3r-111/21 — contestarea actului administrativ

3r-111/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-111/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, I. Muruianu, V. Negru

DECIZIE

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de către Corneliu Lupan,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

Corneliu Lupan împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ individual

și încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă,

împotriva încheierii din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins cererea lui Corneliu Lupan cu privire la repunerea în termen a apelului și în

temeiul art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ s-a declarat inadmisibil apelul

depus de către Corneliu Lupan împotriva hotărârii din 27 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ,

constată:

La 12 septembrie 2019, Corneliu Lupan a depus acțiune în contencios

administrativ, concretizată prin cererea din 17 decembrie 2019, împotriva Serviciului

Vamal al Republicii Moldova, prin care a solicitat:

-constatarea ilegalității și nulității absolute a Fișei de evaluare a activității

funcționarului vamal debutant Corneliu Lupan, din 20 august 2019, în partea prin

care Comisia de evaluare i-a acordat calificativul „nesatisfăcător”;

-constatarea obținerii, la 20 august 2019, în urma evaluării activității

profesionale a funcționarului vamal debutant Corneliu Lupan a calificativului cel

puțin „satisfăcător”;

-anularea ordinului Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 793-p din 20

august 2019 „cu privire la preavizarea lui Corneliu Lupan”;

-anularea ordinului Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 849-p din 06

septembrie 2019 „cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale lui Corneliu

Lupan”, prin care Corneliu Lupan a fost eliberat din funcția de inspector principal în

cadrul Secției echipe mobile, Direcția investigarea fraudelor a Serviciului Vamal al

Republicii Moldova;

-obligarea Serviciului Vamal al Republicii Moldova să emită ordinul de

confirmare a lui Corneliu Lupan în funcția de inspector principal în cadrul Secției

1

echipe mobile, Direcția investigarea fraudelor a Serviciului Vamal al Republicii

Moldova și încheierea contractului de muncă;

-încasarea din contul Serviciului Vamal al Republicii Moldova în beneficiul lui

Corneliu Lupan a salariului deținut anterior din data încetării raporturilor de serviciu

până la data pronunțării hotărârii (f.d. 35-43).

Prin hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Lupan Corneliu (f.d. 65, 79-84).

La 11 august 2020, Corneliu Lupan a depus prin intermediul oficiului poștal

apel împotriva hotărârii din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

prin care a solicitat inter alia repunerea în termenul de apel.

În argumentarea cererii de repunere în termen Corneliu Lupan a invocat că

termenul de contestare cu apel a fost omis din cauza că nu i-a fost notificată hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, precum și din motivul situației epidemiologice

instituite în Republica Moldova și a faptului că în perioada 12-30 iunie 2020 s-a aflat

în autoizolare, deoarece a intrat în contact cu persoane infectate cu virusul Covid-19

(f.d. 75-77, 78).

Prin încheierea din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea lui Corneliu Lupan cu privire la repunerea în termen a apelului și, în temeiul

art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibil apelul depus

de către Corneliu Lupan împotriva hotărârii din 27 februarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ (f.d. 99-101).

La 01 martie 2021, Corneliu Lupan a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs

motivat împotriva încheierii din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 103-106).

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a examinat formal

temeiurile invocate în susținerea cererii de repunere în termen.

Așa, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că prima instanță nu i-a notificat

dispozitivul hotărârii judecătorești și nici nu l-a publicat pe portalul național al

instanțelor de judecată.

La fel, recurentul a menționat că cererea de apel a fost depusă la 13 zile de la

momentul notificării prin poștă electronică a hotărârii judecătorești.

În opinia recurentului, Curtea de Apel Chișinău neîntemeiat a conchis că aflarea

în autoizolare nu împiedica depunerea cererii de apel prin intermediul poștei

electronice. Or, cererea de apel putea fi depusă doar după notificarea actului

judecătoresc de dispoziție, însă, la caz hotărârea primei instanțe i-a fost comunicată

prin poștă electronică abia la 28 iulie 2020.

În acest sens recurentul a notat că depunerea cererii de apel prin intermediul

poștei electronice a fost imposibilă atât din motiv că nu i-a fost notificată hotărârea

primei instanțe, cât și din motiv că nu este deținător al semnăturii electronice

avansate calificate.

Recurentul Corneliu Lupan a solicitat prin cererea de recurs anularea încheierii

din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei încheieri noi, prin

care să fie repus în termen apelul depus împotriva hotărârii din 27 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu transmiterea cauzei la Curtea de Apel

Chișinău spre examinarea acestuia (f.d. 103-106).

