2ra-385/21 — încasarea prejudiciului material și moral

2ra-385/21 — încasarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-385/2021

prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: I. Gorlenco)

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco)

Î N C H E I E R E

7 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Primăria municipiului Cahul,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ella Simco

împotriva Primăriei municipiului Cahul, Consiliul Municipal Cahul, Ministerul

Justiției, intervenienți accesorii Ministerul de Finanțe, Olga Furtună, Vladimir

Munteanu cu privire la încasarea prejudiciului material, moral, și cheltuielile de

judecată,

împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 11 octombrie 2019, Ella Simco a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Cahul cu privire la încasarea prejudiciului material,

moral și cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii a indicat că la 9 august 2018 de către agentul constatator

Olga Furtună, reprezentant a Primăriei mun. Cahul, a fost întocmit un proces-

verbal cu privire la contravenție prin care a fost recunoscută în calitate de

contravenientă în comiterea contravenției prevăzute de art. 179 Cod

contravențional.

La 5 septembrie 2018 procesul-verbal cu privire la contravenție a fost

contestat la Judecătoria Cahul, sediul Central, iar conform hotărârii din 17

octombrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost admisă contestația

depusă, a fost anulat procesul-verbal cu privire la contravenție din 9 august 2018 și

decizia de sancționare în baza acestuia și a fost încetat procesul contravențional.

Hotărârea din 17 octombrie 2019 nu a fost contestată de nici una din părți,

respectiv la 4 noiembrie 2018 a devenit definitivă.

Reclamanta a menționat că la depunerea contestației a fost consultată de

avocat, care ulterior i-a acordat asistență juridică la întocmirea contestației

împotriva procesului- verbal cu privire la contravenție.

A mai specificat că, ulterior, la 28 ianuarie 2019 agentul constatator Vladimir

Munteanu, reprezentant a Primăriei mun. Cahul, a întocmit un alt proces-verbal cu

privire la contravenție prin care a fost recunoscută în calitate de contravenientă în

1

baza art. 179 Cod contravențional, tot pe același fapte și temeiuri, la plângerea

aceleiași persoane.

Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenție din 28 ianuarie

2019 a depus contestație la Judecătoria Cahul, sediul Central, la examinarea cauzei

din nou a suportat cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 15 martie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost

încetat procesul contravențional, pe motivul intervenirii termenului de prescripție

de tragere la răspundere contravențională, fiindu-i respinsă contestația împotriva

procesului-verbal cu privire la contravenție.

În dezacord cu aceasta, la 27 martie 2019, a depus recurs la Curtea de Apel

Cahul, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărâri de admiterea contestației depuse și încetarea procesului contravențional în

temeiul art. 441 lit. d) Cod contravențional, din motiv că pentru același fapt și

privitor la aceiași persoană există o hotărâre definitivă.

Prin decizia din 25 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul s-a admis contestația

depusă de Ella Simco și s-a dispus încetarea procesului contravențional în temeiul

art. 441 lit. d) Cod contravențional.

Reclamanta a menționat că a fost nevoită să conteste procesele-verbale cu

privire la contravenție și să apeleze la serviciile unui avocat pentru ca să fie asistată

la examinarea cauzei contravenționale în cadrul căreia s-a contestat procesul-verbal

contravențional, iar ca urmare a suportat cheltuieli de asistență juridică în mărime

de 500 de lei, pentru întocmirea contestației pe prima cauză, 2500 de lei, pentru a

doua cauză achitată avocatului care a reprezentat-o în instanța de judecată.

A indicat că dubla incriminare în Republica Moldova constituie o încălcare

gravă, or statele care au admis astfel de ilegalități au fost condamnate de CEDO,

iar potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, care statuează

expres că în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul

material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma tragerii ilegale la

răspundere penală.

Conform prevederile art. 6 lit. b) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie

1998 dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta

lege, apare în cazul încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare și practica

Curții Europeane a Drepturilor Omului, în cauza Ozturk vs. Germania, unde s-a

analizat caracterul „penal” al contravenției și a statuat că o eventuală distincție

între contravenții și infracțiuni în legislația internă a statelor semnatare ale

Conventiei, nu poate avea ca efect scoaterea unei categorii de fapte din sfera de

aplicare a art. 6 din CEDO care garantează dreptul unui individ la un proces

echitabil.

Reclamanta a notat că procesul contravențional i-a cauzat suferințe psihice,

care s-au manifestat prin stare de frustrare, stres și revoltă, ca urmare solicită

încasarea prejudicial moral, estimând prejudiciul moral cauzat prin aplicarea

ilegală în privința sa a contravenției la suma de 1500 de lei.

A solicitat încasarea cheltuielilor de judecată pe care le-a suportat în mărime

de 3 000 de lei pe cauza contravențională și suma de 1 500 de lei cu titlu de

prejudiciul moral cauzat.

