2ra-609/21 — repararea prejudiciului si încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-609/21 Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) V. Hadîrcă Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruță Î N C H E I E R E 07 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Mariana Pitic Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Gavrilan Vasilii, reprezentat de avocatul Pîcalău Dorin și Stoiciu Cristina, reprezentată de avocatul Cimpoi Ruslan, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Stoiciu Cristina împotriva lui Gavrilan Vasilii cu privire la repararea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020, prin care s-a respins apelul declarat de Gavrilan Vasilii și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 septembrie 2018, împotriva deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2021, prin care s-a respins cererea depusă de Stoiciu Cristina privind compensarea cheltuielilor de judecată pentru reprezentare în instanța de apel, c o n s t a t ă : La 21 noiembrie 2017, Stoiciu Cristina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gavrilan Vasilii cu privire la repararea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Stoiciu Cristina a menționat că în luna octombrie 2016, Gavrilan Vsilii a inițiat edificarea neautorizată a unui parapet de beton pe terenul proprietate publică a municipiului Chișinău pentru a mări suprafața garajului său. La 13 decembrie 2016, Inspecția de Stat în Construcții a întocmit în privința lui Gavrilan Vasilii un proces-verbal cu privire la contravenție. Astfel, a încheiat contract de asistență juridică în vederea acordării asistenței juridice calificate în cadrul litigiului contravențional și civil intentat în privința lui Gavrilan Vasilii, achitând în acest sens suma de 5 750 de lei. 1 La 06 aprilie 2017 a expediat în adresa pârâtului o somație referitor la demolarea benevolă a construcțiilor neautorizate și repararea prejudiciului material în mărime de 3 000 lei, însă aceasta a rămas fără răspuns.

Reclamanta Stoiciu Cristina a solicitat încasarea de la Gavrilan Vasilii a sumei de 5 750 de lei cu titlu de prejudiciu material, ce constituie suma onorariului achitat avocatului pentru participarea în cauza contravențională și încasarea cheltuielilor de judecată pentru examinarea prezentei cereri de chemare în judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 septembrie 2018, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Stoiciu Cristina. S-a încasat de la Gavrilan Vasilii în beneficiul Cristinei Stoiciu suma de 5 750 de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 14,60 de lei cu titlu de cheltuieli poștale de înștiințare, suma de 40 de lei cu titlu de cheltuieli pentru xero- copii și suma de 172,50 d elei cu titlu de taxă de stat.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei a reținut că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 septembrie 2017, devenită definitivă la 27 septembrie 2017, Gavrilan Vasilii a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 179 Cod contravențional, cu aplicarea sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 70 unități convenționale, cu demolarea construcției neautorizate. La caz, instanța de fond a constatat că din conținutul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 septembrie 2017, rezultă că Stoiciu Cristina este victimă în cauza contravențională de învinure a lui Gavrilan Vasilii în comiterea contravenției prevăzute de art. 179 Cod contravențional și a fost reprezentată de avocatul Cimpoi Ruslan.

Iar, prin ordinele de plată se confirmă că Stoiciu Cristina a achitat Biroului Asociat de Avocați Botanica onorariu pentru acordarea asistenței juridice în sumă totală de 5 750 de lei. Astfel, prima instanță a concluzionat că Gavrilan Vasilii este obligat să achite reclamantei Stoiciu Cristina suma de 5 750 de lei cu titlu de prejudiciu material. Totodată, în temeiul art. 82 și 90 lit. c) și l) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a dispus încasarea sumei de 14,60 de lei cu titlu de cheltuieli poștale de înștiințare, suma de 40 de lei cu titlu de cheltuieli pentru xero-copii și suma de 172,50 d elei cu titlu de taxă de stat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2020, s-a respins apelul declarat de Gavrilan Vasilii și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 septembrie 2018. La 25 august 2020, Stoiciu Cristina a depus în instanța de apel cerere, prin care a solicitat emiterea unei hotărâri suplimentare, prin care să fie dispusă încasarea de la Gavrilan Vasilii a cheltuielilor de asistență juridică pentru reprezentare în instanța de apel în sumă de 2 250 de lei. Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2021, s-a respins cererea depusă de Stoiciu Cristina privind compensarea cheltuielilor de judecată. 2 În motivarea deciziei suplimentare, instanța de apel a reținut că cheltuielile de asistență juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.

La fel, instanța de apel a specificat referitor la necesitatea prezentării de către partea care pretinde compensarea cheltuielilor, a următoarelor documente: dovada achitării onorariilor avocaților; listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful și orarul), iar pentru determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată, pentru a face o apreciere corectă, va mai ține cont de complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că deși intimata Stoiciu Cristina a fost reprezentată în instanța de apel, în temeiul mandatului anexat la actele cauzei de către avocatul Cimpoi Ruslan, bonul de plată pentru serviciile juridice în mărime de 2 250 de lei, nu a fost prezentat instanței de apel, precum și lista detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de către avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful și orarul). La 19 august 2020, prin intermediul oficiului poștal, Gavrilan Vasilii, reprezentat de avocatul Pîcalău Dorin a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei la rejudecare.

