3r-101/21 — cu privire la initierea procedurii de executare a hotaririi

Dosarul nr. 3r-101/21 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Muruianu ÎNCHEIERE 31 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând cererea depusă de către Natalia Moloșag, reprezentată de avocatul Iuri Sorochin, cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „[…] care poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 3 zile […]” prevăzută în art. 249 alin. (3) din Codul administrativ, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea depusă de către Natalia Moloșag cu privire la inițierea procedurii de executare a hotărârii judecătorești, constată: La 26 ianuarie 2021 Natalia Moloșag a depus cerere la Curtea de Apel Chișinău, pin care a solicitat inițierea procedurii de executare a hotărârii instanței de contencios administrativ și emiterii în acest sens a încheierii judecătorești, în temeiul art. 249 alin. (2) , (3) din Codul administrativ.

Prin încheierea din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a acceptat cererea depusă de avocatul Iuri Sorochin, care a acționat în interesele creditorului Natalia Moloșag și s-a intentat procedura de executare a deciziei Curții de Apel Chișinău nr. 3a-1544/18 din 06 martie 2019. S-a acordat debitorului Uniunea Avocaților din Republica Moldova un termen de 30 de zile calendaristice de la data recepționării încheierii, pentru executarea benevolă a deciziei Curții de Apel Chișinău nr. 3a-1544/18 din 06 martie 2019. S-a adus la cunoștință debitorului Uniunea Avocaților din Republica Moldova despre faptul că în cazul neexecutării benevole, față de acesta vor fi aplicate măsurile coercitive prevăzute de art. 254-256 din Codul administrativ.

La data de 05 martie 2021 Uniunea Avocaților din Republica Moldova a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a admis cererea avocatului Iuri Sorochin, care a acționat în interesele creditorului Natalia Moloșag, cu adoptarea unei noi încheieri de respingere a cererii Nataliei Moloșag privind inițierea executării hotărârii instanței de contencios administrativ, și anume, a deciziei Curții de Apel Chișinău nr. 3a-1544/18 din 06 martie 2019 și a refuza inițierea procedurii de executare a documentului executoriu. În motivarea recursului reprezentantul Uniunii Avocaților din Republica Moldova a invocat că încheierea instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, deoarece obiectul litigiului este acțiunea în anulare/contestare, nu constituie obiect al executării silite atribuit în competența Curții de Apel.

A mai indicat că acțiunea respectivă ține de anularea totală sau parțială a unui act administrativ, iar acțiunea în anulare/contestare nu constituie obiect al executării silite atribuit în competenta Curții de Apel, deoarece actul adminsitrativ este anulat cu efect executoriu prin act judecătoresc definitiv și nu mai produce efecte juridice din momentul emiterii lui, întrucât acesta se consideră că nici nu a existat, nefiind necesar concursul autorității publice precum și executarea deciziei prin intervenția instanței de judecată.

Recurentul consideră că anularea hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015 privind revocarea Decanului Baroului Chisinau, Natalia Moloșag, a fost atins prin însuși decizia Curții de Apel Chișinău din 06 martie 2019, care are efect executoriu din data pronunțării acesteia, adică din data de 06 martie 2019. Prin urmare, nu este necesar concursul autorității publice precum și executarea deciziei prin intervenția instanței de judecată. În această ordine de idei, în conformitate cu art. 174 alin. (3) Cod administrativ, executarea încetează imediat ce scopul ei este atins. La caz, odată ce scopul a fost atins, prin însuși decizia Curții de Apel Chișinău din 06 martie 2019, care are efect executoriu din data pronunțării acesteia, adică din data de 06 martie 2019, nu este necesară nici inițierea executării acestei decizii.

A mai menționat că este ilegală încheierea, prin care a fost dispusă executarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 martie 2019, prin restabilirea Nataliei Moloșag în funcție de decan al Baroului din circumscripția Curții de Apel Chișinău, or, aceasta contravine prevederilor art. 174 alin. (1), (2) din Cod administrativ, în sensul că, măsura de executare nu este într-un raport rezonabil față de scopul pe care îl are, încât afectează la maxim interesele avocaților din cadrul Baroului Avocaților din circumscripția Curții de Apel Chișinău, la fel, afectează la maxim drepturile Decanului Dorin Popescu.

Reprezentantul recurentei consideră că prejudiciile care vor rezulta din măsura de executare dispusă prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 martie 2019, prin restabilirea Nataliei Moloșag în funcție de decan al Baroului din circumscripția Curții de Apel Chișinău, sunt disproporționate față de rezultatul scontat - anularea hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Baroului Chișinău din 22 decembrie 2015 privind revocarea Decanului Baroului Chișinau Natalia Moloșag. La 30 martie 2021, intimatul Natalia Moloșag, reprezentată de avocatul Iuri Sorochin, a depus cererea cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „[…] care poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 3 zile […]” prevăzută în art. 249 alin. (3) din Codul administrativ.

Studiind cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea urmează a fi admisă, cu remiterea acesteia Curții Constituționale, din următoarele considerente. Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169- 171. În conformitate cu art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate.

Conform § 82 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

În § 83 al aceleiași hotărâri, Curtea a reținut că verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale, iar judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la § 82. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ constată că, la caz, sunt întrunite condițiile necesare pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate stabilite în art. 121 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum și în hotărârea nr. 2 din 09 februarie 2016 a Curții Constituționale.

Astfel, obiectul excepției de neconstituționalitate – sintagmei „[…] care poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 3 zile […]” prevăzută în art. 249 alin. (3) din Codul administrativ intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, excepția este ridicată de către partea în proces, iar prevederile contestate sunt aplicabile cauzei, precum și nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale pe acest obiect, motiv din care cererea înaintată urmează a fi admisă. Cererea de sesizare a Curții Constituționale privind verificarea constituționalității normei contestate, depusă de către intimat, constituie o prerogativă a acestuia, iar prin ignorarea excepției de neconstituționalitate și rezolvarea litigiului fără soluționarea prealabilă a excepției de către Curtea Constituțională, judecătorul ordinar ar dobândi prerogative improprii instanței judecătorești.

Totodată, ca rezultat al admiterii cererii privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea cauzei în ordine de recurs, reieșind din dispozițiile art. 121 alin. (3) din Codul de procedură civilă, conform cărora ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână pledoariile.

Din considerentele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea depusă de către Natalia Moloșag, reprezentată de avocatul Iuri Sorochin, cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „[…] care poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 3 zile […]” prevăzută în art. 249 alin. (3) din Codul administrativ.

Conform art. 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, dispune: Se admite cererea depusă de către Natalia Moloșag, reprezentată de avocatul Iuri Sorochin cu privire la sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „[…] care poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 3 zile […]” prevăzută în art. 249 alin. (3) din Codul administrativ.

Se remite Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea depusă de către Natalia Moloșag, reprezentată de avocatul Iuri Sorochin, în vederea examinării constituționalității sintagmei „[…] care poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 3 zile […]” prevăzută în art. 249 alin. (3) din Codul administrativ. Se amână examinarea cauzei în ordine de recurs, până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh