2ra-263/21 — decaderea din drepturile parintesti

Dosarul nr. 2ra-263/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. C. Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Buhnaci, A. Malîi, V. Sîrbu) ÎNCHEIERE 31 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Maria Dechant, reprezentată de avocatul Carolina Macovețchi în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Dechant împotriva lui Cristian-Iulian Badea cu privire la decăderea din drepturile părintești împotriva deciziei din 7 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Maria Dechant și menținută hotărârea din 14 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 2 noiembrie 2017, Maria Dechant a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cristian-Iulian Badea, intervenienți accesorii Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului și Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii cu privire la decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii a invocat că la xxxx, fiica sa, Oxana Crăciun (Badea) a decedat, în urma unui accident rutier, fapt confirmat prin certificatul de deces DC- IV 1552682, eliberat de OSC mun. Chișinău la xxxx. A menționat că fiica decedată, Oxana Crăciun (Badea), are patru copiii minori și anume xxxx, născut la xxxx, xxxx, născut la xxxx, xxxx, născută la xxxx și xxxx, născută la xxxx. La 15 august 2017, dânsa a depus la Direcția pentru protecția drepturilor copilului sect. Botanica, cerere și actele necesare pentru instituirea tutelei asupra copiilor minori ai fiicei sale Oxana Crăciun (Badea), decedată la xxxx. Conform dispoziției Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului nr. 568-d din 23 octombrie 2017, a fost instituită tutela asupra copilului 1 minor xxxx, născută la xxxx și numit tutore al copilului, bunica copilului pe linia maternă, Maria Dechant.

A explicat că în perioada 28 august 2012 până la 31 octombrie 2014, Oxana Crăciun (Badea) a fost în relații de căsătorie cu Cristian-Iulian Badea, înregistrată în Registrul stării civile al Primăriei sector 6 București, cu nr. 1360 la data de 28 august 2012. După încheierea căsătoriei, Oxana Crăciun (Badea) a fost impusă de Cristian- Iulian Badea, să vândă apartamentul și toate bunurile personale pe care le deținea în proprietate până la căsătoria cu ultimul, fiind mințită că din acești bani vor cumpăra o altă locuință la xxxx, unde vor locui cu cei doi copii minori ai ei din căsătoria anterioară - xxxx, născut la xxxx și xxxx, născut la xxxx.

În timpul aflării la xxxx, copiii minori xxxx și xxxx erau bătuți, înfometați și maltratați de către Cristian-Iulian Badea și mama acestuia, Alesandrina Badea, fapt confirmat prin concluziile raportului evaluării psihologice prealabile a copiilor minori xxxx și xxxx, efectuat de Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii. A evidențiat că Cristian-Iulian Badea, fiind cu 23 de ani mai în vârstă decât Oxana Crăciun (Badea), se comporta cu cruzime față de ea și copiii minori ai acesteia, aplicând violență fizică și psihică, afectând astfel integritatea morală și fizică a copiilor minori, utilizând metode inacceptabile de educație.

În cele din urmă, după ce au fost cheltuiți toți banii pentru necesitățile personale ale lui Cristian-Iulian Badea, fiind acoperite toate datoriile de întreținere a locuinței acestuia, ultimul a alungat-o din România pe Oxana Crăciun (Badea) împreună cu cei doi copii minori ai săi, fiindu-le aplicată interdicție de intrare pe teritoriul României. Fiind însărcinată, Oxana Crăciun (Badea) la data de 31 august 2013 a încercat să se întoarcă la București, la soțul său Cristian-Iulian Badea, însă, la punctul de trecere Albița a primit refuzul intrării pe teritorul României. La data de xxxx, în Republica Moldova, mun. Chișinău, s-a născut minora xxxx, nașterea fiind trecută în Registrul de Stare Civilă cu nr. 80, la data de xxxx, de către Oficiul de Stare Civilă Chișinău.

Potrivit datelor din certificatul de naștere al copilului minor xxxx, la rubrica „tata” este indicat Cristian-Iulian Badea. A relevat că la data de 31 octombrie 2014, prin sentința civilă nr. 8089, pronunțată de Judecătoria sector 6 București, a fost desfăcută căsătoria între Oxana Crăciun (Badea) și Cristian-Iulian Badea și dispusă exercitarea autorității părintești pentru minora xxxx, în comun de către ambii părinți. Tot, prin sentința civilă respectivă, a fost stabilit domiciliul minorei la domiciliul mamei și obligat Cristian-Iulian Badea la plata sumei de 250 de lei cu titlu de contribuție lunară de întreținere în favoarea minorei xxxx, începând cu data de 5 septembrie 2014 și până la majorat.