Recurentul Gavrilan Vasilii, în motivarea recursului a menționat că în instanța de apel, cauza a fost examinată în absența sa. Astfel, a invocat că deși la data de 22 iunie 2020, avocatul a expediat prin poșta electronică o solicitare de amânare a ședinței de judecată, instanța de apel a ignorat solicitarea în cauză și la 23 iunie 2020 a examinat cauza în ordine de apel. Totodată, a reiterat că instanțele de judecată în mod eronat au apreciat solicitările invocate privind încasarea cheltuielilor de judecată. Or, cheltuielile de judecată cu titlu de cheltuieli de asistență juridică urmează să fie rezonabile și corespunzătoare muncii depuse. Prin urmare, recurentul a specificat că pentru a fi solicitată încasarea cheltuielilor de asistență juridică, avocatul urmează să prezinte un raport de activitate, cu borderoul și serviciile oferite, însă la materialele cauzei un asemenea raport lipsește.

Mai mult ca atât, avocatul în procesul contravențional a fost prezent doar o singură dată la ședința de judecată, prin urmare solicitarea încasării cheltuielilor de asistență juridică acordată în cadrul examinării cauzei contravenționale în mărime de 5 750 de lei este exagerată. La 23 februarie 2021, Stoiciu Cristina, reprezentată de avocatul Cimpoi Ruslan, a declarat recurs împotriva deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2021, prin care s-a respins cererea depusă de Stoiciu Cristina privind compensarea cheltuielilor de judecată pentru reprezentare în instanța de apel. În motivarea recursului, Stoiciu Cristina a invocat că instanța de apel a luat act de ordinul de încasare a numerarului din 29 octombrie 2019 (în original), astfel 3 au fost dovedite de deplin suportarea cheltuielilor de asistență juridică pentru reprezentarea în instanța de apel în mărime de 2 250 de lei.

Prin urmare, nu poate fi pus la îndoială caracterul real al acestor cheltuieli. De asemenea, recurenta a specificat că deși Recomandările privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțe a cheltuielilor de asistență juridică, aprobat prin decizia Consiliului Uniunii Avocaților nr. 2 din 30 martie 2012 nu constituie izvor de drept și nu pot institui în sarcina avocaților obligația procedurală de a prezenta instanței dări de seamă și rapoarte detaliate pentru a putea solicita compensarea cheltuielilor de judecată, aceste norme poartă un caracter de recomandare și nu pot ghida instanța pentru a putea determina caracterul rezonabil al onorariului încasat de avocat sub aspectul mărimii și nu pot fi folosite drept temei de impunere în sarcina avocatului a unor rapoarte și dări de seamă cu titlu de dovadă.

Astfel, în opinia recurentei, ordinul de încasare a numerarului din 29 octombrie 2019, fiind anexat în original la materialele cauzei, a fost ignorat de instanța de apel, fiind lipsită de dreptul la compensarea cheltuielilor prevăzute la art. 96 din Codul de procedură civilă. Recurenta Stoiciu Cristina a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei suplimentare a instanței de apel cu soluționarea problemei în fond, prin care să fie dispusă încasarea de la Gavrilan Vasilii a cheltuielilor de asistență juridică pentru reprezentare în instanța de apel în mărime de 2 500 lei. La 11 martie 2021, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia recursurilor. La 17 martie 2021, Stoiciu Cristina a recepționat recursul declarat de către Gavrilan Vasilii, iar la 18 martie 2021, Gavrilan Vasilii a recepționat recursul declarat de Stoiciu Cristina, conform avizelor de recepție (f.d.

38-39 Vol. II). Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 23 iunie 2020, iar decizia suplimentară la data de 19 ianuarie 2021. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Recursul a fost declarat la 19 august 2020 de către Gavrilan Vasilii împotriva deciziei instanței de apel din 23 iunie 2020, iar de către Stoiciu Cristina la dala de 23 februarie 2021 împotriva deciziei suplimentare a instanței de apel din 19 ianuarie 2021, respectiv se consideră depuse în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). 4 Examinînd temeiurile recursurilor, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). 5 La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Gavrilan Vasilii, reprezentat de avocatul Pîcalău Dorin și Stoiciu Cristina, reprezentată de avocatul Cimpoi Ruslan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibile recursurile înaintate de Gavrilan Vasilii, reprezentat de avocatul Pîcalău Dorin și Stoiciu Cristina, reprezentată de avocatul Cimpoi Ruslan. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Mariana Pitic Dumitru Mardari 6