2ra-457/21 — cu privire la incasarea despagubirii de asigurare si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-457/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. O. Parfeni) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță) ÎNCHEIERE 7 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Luca Maxim în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Luca Maxim împotriva Societății de Asigurări Reasigurări „Moldcargo” Societate pe Acțiuni cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare și a cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Luca Maxim și menținută hotărârea din 27 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 2 aprilie 2018, Luca Maxim, reprezentat de avocatul Mihail Eșanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva SAR „Moldcargo” SA, intervenient accesoriu Anton Batog cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că între Anton Batog și CA „Moldcargo” SA a fost perfectat contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă cu eliberarea poliței de asigurare, prin care Anton Batog a transmis către CA „Moldcargo” SA răspunderea civilă în caz de survenirea cazului asigurat și anume să despăgubească prejudiciile cauzate prin accident de autovehiculul de model BMW 318 cu n/î XXXXX. A comunicat că la 1 ianuarie 2017, la ora 06:10, în mun. Chișinău s-a produs un accident rutier în rezultatul căruia automobil de model BMW 318 cu n/î XXXXX, condus de către Anton Batog a tamponat automobilul de model Skoda Super cu n/î XXXXX condus de dânsul.

1 În temeiul sentinței Judecătoriei Ciocana, menținută de Curtea de Apel Chișinău, vinovat de comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Anton Batog, astfel, acesta a încălcat prevederile Regulamentului circulației rutiere stabilite la pct. 40, faptă calificată conform art. 264 alin. (1) Cod penal. Anton Batog fost sancționat cu o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 30 000 de lei. La momentul producerii accidentului, posesorul automobilului de model BMW 318 cu n/î XXXXX, deținea polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă, eliberată de CA „Moldcargo” SA valabilă la momentul producerii accidentului rutier. A relatat că părțile implicate în accidentul de circulație rutieră au declarat cazul accidentului la companiile de asigurări cu care aveau întocmite contracte de asigurare.

În consecință, de către CA „Moldcargo” SA a fost pornit dosarul de daune pe marginea cazului. Astfel, la de 17 ianuarie 2017, de către SC „Exauto Plus” SRL a fost efectuat actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 152/01A privind stabilirea prejudiciului real cauzat în urma accidentului rutier autovehiculului de model Skoda Superb cu n/î XXXXX. Totodată, CA „Moldcargo” SA a fost înștiințată în mod legal despre întocmirea actului de constatare a pagubei. Conform actului de examinare a mijlocului de transport nr. 152/01A prejudiciul material cauzat automobilului de model Skoda Superb cu n/î XXXXX constituie suma de 215 636,82 de lei (distrugerea totală), valoarea autovehiculului la momentul producerii accidentului rutier fiind de 267 211,59 de lei, valoarea rămasă - 34 720,81 de lei.

A evidențiat reclamantul că CA „Moldcargo” SA este obligată la plata despăgubirii de asigurare în cuantum de 232 490,78 de lei, reieșind din formula: 267 211,59 de lei (valoarea de piață) minus valoarea rămasă 34 720,81 de lei stabilită de către unitatea de specialitate. La fel, a remarcat că documentele necesare finalizării dosarului de daună au fost prezentate la CA „Moldcargo” SA, careva documente suplimentare nu au fost solicitate. A indicat că CA „Moldcargo” SA a intentat dosar de daune, cazul produs a fost recunoscut drept caz asigurat cu dispunerea achitării despăgubirii de asigurare în cuantum de doar 170 611 de lei.

La 7 februarie 2018, dânsul a înaintat o cerere prealabilă repetată prin care a solicitat achitarea benevolă a despăgubirii de asigurare în conformitate cu legislația în vigoare, invocând modalitatea de plată, întru evitarea căii judiciare, însă CA „Moldcargo” SA nu este de acord cu suma solicitată, fapt care a generat înaintarea prezentei cereri de chemare în judecată. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 19, 21, 22, 23, 24, 36 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube 2 produse de autovehicule, art. 6 alin. (6) din Legea cu privire la asigurări, art. 14, 1301, 1327, 1328, 1416 Cod civil. A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la CA „Moldcargo” SA în folosul lui a sumei de 61 879,78 de lei cu titlu pagubă materială, a cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 1 856,39 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 6 500 de lei.

Prin hotărârea din 27 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Luca Maxim și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că la actele cauzei au fost anexate două rapoarte de evaluare a automobilului avariat, în vederea stabilirii mărimii prejudiciului cauzat, în vederea primirii despăgubirii de asigurare, întocmite la etapa extrajudiciară și anume raportul de evaluare, întocmit de către „Exauto Plus” din 24 ianuarie 2017 și raportul de evaluare, întocmit de SC „Cass Expert Optim” SRL, la 8 noiembrie 2017. Totodată, prima instanță și instanța de apel au reținut că potrivit raportului de expertiză judiciară efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare nr. 460, 461 din 21 martie 2019, în baza încheierii din 11 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, în cadrul procesului de judecată, prețul mediu de piață al autovehiculul de model Skoda Superb, n/î XXXXX, la data producerii accidentului rutier 1 ianuarie 2017, în stare de exploatare, a putut constitui 222 355 de lei.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reliefat că, concluzia expusă în raportul de expertiză judiciară nr. 460, 461 din 21 martie 2019, demonstrează corectitudinea valorii medii de piață a automobilului Skoda Superb cu n/î XXXXX, anul producerii 2008, stabilită în sumă de 222 891 de lei prin raportul de evaluare a daunei auto efectuat de SRL „Cass Expert Optim” nr. 496 din 8 noiembrie 2017, luată în calcul de SAR „Moldcargo” SA la achitarea despăgubiri de asigurare în sumă de 170 611 de lei, formată din diferența dintre valoarea autovehiculului de la data producerii accidentului rutier 222 890,96 de lei și valoarea rămasă a acestuia de 52 280 de lei. La 25 ianuarie 2021, Luca Maxim a declarat recurs împotriva deciziei din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând- o ilegală și neîntemeiată, deoarece instanța de apel la examinarea apelului înaintat nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțe esențiale ale cauzei, necesare pentru justa soluționare a acesteia, totodată dând dovadă de o interpretare eronată a normelor de drept material și procedural. Prima instanță a respins cererea de chemare în judecată pe motiv că dânsul nu a probat și demonstrat precum că autovehiculul de model Skoda Superb cu n/î XXXXX este dotat cu elemente „lauren”, deși în cadrul procesului de judecată a fost 3 invocat faptul că mașina are elementele „lauren”, acestea fiind vizibile și pe fotografiile anexate la materialele dosarului, însă evaluatorul nu a ținut cont de acest fapt și nu le-a inclus în calcul.