Pentru a se eschiva de la plata pensiei de întreținere a fiicei sale xxxx, Cristian- Iulian Badea a depus o cerere în instanța de judecată, prin care să se constate că dânsul nu este tatăl minorei xxxx. 2 Prin sentința civilă nr. 9871 din 26 noiembrie 2015, pronunțată de Judecătoria sector 6 București, având ca obiect „tăgadă paternitate”, cererea formulată de Cristian-Iulian Badea a fost respinsă ca neîntemeiată. A subliniat reclamanta că de la naștere și până la momentul actual, copilul xxxx, a fost la educarea și întreținerea exclusivă a mamei Oxana Crăciun (Badea) și a ei, în calitate de bunică pe linie maternă. A susținut că Cristian-Iulian Badea nu o cunoaște pe minora xxxx și nici nu s- a interesat vreodată despre existența ei și doar după decesul Oxanei Crăciun (Badea) și-a manifestat interesul la reintegrarea în familia biologică a copilului minor xxxx, adresându-se în acest sens la autoritatea tutelară din Republica Moldova.

A considerat că în condițiile în care Cristian-Iulian Badea se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, nu întreține niciun fel de relații cu copilul minor și nu participă la întreținerea materială sub nicio formă, precum și în alte cazuri când o cer interesele copilului, este necesară și întemeiată decăderea acestuia din drepturile părintești, considerând că prezintă pericol real pentru copil și societate în general.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 20, 26, 48 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, art. 3, 9, 10, 12, 18, 19, 24, 27 din Convenția Internațională cu privire la Drepturile Copilului din 20 noiembrie 1989, art. 2, 58, 62, 67 lit. a), d) și h), 68, 74, 142, 143, 145, 146, 160, 161 Codul familiei, art. 1587 alin. (5) Cod civil, art. 85 lit. c), 166, 167, 174, 175, 192, 455 alin. (2) CPC, art. 6, 18 din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, art. 3, 4, 5, 6, 8 din Legea nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți. A solicitat admiterea acțiunii, decăderea din drepturile părintești a lui Cristian- Iulian Badea față de copilul xxxx, născută la xxxx, precum și încasarea din contul lui Cristian-Iulian Badea în beneficiul Mariei Dechant a sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată sub formă de taxă de stat.

Prin hotărârea din 14 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 7 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Maria Dechant și menținută hotărârea primei instanțe. Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au conchis că Maria Dechant nu a prezentat probe, care să demonstreze că acțiunile lui Cristian-Iulian Badea se încadrează în prevederile art. 67 Codul familiei, care să justifice decăderea din drepturile părintești a lui Cristian-Iulian Badea în privința copilului minor xxxx.

Au stabilit instanțele de judecată ierarhic inferioare că deși Maria Dechant pretinde că Cristian-Iulian Badea se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, aceasta nici nu a inițiat procedura de executare silită a hotărârii judecătorești, în partea ce ține de încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor. Totodată, au reținut că Cristian-Iulian Badea a prezentat întru susținerea circumstanțelor obiective ce îl împiedică să achite pensia de întreținere a copilului 3 minor xxxx și anume, certificatul de încadrare în grad de xxxx al mamei sale Alesandrina Badea, care se află la întreținerea lui Cristian-Iulian Badea, precum și adeverințele de venit pentru anii 2014-2017, care în ansamblu demonstrează situația financiară precară a acestuia.

Iar pentru neachitarea pensiei de întreținere, Cristian-Iulian Badea nu poate fi decăzut din drepturile părintești, până la proba și dovada faptului că acesta intenționat se sustrage de la achitarea acesteia și cu rea credință acționează. Instanțele de judecată ierarhic inferioare au apreciat critic alegațiile Mariei Dechant precum că Cristian-Iulian Badea a avut un comportament violent și amoral față de copiii minori ai fostei soții Oxana Crăciun (Badea), xxxx și xxxx și față de fosta soție, dat fiind faptul că în prezenta speță, se solicită decăderea din drepturile părintești doar în privința copilului minor xxxx. La 28 decembrie 2020, Maria Dechant, reprezentată de avocatul Carolina Macovețchi a declarat recurs împotriva deciziei din 7 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material. Pe parcursul examinării cauzei, Cristian-Iulian Badea a declarat de nenumărate ori că xxxx nu este fiica lui. Astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare urmau să țină cont de faptul că la data de 13 februarie 2015, Cristian-Iulian Badea a înaintat la București o acțiune de tăgăduire a paternității în privința copilului xxxx, născută la data de xxxx, în timpul căsătoriei cu Oxana Crăciun (Badea), conform dosarului nr. 36987303/2015, prin care a solicitat să se constate că dânsul nu este tatăl minorei xxxx.

