3ra-179/21 — Anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-179/21 Prima instanță: Judecătoria Căușeni sediul Central (jud: V.Railean) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, G.Dașchevici, A.Bostan) Î N C H E I E R E 7 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de Lidia Donțu și avocatul său Mihail Antonov, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, persoană terță Lidia Donțu cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 4 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 17 octombrie 2018 Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, persoană terță Lidia Donțu cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii indicat că în urma efectuării controlului de legalitate asupra deciziei nr. 6/29 din 29 iunie 2018 privind permiterea schimbării destinației construcției, prin care a fost permis Lidiei Donțu schimbarea destinației construcțiilor: depozit cu suprafața de 21,0 m2 cu nr. cadastral xxxxxxx.xxx.xx și a depozitului cu suprafața de 79 m2 cu nr. cadastral xxxxxxx.xxx.xx, amplasate în or. Xxxxxx, str. Xxxxxxx nr. xxx, au fost constatate abateri de la prevederile legislației în vigoare.

Conform prevederilor pct. 20 din Regulamentul privind autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306 din 30 martie 2000, autorizația de schimbare a destinației se eliberează în baza studiului de fundamentare privind schimbarea destinației, care are ca scop: pronosticul eventualei situații urbanistice și ecologice după schimbarea destinației construcțiilor și amenajărilor; compararea analitică a reglementărilor documentațiilor de urbanism, reamenajare a teritoriului, aprobate pentru obiectul la care se solicită schimbarea destinației, cu cele posibile după schimbare; propuneri și recomandări privitoare la schimbarea destinației.

Conform pct. 21 din Regulament, studiile de fundamentare a schimbării destinației se elaborează în baza documentației aprobate de urbanism și amenajare a teritoriului de către persoane fizice și juridice autorizate în domeniu, prin contract cu beneficiarul. În lipsa documentațiilor respective aprobate, studiile de fundamentare se coordonează cu Institutul Național de Cercetări și Proiectări în Domeniul Amenajării 1 Teritoriului, Urbanismului și Arhitecturii „Urbanproiect”, iar în municipiul Chișinău cu Institutul „Chișinăuproiect”. Studiile de fundamentare a schimbării destinației, elaborate și coordonate cu organele interesate se avizează în mod obligatoriu de arhitectul-șef al județului sau orașului (municipiului).

Potrivit pct. 22 al aceluiași Regulament, pentru eliberarea autorizației de schimbare a destinației, persoana fizică sau juridică completează cererea-tip (indicată în anexa nr. 3) și o depune la registratura autorităților administrației publice locale. La cerere se anexează în două exemplare: titlul de proprietate asupra construcțiilor și amenajărilor (în copie autentificată); cartea tehnică a construcției; studiul de fundamentare a schimbării destinației; copia auditului ecologic coordonat cu Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului; dovada de achitare a costurilor serviciilor. Cartea tehnică se prezintă în original, iar după examinarea și introducerea informației referitor la schimbarea destinației, ea se va restitui beneficiarului.

A indicat că întru respectarea procedurii prealabile, la 22 august 2018 a notificat actul administrativ considerat ilegal, solicitând abrogarea în termen de 30 de zile, a decizie nr.6/29 din 29 iunie 2018 cu privire la permiterea schimbării destinației construcției. Însă, notificarea a fost respinsă prin decizia nr. 8/16 din 4 septembrie 2018. A solicitat Oficiul Teritorial Căușeni al Cancelariei de Stat anularea deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr. 6/29 din 29 iunie 2018 cu privire la permiterea schimbării destinației construcției. Prin hotărârea din 26 noiembrie 2019 a Judecătoriei Căușeni sediul Central, acțiunea a fost admisă, s-a anulat decizia nr.8/16 din 4 septembrie 2018 cu privire la Notificarea Oficiului Teritorial Căușeni nr.1304/OT3-431 și s-a anulat decizia Consiliului orășenesc Căușeni nr.6/29 din 29 iunie 2018 cu privire la permiterea schimbării destinației construcției, ca fiind emisă contrar prevederilor legii.

Prind decizia din 4 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile depuse de Consiliul orășenesc Căușeni și de către Lidia Donțu și s-a menținut hotărârea din 26 noiembrie 2019 a Judecătoriei Căușeni sediul Central. La 1 decembrie 2020, Lidia Donțu și avocatul său Mihail Antonov au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 4 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că instanța ierarhic inferioară nu a ținut cont de pct. 32 din hotărârea Guvernului nr. 306 din 30 martie 2000 cu privire la aprobarea Regulamentului privind autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor care prevede că în cazul când situația urbanistică și ecologică a imobilului, căruia i se schimbă destinația, nu vor suporta abateri esențiale de la destinația existentă a acestuia sau de la cea prevăzută în documentațiile legal aprobate de urbanism și amenajare a teritoriului și vecinătățile sunt de acord cu schimbarea destinației imobilului, indicată în cererea solicitantului, executarea studiului de fundamentare și consultarea populației nu vor fi necesare.

A considerat că, decizia consiliului orășenesc nr. 6/29 din 29 iunie 2018 cu privire la permiterea schimbării destinației este una legală, iar la caz, a fost omis termenul de adresare în instanța de judecată. A relatat că, la examinarea cauzei în apel, a solicitat amânarea ședinței de judecată din motiv că nu a fost emisă o hotărâre pe cazul falsificării deciziei, însă, instanța de apel a respins demersul său de amânare. 2 A solicitat Lidia Donțu admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Examinând admisibilitatea recursului declarat de Lidia Donțu, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că decizia din 4 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa recurentei prin intermediul oficiului poștal la data de 4 decembrie 2020 (f.d.206).

Astfel se constată că, atât recursul nemotivat depus la data de 1 decembrie 2020 (f.d.209-211), cât și motivarea acestuia depusă la data de 21 decembrie 2020 prin intermediul oficiului poștal (f.d.213-231), sunt în termen. La 4 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 18 ianuarie 2021, Primarul orașului Căușeni a depus referință prin intermediul oficiului poștal prin care s-a expus asupra oportunității examinării cererii de recurs prin prisma Codului administrativ. Examinând admisibilitatea recursului depus de Lidia Donțu și avocatul său Mihail Antonov, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din motivele ce succed.

În temeiul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul 3 administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Lidia Donțu și avocatul său Mihail Antonov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Lidia Donțu și avocatul său Mihail Antonov, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 4