2ra-457/21 — cu privire la incasarea despagubirii de asigurare si a cheltuielilor de judecata

2ra-457/21 — cu privire la incasarea despagubirii de asigurare si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-457/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță)

ÎNCHEIERE

7 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Luca

Maxim

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Luca Maxim împotriva

Societății de Asigurări Reasigurări „Moldcargo” Societate pe Acțiuni cu privire la

încasarea despăgubirii de asigurare și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Luca Maxim și menținută hotărârea din 27 mai 2020

a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 2 aprilie 2018, Luca Maxim, reprezentat de avocatul Mihail Eșanu a depus

cerere de chemare în judecată împotriva SAR „Moldcargo” SA, intervenient

accesoriu Anton Batog cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că între Anton Batog și CA „Moldcargo” SA

a fost perfectat contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă

cu eliberarea poliței de asigurare, prin care Anton Batog a transmis către

CA „Moldcargo” SA răspunderea civilă în caz de survenirea cazului asigurat și

anume să despăgubească prejudiciile cauzate prin accident de autovehiculul de

model BMW 318 cu n/î XXXXX.

A comunicat că la 1 ianuarie 2017, la ora 06:10, în mun. Chișinău s-a produs

un accident rutier în rezultatul căruia automobil de model BMW 318 cu n/î XXXXX,

condus de către Anton Batog a tamponat automobilul de model Skoda Super cu

n/î XXXXX condus de dânsul.

1

În temeiul sentinței Judecătoriei Ciocana, menținută de Curtea de Apel

Chișinău, vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Anton Batog,

astfel, acesta a încălcat prevederile Regulamentului circulației rutiere stabilite la

pct. 40, faptă calificată conform art. 264 alin. (1) Cod penal.

Anton Batog fost sancționat cu o pedeapsă sub formă de amendă în mărime

de 30 000 de lei.

La momentul producerii accidentului, posesorul automobilului de model

BMW 318 cu n/î XXXXX, deținea polița de asigurare obligatorie de răspundere

civilă, eliberată de CA „Moldcargo” SA valabilă la momentul producerii

accidentului rutier.

A relatat că părțile implicate în accidentul de circulație rutieră au declarat

cazul accidentului la companiile de asigurări cu care aveau întocmite contracte de

asigurare.

În consecință, de către CA „Moldcargo” SA a fost pornit dosarul de daune pe

marginea cazului.

Astfel, la de 17 ianuarie 2017, de către SC „Exauto Plus” SRL a fost efectuat

actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 152/01A privind stabilirea

prejudiciului real cauzat în urma accidentului rutier autovehiculului de model Skoda

Superb cu n/î XXXXX.

Totodată, CA „Moldcargo” SA a fost înștiințată în mod legal despre

întocmirea actului de constatare a pagubei.

Conform actului de examinare a mijlocului de transport nr. 152/01A

prejudiciul material cauzat automobilului de model Skoda Superb cu n/î XXXXX

constituie suma de 215 636,82 de lei (distrugerea totală), valoarea autovehiculului

la momentul producerii accidentului rutier fiind de 267 211,59 de lei, valoarea

rămasă - 34 720,81 de lei.

A evidențiat reclamantul că CA „Moldcargo” SA este obligată la plata

despăgubirii de asigurare în cuantum de 232 490,78 de lei, reieșind din formula:

267 211,59 de lei (valoarea de piață) minus valoarea rămasă 34 720,81 de lei stabilită

de către unitatea de specialitate.

La fel, a remarcat că documentele necesare finalizării dosarului de daună au

fost prezentate la CA „Moldcargo” SA, careva documente suplimentare nu au fost

solicitate.

A indicat că CA „Moldcargo” SA a intentat dosar de daune, cazul produs a

fost recunoscut drept caz asigurat cu dispunerea achitării despăgubirii de asigurare

în cuantum de doar 170 611 de lei.