Totodată, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au apreciat Avizul Direcției pentru protecția drepturilor coplilului sectorul Centru nr. 61/08-286 din 22 iunie 2018, cu privire la decăderea din drepturile părintești a lui Cristian-Iulian Badea în privința fiicei xxxx, prin care se atestă că Cristian-Iulian Badea nu s-a ocupat de întreținerea copilului minor xxxx, nu a păstrat legătura cu fiica sa, motiv pentru care nu s-a putut construi o relație de atașament copil-tată. A considerat eronată concluzia instanței de apel precum că Cristian-Iulian Badea a prezentat înscrisuri care justifică faptul neachitării pensiei de întreținere a copilului minor, sau alte circumstanțe obiective ce împiedică executarea îndatoririlor sale în calitate de părinte fată de copil.

Corespunzător, Cristian-Iulian Badea manifestă un comportament de rea credință, iar cele prezentate în instața de judecată constituie dovada faptului că acesta intenționat se sustrage de la achitarea pensiei de întreținere. La 13 ianuarie 2021, Maria Dechant, reprezentată de avocatul Carolina Macovețchi a depus cerere de recurs suplimentară împotriva deciziei din 7 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acesteia, 4 casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea acesteia a invocat că în scopul protejării interesului superior al copilului, la data de 5 ianuarie 2021, Maria Dechant, reprezentată de avocatul Carolina Macovețchi, a solicitat intervenția Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului în vederea apărării drepturilor, libertăților și interesele legitime ale minorei xxxx.

Potrivit concluziei Avocatului Poporului, instanțele de judecată ierarhic inferioare în procesul de examinare a prezentei cauze nu au ținut cont de interesul superior al copilului și de siguranța acestuia, fapt ce face să lipsească elementul esențial al procesului decizional al instanței judecătorești, obiectivitatea și stabilirea echilibrului dintre dreptul copilului de a fi protejat. Ombudsmanul a considerat că instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au axat prioritar pe asigurarea exercitării drepturilor părintești fără a ține cont de vulnerabilitatea și interesul superior al copilului, prin prisma garantării lipsei oricărui pericol, ce ar afecta într-un fel sau altul viața acestuia.

A obiectat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au examinat cauza subiectiv, superficial și nu au creat condiții pentru exercitarea în mod egal a drepturilor participanților la proces. La 18 ianuarie 2021, în adresa lui Cristian-Iulian Badea, Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului și Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Maria Dechant, reprezentată de avocatul Carolina Macovețchi, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 45 vol. II), fiind recepționată de către Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului și Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii la data de 21 ianuarie 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 51-52 vol. II).

La 9 februarie 2021, Cristian-Iulian Badea, reprezentat de avocatul Daniela Moraru a depus referință, prin care a solicitat de a considera recursul declarat de către Maria Dechant, reprezentată de avocatul Carolina Macovețchi, ca inadmisibil. Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la 9 noiembrie 2020, la adresa poștei electronice a avocatului recurentei, Carolina Macovețchi, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 25 vol. II).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 28 decembrie 2020, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Maria Dechant, reprezentată de avocatul Carolina Macovețchi, completul Colegiului civil, comercial și de 5 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maria Dechant, reprezentată de avocatul Carolina Macovețchi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, criticile aduse împotriva deciziei din 7 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău în cererea de recurs suplimentară depusă de către Maria Dechant, reprezentată de avocatul Carolina Macovețchi la 13 ianuarie 2021, nu pot fi avute în vedere, întrucât acestea au fost formulate după termenul legal de motivare a recursului. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența 6 probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Maria Dechant, reprezentată de avocatul Carolina Macovețchi urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Maria Dechant, reprezentată de avocatul Carolina Macovețchi. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 7