3ra-346/21 — contestarea actelor administrative si repararea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative si repararea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-346/21 — contestarea actelor administrative si repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-346/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: D. Sîrbu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, Gr. Dașchevici, M. Guzun)
Î N C H E I E R E
31 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecători Victor Burduh
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Profira Donciu,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Profira Donciu împotriva Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare a
Consiliului municipal Chișinău, Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 21 în procedura falimentului, terți Mihail Vieru, Galina Vieru, Victor Vieru,
Mihai Vieru, Sergiu Vieru, Elena Vieru, Ludmila Cerneț, Marina Cerneț privind
contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul depus Profira Donciu, împotriva hotărârii din 13 decembrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 31 octombrie 2016, Profira Donciu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului municipal
Chișinău, Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 în
procedura falimentului, terți Mihail Vieru, Galina Vieru, Victor Vieru, Mihai Vieru,
Sergiu Vieru, Elena Vieru, Ludmila Cerneț, Marina Cerneț privind contestarea actului
administrativ și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamanta Profira Donciu a indicat că la 02 septembrie
2016, s-a adresat cu cerere prealabilă către Președintele Parlamentului Republicii
Moldova și la Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21, care
intenționat, pe ascuns, a eliberat extras din tabelul nominal pe numele lui Mihail Vieru
pe adresa de domiciliu mun. Chișinău, str. Petricani, nr. 62, fiind radiați anterior de la
evidență de pe adresa dată, fapt confirmat prin decizia șefului SEDP din 24 iunie 2009.
Reclamanta a relatat că Parlamentul Republicii Moldova a expediat cererea
prealabilă depusă de Profira Donciu la Direcția Generală Locativ-Comunală și
1
Amenajare a Consiliului municipal Chișinău pentru a fi examinată conform
competenței. La 03 octombrie 2016 a primit un răspuns de la Direcția Generală
Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău, în care a fost indicat
că, termenul de examinare a cererii prealabile a fost prelungit până la data de
20 octombrie 2016. După primirea răspunsului nr. 1745/16 din 20 octombrie 2016, care
se referă la Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21, a
solicitat informația de la Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de
Stat „Registru”, însă, acesta i-a refuzat să-i elibereze informația solicitată.
Reclamanta a menționat că prin răspunsul Întreprinderii Municipale de
Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 din 17 octombrie 2016, Profira Donciu a fost
informată, că cerințele din cererea prealabilă nu pot fi satisfăcute, din considerentul că
certificatele respective au fost eliberate de aceasta, în baza buletinelor de identitate
valabile prezentate de solicitanți la data primirii certificatelor.
Reclamanta a invocat, că Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 21, cu bună-știință a eliberat extrasul din tabelul nominal din 31 iulie 2010,
extrasul din tabelul nominal din 27 martie 2013 și certificatul nr. 650 din 12 decembrie
2015, fără acordul proprietarei Profira Donciu, care deține cu drept de proprietate
privată imobilul indicat supra.
Reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea nulității actelor afectate
de eroare, vădit falsificate și anume extrasul din tabelul nominal din 31 iulie 2010, a
extrasului din tabelul nominal din 27 martie 2013 și a certificatului nr. 650 din
12 decembrie 2015, repararea prejudiciului material și moral.
Prin hotărârea din 21 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Profira Donciu, a fost anulat
certificatul nr. 650 din 12 decembrie 2015, extrasele din tabelul nominal, eliberat de
Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 la 31 iulie 2010 și
27 martie 2013, a fost încasat de la Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 21 în beneficiul Profirei Donciu prejudiciul moral în mărime de 300 lei, în
rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au admis
apelurile declarate de reprezentantul apelantei Întreprinderii Municipale de Gestionare
a Fondului Locativ nr. 21, Viorica Remeneț și Direcția General Locativ-Comunală și
Amenajare, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul centru) din 21 martie
2018, cu remiterea dosarului spre rejudecare, în aceeași instanță, în alt complet de
judecată.
Prin hotărârea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a
fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Profira
Donciu împotriva Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului
municipal Chișinău, Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21
în procedura falimentului, terți Mihail Vieru, Galina Vieru, Victor Vieru, Mihai Vieru,
Sergiu Vieru, Elena Vieru, Ludmila Cerneț, Marina Cerneț privind contestarea actului
administrativ și repararea prejudiciului moral.
La 20 decembrie 2019 Profira Donciu a depus apel împotriva hotărârii din
13 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, iar la 28 februarie 2020 a
depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei
2
instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță în alt complet de
judecată.
Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
depus Profira Donciu, împotriva hotărârii din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în
judecată depusă de Profira Donciu împotriva Direcției Generale Locativ-Comunală și
Amenajare a Consiliului municipal Chișinău, Întreprinderii Municipale de Gestionare
a Fondului Locativ nr. 21 în procedura falimentului, terți Mihail Vieru, Galina Vieru,
Victor Vieru, Mihai Vieru, Sergiu Vieru, Elena Vieru, Ludmila Cerneț, Marina Cerneț
privind contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma normelor de drept
material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei,
a reținut ca extrasul din tabelul nominal, cu locatarii casei de locuit nr. 62 de pe str.