A atenționat că Centru Independent de Expertize „Exauto Plus” a anexat la raportul de evaluare extrase de pe pagina web 999.md valoarea de piață a unui autovehicul analogic cu aceleași dotări (motor, cutie, kilometraj), elementele „luaren” la acest raport nu au fost constatate și incluse. A considerat că raportul de evaluare întocmit de către evaluatorul acreditat Adrian Ciobanu este unul corect și corespunde realitătii. Cu privire la raportul de evaluare întocmit de către administratorul SC „Cass Expert Optim” SRL, Eugen Bucătari, la acest raport, pentru stabilirea valorii de piață a autovehiculului din speță au fost anexate extrase de pe pagina web 999.md, care au denaturat prețul real al autovehiculului.

Astfel, administratorul Eugen Bucătari, la stabilea prețului mediu de piață a autovehiculul a folosit prețuri absolut denaturate, care nu corespund situației reale, în raportul de evaluare al SC „Cass Expert Qptim” SRL fiind incluse autovehicule de modele mai vechi decât cel a persoanei păgubite în urma accidentului rutier, prin urmare, nu poate fi pus la baza hotărârii de judecată. A mai notat că Eugeniu Bucătari nu este un expert sau evaluator acreditat în modul prevăzut de lege, nu are studii în domeniul ingineresc pentru a stabili daunele provocate autovehiculelor, ci este un specialist în domeniul vânzărilor de asigurări.

Potrivit raportului de expertiză efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciar din Republica Moldova din 21 martie 2019, valoarea de piață a autovehiculului la momentul producerii accidentului rutier constituie suma 222 355 de lei, preț care este unul asemănător cu cel care a fost prezentat de SC „Cass Expert Optim” SRL, care este unul denaturat. În cadrul procesului de judecată expertul judiciar Ion Sandu a explicat clar că la momentul stabilirii prețului mediu de piață nu a ținut cont de faptul că mașina este dotată cu motor disel și cutie automată, ci a calculat un preț mediu la toate autovehiculele Skoda Superb din acest an. Iar, la întrebarea pusă de avocatul Mihail Eșanu precum că dacă s-ar ține cont de motor disel, cutie automată și starea autovehiculului concret din spetă, prețul autovehiculului ar fi altul, și dacă va fi numită expertiza judiciară repetat, ar putea stabili prejudiciul real autovehiculului în speță, răspunsul expertului a fost – da.

Astfel, reieșind din răspunsurile date de către expertul judiciar Ion Sandu, a evidențiat recurentul că raportul de expertiză întocmit de către CNEJ nu reflectă adevărul și nu prezintă prețul real al autovehiculului din speță la momentul producerii accidentului rutier, și nu poate fi baza hotărârii de judecată. Cu privire la anexele de la SC „DAAC Hermes” SA (internet) prezentate de către reprezentantul intimatului, a menționat că un autovehiculul analogic nou în anul 2020 cel puțin costă 31 400 de euro, astfel dacă să diminuam uzura 58 % din prețul de nou, prețul real ar constitui 13 188 de euro, adică aproximativ același preț care este stabilit de Centru Independent de Expertize „Exauto Plus”.

4 Conform Legii speciale nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, prețul de nou este cel de la momentul vânzării, autovehiculul din speță este din anul 2008, acest model a fost produs pentru prima dată în anul 2008. Astfel, a considerat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile Legii nr. 414-XVI din 24 decembrie 2006, totodată nu a dat răspuns la argumentele invocate în cererea de apel și nu sau expus asupra extraselor de pe piața vânzări auto anexate la dosar, prin care se confirmă prețul real al autovehiculului păgubit în urma accidentului rutier produs la 1 ianuarie 2017. Instanța de apel a pus la baza deciziei sale raportul de expertiză întocmit de CNEJ, raport care nu corespunde realității și prevederilor Legii nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, fapt confirmat prin declarațiile date de către expertul judiciar Ion Sandu.

La 18 februarie 2021, în adresa SAR „Moldcargo” SA și Anton Batog a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Luca Maxim, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 50 vol II). La 23 martie 2021, SAR „Moldcargo” SA a depus referință la recursul declarat de Luca Maxim, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil. Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care Anton Batog să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 27 noiembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 40 vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 25 ianuarie 2021 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Luca Maxim, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța 5 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Luca Maxim, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Luca Maxim urmează a fi considerat ca inadmisibil.

6 În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Luca Maxim. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 7