La 15 ianuarie 2020, reclamanta a depus cerere de chemare în judecată

suplimentară împotriva Primăriei mun. Cahul, Consiliul mun. Cahul, Ministerului

2

Justiției, intervenienți accesorii Ministerul de Finanțe, Olga Furtună, Vladimir

Munteanu cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Ella Simco; s-a încasat din contul Primăriei

mun. Cahul în beneficiul Ellei Simco suma de 3 000 de lei, cu titlu de cheltuieli

pentru asistență juridică. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

În dezacord cu hotărârea enunțată, la 4 martie 2020, Ministerul Justiției a

declarat apel nemotivat, prin care a solicitat admiterea acestuia cu casarea hotărârii

enunțate și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii ca fiind

neîntemeiată.

Ne fiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 12 martie 2020 Primăria

mun. Cahul a depus cerere de apel nemotivat, prin care a solicitat admiterea

apelului cu casarea integrală a hotărârii contestate și emiterea unei decizii de

respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Cahul a fost restituită

cererea de apel depusă de Ministerul Justiției, împotriva hotărârii din 24 februarie

2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Ella Simco împotriva Primăriei mun. Cahul, Consiliul mun.

Cahul, Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Ministerul de Finanțe, Olga

Furtună și Vladimir Munteanu cu privire la încasarea prejudiciului material, moral

și cheltuielilor de judecată, în legătură cu faptul că apelantul nu a îndeplinit în

termen indicațiile instanței de apel stabilite prin încheierea din 19 mai 2020 a

Curții de Apel Cahul.

Prin decizia din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul s-a respins ca

nefondat apelul declarat de Primăria mun. Cahul. S-a menținut fără modificări

hotărârea din 24 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Ella Simco împotriva Primăriei mun.

Cahul, Consiliului mun. Cahul, Ministerului Justiției, intervenienți accesorii

Ministerul de Finanțe, Olga Furtună și Vladimir Munteanu cu privire la încasarea

prejudiciului moral, material și cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, Colegiul a constatat că prima instanță a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a

fost dată o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, fapt ce a dus la

emiterea unei hotărâri legale și întemeiate, adoptate cu respectarea drepturilor și

intereselor legale ale participanților la proces.

Concluzia primei instanțe privind admiterea parțială a acțiunii fiind justă,

având la bază cumulul de probe administrate în cadrul dezbaterilor judiciare,

cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, în corespundere cu prevederile

art.130 din Codul de procedură civilă.

Prin prisma art. 1, 3, 6, din Legea nr. 1545-XIII din 25.02.1998 privind modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, Colegiul a considerat

justificată pretenția privind restituirea cheltuielilor legate de asistența juridică

acordată reclamantei în mărime de 3 000 lei, în cazul în care conform bonului de

plată seria PL nr. 321288, eliberat de CA ,,Palencu Victoria” la data de 8 februarie

2019 s-a achitat suma de 500 de lei, pentru întocmirea contestației și bonului de

plată seria PL nr. 321293, eliberat de CA ,,Palencu Victoria” la data de 16 aprilie

3

2019 s-a achitat suma de 2 500 de lei, pentru acordarea asistenței juridice pe cauza

civilă/ contravențională la Curtea de Apel Cahul.

Prin prisma prevederilor art. 383 alin. (3) Cod contravențional, Colegiul a

considerat că instanța de fond corect a statuat că suma de 3 000 de lei pretinsă de

reclamantă este rezonabilă și constituie cheltuielile care au fost suportate pentru o

cauză contravențională, iar ca urmare aceste cheltuieli de asistență juridică sunt

necesare, reale și rezonabile ca mărime și întemeiat a fost dispus de a fi recuperate.

Colegiul a specificat, în ceea ce privește pretenția Ellei Simco cu privire la

recuperarea prejudiciului moral în mărime de 1500 de lei, că instanța de fond

corect a statuat că reclamanta nu a prezentat probe care să certifice suferințele

fizice și psihice, sau că a avut de suferit pe plan social, profesional și familial și

care i-ar fi afectat viața normală, liniștită și fericită la acel moment.

Argumentele invocate de Simco Ella întru motivarea necesității reparării

prejudiciului moral, poartă un caracter declarativ, formal, fără a avea careva suport

probatoriu, or unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului

moral este criteriul echității, care exprimă că cuantumul despăgubirilor trebuie

stabilit astfel încât acesta să aibă efect compensatoriu, și nu trebuie să constituie

nici sume excesive pentru autorii daunelor, și nici venituri nejustificate pentru

victimele daunelor. Totodată, fiind necesar ca să fie motivate circumstanțele cauzei

care justifică acordarea unei reparații, această motivare însă, să nu fie teoretică și

iluzorie.

La 27 noiembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Primăria mun. Cahul

a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a

dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 30 septembrie 2020 și

a expediat-o participanților la proces la 17 octombrie 2020 (f.d. 164), or, la

materialele cauzei lipsind dovada de recepționare a acesteia de către participanții la

proces.

Astfel, recursul declarat la 27 noiembrie 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

4

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 1 februarie

2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței (f.d. 174), or, până la examinarea cauzei careva

referințe în adresa instanței de recurs nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Primăria mun. Cahul, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria mun. Cahul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

5

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Primăria mun. Cahul, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Primăria municipiului Cahul,

împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Cahul.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

6