La 17 martie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare

intimatului Serviciul Vamal al Republicii Moldova copia recursului depus de către

Corneliu Lupan împotriva încheierii din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

2

cu explicarea dreptului de a depune referință. Însă, până la examinarea recursului,

intimatul nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință cu criticile sale

față de motivele recursului.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis încheierea contestată,

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Instanța de recurs consideră că recurentul Corneliu Lupan s-a conformat

prevederilor legale și a respectat termenele instituite de legiuitor la articolul 242 din

Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs, deoarece din

materialele cauzei nu poate fi stabilit când recurentului i-a fost notificată încheierea

instanței de apel, iar drept urmare nu poate fi stabilit momentul de când începe a

curge termenul de atac.

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curților de apel.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurentă și a

materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii instanței de apel, din motivele ce

succed.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin

care respinge recursul.

Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că, în cadrul ședinței de judecată din 07 februarie 2020, la care a participat și

Corneliu Lupan împreună cu reprezentantul său, avocatul Anatol Turchin, Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani, inter alia a ascultat pledoariile participanților la proces,

fiind amânată deliberarea și pronunțarea hotărârii pentru data de 21 februarie 2020.

Însă, ședința din 21 februarie 2020 a fost contramandată, din cauza că judecătorul se

afla la seminar (f.d. 62-64).

La fel, din conținutul recipisei privind comunicarea actului de procedură de la

fila dosarului 60 rezultă că lui Corneliu Lupan și reprezentantului acestuia, avocatului

Anatol Turchin, i-a fost comunicată sub semnătură data ședinței din 21 februarie

2020.

Însă, conform procesului-verbal al ședinței de judecată și recipisei privind

comunicarea actului de procedură de la fila dosarului 61, la ședința de judecată

stabilită pentru data de 21 februarie 2020 nu s-a prezentat nici reclamantul Corneliu

Lupan, nici reprezentantul acestuia, avocatul Anatol Turchin.

La 27 februarie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a pronunțat public,

3

în lipsa reclamantului Corneliu Lupan și reprezentantului acestuia, avocatului Anatol

Turchin, hotărârea prin care a respins acțiunea (f.d. 65).

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc cu nr. de ieșire 4014, la 06

martie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat reclamantului Corneliu

Lupan pentru notificare copia dispozitivului hotărârii din 27 februarie 2020 (f.d. 67).

La 11 august 2020, Corneliu Lupan a depus prin intermediul oficiului poștal

apel împotriva hotărârii din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

prin care a solicitat inter alia repunerea în termenul de apel (f.d. 75-77, 78).

Prin încheierea din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea lui Corneliu Lupan cu privire la repunerea în termen a apelului și, în temeiul

art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibil apelul depus

de către Corneliu Lupan împotriva hotărârii din 27 februarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ (f.d. 99-101).

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 09 februarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu

normele de drept procedural.

În conformitate cu articolul 232 din Codul administrativ, (1) apelul se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.

(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de

la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.

Potrivit articolului 236 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

În corespundere cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ apelul se

declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 232 alin. (1).

Prin prisma art. 237 alin. (1) din Codul administrativ, prevederile art. 65

alin. (1)-(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în

termenul de prezentare a motivării apelului.

Articolul 65 din Codul administrativ prevede la alin. (1) că dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se

atribuie reprezentatului.

Instanța de recurs învederează că termenul de procedură instituit de legiuitor

pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o normă imperativă.

Așa, art. 232 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii

termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment –

pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii

judecătorești participanților la proces nu influențează data de când începe să curgă

termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii de

apelul.

Din această ipoteză rezultă că participanții la proces, care nu au participat la

pronunțarea hotărârii judecătorești, fiind interesați în soarta soluționării litigiului în

4

care sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ, manifestând comportament

de bună-credință față de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Astfel, reclamantul și reprezentantul acestuia trebuiau să facă uz de toate

drepturile sale procedurale, pentru a lua cunoștință de hotărârea judecătorească

pronunțată asupra fondului cauzei.

La capitolul dat Colegiul consideră relevant faptul că, la 06 martie 2020,

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat reclamantului Corneliu Lupan

pentru notificare copia dispozitivului hotărârii din 27 februarie 2020, la adresa de

corespondență indicată de către acesta în cererea de chemare în judecată (f.d. 67).

Însă, potrivit adeverinței oficiului poștal și informației publice plasate pe

pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” la rubrica „serviciul on-line de urmărire a

expedierii (Track & Trace)” [https://posta.md/ro/tracking?id=DS9350106478AS]

„livrarea a fost nereușită”, deoarece la 12 martie 2020 destinatarul lipsea, dar a fost

avizat despre posibilitatea primirii trimiterii poștale. Ulterior, la 27 martie 2020,

factorul poștal a constatat că „livrarea a fost nereușită” din motivul „nereclamării

trimiterii”, aceasta fiind returnată expeditorului.