La 7 februarie 2018, dânsul a înaintat o cerere prealabilă repetată prin care a

solicitat achitarea benevolă a despăgubirii de asigurare în conformitate cu legislația

în vigoare, invocând modalitatea de plată, întru evitarea căii judiciare, însă

CA „Moldcargo” SA nu este de acord cu suma solicitată, fapt care a generat

înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 19, 21, 22, 23, 24, 36 din

Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube

2

produse de autovehicule, art. 6 alin. (6) din Legea cu privire la asigurări, art. 14,

1301, 1327, 1328, 1416 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la CA „Moldcargo” SA în folosul

lui a sumei de 61 879,78 de lei cu titlu pagubă materială, a cheltuielilor de judecată

compuse din taxa de stat în sumă de 1 856,39 de lei și a cheltuielilor de asistență

juridică în sumă de 6 500 de lei.

Prin hotărârea din 27 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Luca Maxim și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au stabilit că la actele cauzei au fost anexate două rapoarte de evaluare a

automobilului avariat, în vederea stabilirii mărimii prejudiciului cauzat, în vederea

primirii despăgubirii de asigurare, întocmite la etapa extrajudiciară și anume raportul

de evaluare, întocmit de către „Exauto Plus” din 24 ianuarie 2017 și raportul de

evaluare, întocmit de SC „Cass Expert Optim” SRL, la 8 noiembrie 2017.

Totodată, prima instanță și instanța de apel au reținut că potrivit raportului de

expertiză judiciară efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare nr. 460, 461

din 21 martie 2019, în baza încheierii din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău

sediul Buiucani, în cadrul procesului de judecată, prețul mediu de piață al

autovehiculul de model Skoda Superb, n/î XXXXX, la data producerii accidentului

rutier 1 ianuarie 2017, în stare de exploatare, a putut constitui 222 355 de lei.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reliefat că, concluzia

expusă în raportul de expertiză judiciară nr. 460, 461 din 21 martie 2019,

demonstrează corectitudinea valorii medii de piață a automobilului Skoda Superb cu

n/î XXXXX, anul producerii 2008, stabilită în sumă de 222 891 de lei prin raportul

de evaluare a daunei auto efectuat de SRL „Cass Expert Optim” nr. 496 din

8 noiembrie 2017, luată în calcul de SAR „Moldcargo” SA la achitarea despăgubiri

de asigurare în sumă de 170 611 de lei, formată din diferența dintre valoarea

autovehiculului de la data producerii accidentului rutier 222 890,96 de lei și valoarea

rămasă a acestuia de 52 280 de lei.

La 25 ianuarie 2021, Luca Maxim a declarat recurs împotriva deciziei din

27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-

o ilegală și neîntemeiată, deoarece instanța de apel la examinarea apelului înaintat

nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțe esențiale ale cauzei, necesare pentru

justa soluționare a acesteia, totodată dând dovadă de o interpretare eronată a

normelor de drept material și procedural.

Prima instanță a respins cererea de chemare în judecată pe motiv că dânsul nu

a probat și demonstrat precum că autovehiculul de model Skoda Superb cu n/î

XXXXX este dotat cu elemente „lauren”, deși în cadrul procesului de judecată a fost

3

invocat faptul că mașina are elementele „lauren”, acestea fiind vizibile și pe

fotografiile anexate la materialele dosarului, însă evaluatorul nu a ținut cont de acest

fapt și nu le-a inclus în calcul.

A atenționat că Centru Independent de Expertize „Exauto Plus” a anexat la

raportul de evaluare extrase de pe pagina web 999.md valoarea de piață a unui

autovehicul analogic cu aceleași dotări (motor, cutie, kilometraj), elementele

„luaren” la acest raport nu au fost constatate și incluse.

A considerat că raportul de evaluare întocmit de către evaluatorul acreditat

Adrian Ciobanu este unul corect și corespunde realitătii.

Cu privire la raportul de evaluare întocmit de către administratorul SC „Cass

Expert Optim” SRL, Eugen Bucătari, la acest raport, pentru stabilirea valorii de piață

a autovehiculului din speță au fost anexate extrase de pe pagina web 999.md, care

au denaturat prețul real al autovehiculului.

