3ra-179/21 — Anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-179/21

Prima instanță: Judecătoria Căușeni sediul Central (jud: V.Railean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, G.Dașchevici, A.Bostan)

Î N C H E I E R E

7 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Lidia Donțu și avocatul său Mihail

Antonov,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Căușeni,

persoană terță Lidia Donțu cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 4 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 17 octombrie 2018 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, persoană terță Lidia

Donțu cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii indicat că în urma efectuării controlului de legalitate asupra

deciziei nr. 6/29 din 29 iunie 2018 privind permiterea schimbării destinației construcției,

prin care a fost permis Lidiei Donțu schimbarea destinației construcțiilor: depozit cu

suprafața de 21,0 m2 cu nr. cadastral xxxxxxx.xxx.xx și a depozitului cu suprafața de 79

m2 cu nr. cadastral xxxxxxx.xxx.xx, amplasate în or. Xxxxxx, str. Xxxxxxx nr. xxx, au

fost constatate abateri de la prevederile legislației în vigoare.

Conform prevederilor pct. 20 din Regulamentul privind autorizarea funcționării și

schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 306 din 30 martie 2000, autorizația de schimbare a destinației se eliberează în baza

studiului de fundamentare privind schimbarea destinației, care are ca scop: pronosticul

eventualei situații urbanistice și ecologice după schimbarea destinației construcțiilor și

amenajărilor; compararea analitică a reglementărilor documentațiilor de urbanism,

reamenajare a teritoriului, aprobate pentru obiectul la care se solicită schimbarea

destinației, cu cele posibile după schimbare; propuneri și recomandări privitoare la

schimbarea destinației.

Conform pct. 21 din Regulament, studiile de fundamentare a schimbării destinației

se elaborează în baza documentației aprobate de urbanism și amenajare a teritoriului de

către persoane fizice și juridice autorizate în domeniu, prin contract cu beneficiarul.

În lipsa documentațiilor respective aprobate, studiile de fundamentare se

coordonează cu Institutul Național de Cercetări și Proiectări în Domeniul Amenajării

1

Teritoriului, Urbanismului și Arhitecturii „Urbanproiect”, iar în municipiul Chișinău cu

Institutul „Chișinăuproiect”.

Studiile de fundamentare a schimbării destinației, elaborate și coordonate cu

organele interesate se avizează în mod obligatoriu de arhitectul-șef al județului sau

orașului (municipiului).

Potrivit pct. 22 al aceluiași Regulament, pentru eliberarea autorizației de schimbare

a destinației, persoana fizică sau juridică completează cererea-tip (indicată în anexa nr. 3)

și o depune la registratura autorităților administrației publice locale. La cerere se anexează

în două exemplare: titlul de proprietate asupra construcțiilor și amenajărilor (în copie

autentificată); cartea tehnică a construcției; studiul de fundamentare a schimbării

destinației; copia auditului ecologic coordonat cu Ministerul Mediului și Amenajării

Teritoriului; dovada de achitare a costurilor serviciilor. Cartea tehnică se prezintă în

original, iar după examinarea și introducerea informației referitor la schimbarea

destinației, ea se va restitui beneficiarului.

A indicat că întru respectarea procedurii prealabile, la 22 august 2018 a notificat

actul administrativ considerat ilegal, solicitând abrogarea în termen de 30 de zile, a

decizie nr.6/29 din 29 iunie 2018 cu privire la permiterea schimbării destinației

construcției.

Însă, notificarea a fost respinsă prin decizia nr. 8/16 din 4 septembrie 2018.

A solicitat Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat anularea deciziei

Consiliului orășenesc Căușeni nr. 6/29 din 29 iunie 2018 cu privire la permiterea

schimbării destinației construcției.

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2019 a Judecătoriei Căușeni sediul Central, acțiunea

a fost admisă, s-a anulat decizia nr.8/16 din 4 septembrie 2018 cu privire la Notificarea

Oficiului Teritorial Căușeni nr.1304/OT3-431 și s-a anulat decizia Consiliului orășenesc

Căușeni nr.6/29 din 29 iunie 2018 cu privire la permiterea schimbării destinației

construcției, ca fiind emisă contrar prevederilor legii.

Prind decizia din 4 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile depuse de Consiliul orășenesc Căușeni și de către Lidia Donțu și s-a menținut

hotărârea din 26 noiembrie 2019 a Judecătoriei Căușeni sediul Central.

La 1 decembrie 2020, Lidia Donțu și avocatul său Mihail Antonov au depus cerere

de recurs împotriva deciziei din 4 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că instanța ierarhic inferioară nu a ținut cont

de pct. 32 din hotărârea Guvernului nr. 306 din 30 martie 2000 cu privire la aprobarea

Regulamentului privind autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și

amenajărilor care prevede că în cazul când situația urbanistică și ecologică a imobilului,

căruia i se schimbă destinația, nu vor suporta abateri esențiale de la destinația existentă a

acestuia sau de la cea prevăzută în documentațiile legal aprobate de urbanism și amenajare

a teritoriului și vecinătățile sunt de acord cu schimbarea destinației imobilului, indicată în

cererea solicitantului, executarea studiului de fundamentare și consultarea populației nu

vor fi necesare.

A considerat că, decizia consiliului orășenesc nr. 6/29 din 29 iunie 2018 cu privire

la permiterea schimbării destinației este una legală, iar la caz, a fost omis termenul de

adresare în instanța de judecată.

A relatat că, la examinarea cauzei în apel, a solicitat amânarea ședinței de judecată

din motiv că nu a fost emisă o hotărâre pe cazul falsificării deciziei, însă, instanța de apel

a respins demersul său de amânare.

2

A solicitat Lidia Donțu admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de Lidia Donțu, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează

următoarele.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că decizia din 4 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa

recurentei prin intermediul oficiului poștal la data de 4 decembrie 2020 (f.d.206). Astfel

se constată că, atât recursul nemotivat depus la data de 1 decembrie 2020 (f.d.209-211),

cât și motivarea acestuia depusă la data de 21 decembrie 2020 prin intermediul oficiului

poștal (f.d.213-231), sunt în termen.

La 4 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia

cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 18 ianuarie 2021, Primarul orașului Căușeni a depus referință prin intermediul

oficiului poștal prin care s-a expus asupra oportunității examinării cererii de recurs prin

prisma Codului administrativ.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Lidia Donțu și avocatul său Mihail

Antonov, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată inadmisibilitatea acestuia, din motivele ce succed.

În temeiul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul

3

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Lidia Donțu și avocatul său Mihail Antonov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Lidia Donțu și avocatul său Mihail Antonov, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

4