 alin. (1) și 105 alin. (11) CPC. Cu toate acestea cererea de recurs împotriva deciziei instanței de apel a fost depusă la Curtea Supremă de Justiție de către recurentul Ahmed Baloul, reprezentat de avocatul Ștefan Burlaca la data de 5 octombrie 2021, prin urmare cu omiterea termenului de 2 luni, prevăzut la art. 434 alin. (1) CPC.

Ca consecință, termenul de 2 luni de declarare a recursului, care, conform alin. (2) art. 434 CPC, este unul de decădere și nu poate fi restabilit, urma a fi respectat întocmai de către recurent. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că mențiunea recurentului în cererea de recurs precum că a făcut cunoștință cu decizia motivată a instanței de apel la 10 august 2021, cât și depunerea recursului de către un alt avocat nu sunt plauzibile de a considera că recursul este depus în termen.

Or, conform mandatului avocațial seria MA nr. 0924922 din 26 aprilie 2019 eliberat pe numele avocatului Dragoș Chetraru, ultimul deținea și împuternicirea cu privire la contestarea hotărârii judecătorești, iar la materialele dosarului, inclusiv la cererea de recurs nu au fost prezentate probe care ar confirma că contractul de asistență juridică încheiat cu avocatul Dragoș Chetraru ar fi fost reziliat cu retragerea împuternicirilor acordate acestui avocat, ca urmare acesta fiind valabil până la depunerea cererii de recurs. Drept urmare, la caz, prezintă relevanță prevederile art. 75 alin. (4) CPC, care direct indică că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care 4 ele ar fi fost efectuate de ea însăși.

Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. Pe de altă parte, nici formularea unei mențiuni de către Ahmed Baloul pe o cerere precum că decizia instanței de apel a fost primită la data de 20 septembrie 2021, nu justifică depășirea excesivă a termenului legal de 2 luni de depunere a recursului, prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, fiind cert că recurentul nu a invocat un motiv serios și convingător care să justifice imposibilitatea de a face mai devreme cunoștință cu decizia motivată a instanței de apel, în situația în care copia deciziei recurate a fost expediată la adresa electronică a reprezentantului său - Dragoș Chetraru.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este depus de către Ahmed Baloul, reprezentat de avocatul Ștefan Burlaca cu încălcarea termenului prevăzut de lege, în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care nu a putut să depună recursul în termen, a sfidat un întreg proces judiciar. Or, Ahmed Baloul având la cunoștință despre existența prezentului litigiu și examinarea lui, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează atât jurisprudența națională, cât și CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță prin efectuarea în termen legal a tuturor acțiunilor procedurale, inclusiv și prin depunerea în termenul legal a cererii de recurs.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că dreptul la un proces echitabil, care este garantat de art. 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care exprimă preeminența dreptului, unul din elementele fundamentale ale căreia este principiul securității raporturilor juridice care stabilește, între altele, că soluția definitivă a instanței de judecată nu trebuie pusă în discuție. Iar, admiterea unui recurs tardiv, ar încălca principiul securității juridice, în situația în care marja de apreciere a termenului de depunere a unui recurs nu este nelimitată.

La acest segment se va reitera că o astfel de constatare este compatibilă și cu respectarea standardelor inserate în Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată, chiar și cu o singură zi, a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanțele de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din 3 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, 5 reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recurentul a depus cererea de recurs cu omiterea evidentă a termenului de declarare a recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că în temeiul art. 433 lit. b) CPC, recursul declarat de Ahmed Baloul, reprezentat de avocatul Ștefan Burlaca urmează a fi considerat ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269 - 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. b), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ahmed Baloul, reprezentat de avocatul Ștefan Burlaca.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6