Astfel, administratorul Eugen Bucătari, la stabilea prețului mediu de piață a

autovehiculul a folosit prețuri absolut denaturate, care nu corespund situației reale,

în raportul de evaluare al SC „Cass Expert Qptim” SRL fiind incluse autovehicule

de modele mai vechi decât cel a persoanei păgubite în urma accidentului rutier, prin

urmare, nu poate fi pus la baza hotărârii de judecată.

A mai notat că Eugeniu Bucătari nu este un expert sau evaluator acreditat în

modul prevăzut de lege, nu are studii în domeniul ingineresc pentru a stabili daunele

provocate autovehiculelor, ci este un specialist în domeniul vânzărilor de asigurări.

Potrivit raportului de expertiză efectuat de Centrul Național de Expertize

Judiciar din Republica Moldova din 21 martie 2019, valoarea de piață a

autovehiculului la momentul producerii accidentului rutier constituie suma 222 355

de lei, preț care este unul asemănător cu cel care a fost prezentat de SC „Cass Expert

Optim” SRL, care este unul denaturat.

În cadrul procesului de judecată expertul judiciar Ion Sandu a explicat clar că

la momentul stabilirii prețului mediu de piață nu a ținut cont de faptul că mașina este

dotată cu motor disel și cutie automată, ci a calculat un preț mediu la toate

autovehiculele Skoda Superb din acest an.

Iar, la întrebarea pusă de avocatul Mihail Eșanu precum că dacă s-ar ține cont

de motor disel, cutie automată și starea autovehiculului concret din spetă, prețul

autovehiculului ar fi altul, și dacă va fi numită expertiza judiciară repetat, ar putea

stabili prejudiciul real autovehiculului în speță, răspunsul expertului a fost – da.

Astfel, reieșind din răspunsurile date de către expertul judiciar Ion Sandu, a

evidențiat recurentul că raportul de expertiză întocmit de către CNEJ nu reflectă

adevărul și nu prezintă prețul real al autovehiculului din speță la momentul

producerii accidentului rutier, și nu poate fi baza hotărârii de judecată.

Cu privire la anexele de la SC „DAAC Hermes” SA (internet) prezentate de

către reprezentantul intimatului, a menționat că un autovehiculul analogic nou în

anul 2020 cel puțin costă 31 400 de euro, astfel dacă să diminuam uzura 58 % din

prețul de nou, prețul real ar constitui 13 188 de euro, adică aproximativ același preț

care este stabilit de Centru Independent de Expertize „Exauto Plus”.

4

Conform Legii speciale nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, prețul de nou

este cel de la momentul vânzării, autovehiculul din speță este din anul 2008, acest

model a fost produs pentru prima dată în anul 2008.

Astfel, a considerat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile Legii

nr. 414-XVI din 24 decembrie 2006, totodată nu a dat răspuns la argumentele

invocate în cererea de apel și nu sau expus asupra extraselor de pe piața vânzări auto

anexate la dosar, prin care se confirmă prețul real al autovehiculului păgubit în urma

accidentului rutier produs la 1 ianuarie 2017.

Instanța de apel a pus la baza deciziei sale raportul de expertiză întocmit de

CNEJ, raport care nu corespunde realității și prevederilor Legii nr. 414-XVI din

22 decembrie 2006, fapt confirmat prin declarațiile date de către expertul judiciar

Ion Sandu.

La 18 februarie 2021, în adresa SAR „Moldcargo” SA și Anton Batog a fost

expediată copia cererii de recurs depusă de Luca Maxim, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 50 vol II).

La 23 martie 2021, SAR „Moldcargo” SA a depus referință la recursul declarat

de Luca Maxim, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Anton Batog să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 27 noiembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 40 vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 25 ianuarie 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Luca Maxim, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

5

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Luca Maxim, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Luca Maxim urmează a fi considerat ca inadmisibil.

6

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Luca Maxim.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7