Colegiul observă că pct. 2 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulilor

privind prestarea serviciilor poștale nr. 1457 din 30 decembrie 2016 definește

„trimiterea nereclamată” ca trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată)

destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

În circumstanțele date se deduce că „nesolicitarea” sau „refuzul recepționării” de

către Corneliu Lupan a trimiterii poștale, în concret a copiei dispozitivului din 27

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, reprezintă lipsă de interes din

partea acestuia față de soarta prezentei cauze.

Continuând șirul logic al dezideratelor sale, Colegiul consideră imperios faptul

că hotărârile judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt

transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al

instanțelor de judecată, în regim real (pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul

de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată

și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10 octombrie 2017).

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe

pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare,

hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante

pentru justițiabili.

Astfel, din informația plasată pe portalul național al instanțelor de judecată

rezultă că dispozitivul hotărârii din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost plasat și publicat pe portal la 06 martie 2020

[https://jc.instante.justice.md/ro/court-decisions?pdf_content=lupan%20corneliu&

type=Any&apply_filter=1].

În această ordine de idei, Colegiul nu poate accepta poziția lui Corneliu Lupan,

precum că a fost în imposibilitate de a ataca cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, deoarece nu cunoștea soluția instanței de judecată.

Colegiul consideră că, prin prisma art. 24 alin. (1) din Codul administrativ

coroborat cu art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

reclamantul Corneliu Lupan și reprezentantul acestuia, avocatul Anatol Turchin,

aveau obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă și la un interval

5

rezonabil de timp să se intereseze prin mijloace eficiente dacă a fost sau nu

pronunțată hotărârea și care este soluția pronunțată prin această hotărâre. Or, această

acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejarea a

dreptului lui Corneliu Lupan de acces la instanță și declararea în termen a căii de atac

(apelul), în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune

procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232 alin. (1) coroborat cu

art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în

cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația

părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la

justiție.

Conjunctura relevată certifică faptul că, în speță, nu se profilează circumstanțe

care ar justifica omiterea termenului procedural de declarare a apelului. Or,

neprezentarea reclamantului Corneliu Lupan și reprezentantului acestuia, avocatului

Anatol Turchin, la pronunțarea dispozitivului hotărârii din 27 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, precum și nenotificarea copiei dispozitivului

acestei hotărâri judecătorești nu constituie motiv viabil de omitere a termenului

procedural de declarare a apelului.

Ba mai mult ca atât, Colegiul opinează că perioada de timp de 30 de zile de la

momentul pronunțării dispozitivului hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constituie un termen rezonabil și suficient pentru ca reclamantul Corneliu Lupan și

reprezentantul acestuia, avocatul Anatol Turchin, să se fi interesat de soarta

prezentului dosar și dacă a fost sau nu pronunțată hotărâre asupra fondului cauzei,

pentru a putea face uz de dreptul lor procedural de a depune apel nemotivat împotriva

acestei hotărâri.

Din această perspectivă, nu poate fi acceptat nici argumentul recurentului

precum că omiterea termenului de apel s-a datorat inclusiv și aflării lui Corneliu

Lupan în autoizolare pe perioada 12-30 iunie 2020. Or, în condițiile speței termenul

de apel a expirat cu mult timp înainte de data de 12 iunie 2020. Prin urmare, Corneliu

Lupan putea și trebuia să-și execute dreptul procedural până la autoizolare.

Sub acest aspect Colegiul notează că legiuitorul a instituit termen imperativ

pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre

părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar,

derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de

drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar

constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și

respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că

reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru

exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și,

în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați

trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste

termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea

juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de

plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să

împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete

din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

6

La fel, în cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a statuat că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de

atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a

unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă

îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

Relaționând circumstanțele constatate textelor legale precitate, Colegiul

conchide că instanța de apel just a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii lui

Corneliu Lupan cu privire la repunerea în termenul de apel împotriva hotărârii din

27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Or, apelantul Corneliu

Lupan nu a indicat în cererea de repunere în termenul de apel niciun motiv care ar fi

justificat omiterea acestuia, limitându-se doar la expunerea unor argumente

generice, care de fapt nu sunt în stare să influențeze situația reală din speță și

normele legale imperative.

Toate aceste fapte circumscrise denotă caracterul declarativ al argumentelor lui

Corneliu Lupan referitor la necesitatea repunerii în termenul de apel împotriva

hotărârii din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, precum și

lipsa diligenței și interesului acestuia față de prezenta cauză.

În lumina acestor circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel

întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Corneliu Lupan împotriva

hotărârii din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase

profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia.

Conform articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Corneliu Lupan.

Se menține încheierea din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău emisă în

cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Corneliu

Lupan împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea

actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ individual și încasarea

salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

7