Petricani, mun. Chișinău, a fost eliberat de Întreprinderea Municipală de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 21, în temeiul interpelării avocatului Vera Volkova din 27 martie
2013.
Instanța de apel a indicat că la eliberarea extraselor contestate, au fost prezentate
Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21, copiile buletinelor
de identitate ale lui Galina Vieru, Victor Vieru, Mihai Vieru, Sergiu Vieru, în care era
indicată adresa de domiciliu (viza de reședință) a acestora mun. Chișinău, str. Petricani,
nr. 62. Corespunzător, se deduce că, la eliberarea certificatelor / confirmărilor
contestate, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 nu a
admis careva derogări, or, actele respective au fost întocmite reieșind din datele
deținute de către această Întreprindere.
Instanța de apel a relatat, că Profira Donciu a susținut precum că, viza de reședință
a persoanelor indicate în certificatele / actele contestate, a fost radiată la solicitarea
acesteia, însă, acest argument în nici un mod nu indică asupra nulității actelor
contestate, or, la dosarul cauzei nu au fost administrate înscrisuri, care să confirme că
decizia de radiere a vizei de reședință a intervenienților, ar fi fost comunicată
Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21.
Prin urmare, instanța de apel a concluzionat, că extrasele din contul personal și
certificatul de la locul de trai, care se solicită a fi declarate nule, nu reprezintă acte
administrative, dar sunt niște înscrisuri care confirmă anumite circumstanțe,
neproducând efecte juridice, ori dovada înregistrării vizei de reședință a persoanei,
poate fi făcută prin prezentarea actului de identitate, fie prin prezentarea unei
adeverințe eliberate de Agenția Servicii Publice, entitate responsabilă de ținerea
Registrului de stat al populației. Mai mult, se reține că la eliberarea actelor contestate,
Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 s-a ghidat de Lista
certificatelor, care sunt eliberate cetățenilor de către Întreprinderile Municipale de
gestionare a Fondului Locativ, aprobată prin decizia Primăriei municipiul Chișinău nr.
14/26 din 08 mai 1997, fapt confirmat prin înscrisurile anexate la referința pârâtei (vol.
I, f. d. 79 – 81, 130 - 134).
Instanța de apel a menționat, că în condițiile speței, Direcției Generale Locativ-
Comunală și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău nu-i pot fi imputate careva
încălcări admise la eliberarea actelor contestate de Profira Donciu, ori Direcția generală
3
locativ-comunală și amenajare, care este persoană juridică separată, ca organ al
administrației publice locale, exercită politica Consiliului municipal Chișinău și a
Primarului general al municipiului Chișinău în domeniile gestionării fondului locativ,
amenajării și salubrizării teritoriului municipiului, energeticii, comunicațiilor,
alimentării cu apă și gaze în conformitate cu programul general de activitate și
dezvoltare a municipiului Chișinău.
Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de
03 decembrie 2021 Profira Donciu, a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea
acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei
noi hotărârii de admitere integrală a acțiunii depuse de Profira Donciu.
Ulterior, la data de 20 ianuarie 2021 Profira Donciu, a depus motivarea
recursului.
În motivarea recursului Profira Donciu, a menționat că instanța de apel a
interpretat eronat normele de drept material, ceea ce a dus nemijlocit la emiterea
deciziei care vine în contradicție cu circumstanțele cauzei.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat
normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, fiind apreciate eronat probele.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 noiembrie 2020, fiind
notificată Profirei Donciu la data de 14 ianuarie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul
de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d. 180). Astfel, recursurile depuse de Profira
Donciu la 03 decembrie 2020 și 20 ianuarie 2021, sunt depuse în termen.
La 08 februarie 2021 în adresa intimaților Direcției Generale Locativ-Comunală
și Amenajare a Consiliului municipal Chișinău, Întreprinderii Municipale de
Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 în procedura falimentului, Mihail Vieru, Galina
Vieru, Victor Vieru, Mihai Vieru, Sergiu Vieru, Elena Vieru, Ludmila Cerneț și Marina
Cerneț au fost expediate copiile recursului depus de Profira Donciu, cu înștiințarea
despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 188).
Intimații Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului
municipal Chișinău, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr.
21 în procedura falimentului, Mihail Vieru, Galina Vieru, Victor Vieru, Mihai Vieru,
Sergiu Vieru, Elena Vieru, Ludmila Cerneț și Marina Cerneț nu și-au valorificat dreptul
procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Profira Donciu, în raport cu
materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
4
Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel
ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de
drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
5
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus
de Profira Donciu.
Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Profira Donciu se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
6