3r-110/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- depunerea motivarii apelului in termenul stabilit de lege, admisibilitatea apelului
3r-110/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3r-110/21
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I.Muruianu, E.Palanciuc, A.Minciuna)
D E C I Z I E
31 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând recursul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea în contestare depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Polimer Gaz Construcții” împotriva Agenției
pentru Supraveghere Tehnică privind anularea actului administrativ,
împotriva încheierii din 1 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
apelul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică împotriva hotărârii din 9
septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost declarat inadmisibil,
pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă,
c o n s t a t ă:
La data de 29 iunie 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Polimer Gaz
Construcții” (în continuare SRL „Polimer Gaz Construcții”) a depus în ordinea
contenciosului administrativ acțiune în contestare împotriva Agenției pentru
Supraveghere Tehnică privind anularea actului administrativ.
Prin hotărârea din 9 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
acțiunea în contestare depusă de SRL „Polimer Gaz Construcții” a fost admisă
parțial.
Nefiind de acord cu hotărârea nominalizată, la data de 8 octombrie 2020,
Agenția pentru Supraveghere Tehnică a contestat-o cu apel preliminar, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii din 9 septembrie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani cu pronunțarea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.
Prin încheierea din 1 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, apelul depus
de Agenția pentru Supraveghere Tehnică împotriva hotărârii din 9 septembrie 2020
a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost declarat inadmisibil în temeiul art.
236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, pe motiv că motivarea apelului nu a fost
depusă.
Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la data de 15 februarie 2021, Agenția
pentru Supraveghere Tehnică a depus recurs, solicitând admiterea recursului,
casarea încheierii din 1 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu dispunerea
1
repunerii în termenul de declarare a apelului și restituirea cauzei la rejudecare în
instanța de apel, pentru judecarea apelului în fond.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea
normelor de drept procedural, or, instanța de apel urma să țină cont de normele de
drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind
accesul liber la justiție.
În acest context, a invocat că recurenta-apelantă nu a receptionat hotărârea
motivată a primei instanțe, motiv pentru care a fost lipsită de posibilitatea
depunerii motivării apelului în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod
administrativ.
Totodată, instanța de apel urma să emită și expedieze în adresa sa o
încheiere/notificare prin care să-i acorde un termen de înlăturare a neajunsului,
pentru depunerea motivării apelului, aceasta fiind calificat de reprezentantul
recurentei drept un neajuns ce ar trebui înlăturat, conform art. 235 din Codul
administrativ.
În concluzie a subliniat că acțiunile și faptele cazului au demonstrat intenția
de a contesta hotărârea primei instanțe, fiind depus în termen apelul nemotivat,
doar că pandemia mondială, starea de urgență și starea de urgență în sănătate au
perturbat buna și normala desfășurare a procesului.
În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul depus de Agenția pentru Supraveghere
Tehnică la data de 15 februarie 2021 (f.d.126) este în termen, având în vedere că
încheierea contestată a fost emisă la data de 1 februarie 2021 (f.d.119).
În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. În
speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se
pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei
Agenția pentru Supraveghere Tehnică au fost expuse cu suficientă claritate.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 1 februarie
2021 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: respinge recursul.
Din conținutul recursului depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică
reiese că recurenta nu este de acord cu încheierea din 1 februarie 2021 a Curții de
2
Apel Chișinău, prin care apelul depus de ultima împotriva hotărârii din 9
septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost declarat inadmisibil
(f.d.126-127), iar din conținutul încheierii recurate rezultă că, motivarea apelului
nu a fost depusă conform prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ, din care
considerent în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, apelul a fost
declarat inadmisibil (f.d.119-122).
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră concluzia instanței de apel despre necesitatea declarării
inadmisibile a apelului, pe motiv că nu a fost depusă motivarea acestuia, justă.
În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, instanța de
apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul
se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară
inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
La rândul său, conform art. 232 Cod administrativ, apelul se depune la
instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la
pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată, transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea
apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării
hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
Prin prisma normei enunțate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de
fond a fost pronunțat public la data de 9 septembrie 2020 (f.d.106), iar la data de 8
octombrie 2020, Agenția pentru Supraveghere Tehnică a depus apel preliminar,
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 9 septembrie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu pronunțarea unei decizii noi, de respingere
a acțiunii (f.d.105).
Concomitent, din materialele cauzei, instanța de recurs reține că copia
hotărârii motivate din 9 septembrie 2020, a fost expediată de Judecătoria Chișinău,
sediul Rîșcani la sediul indicat de recurentă în referința pe marginea acțiunii în
contestare, care de altfel conincide cu sediul indicat atât în cererea de apel cât și
cea de recurs anexate la dosar (f.d.51,105,126), fiind recepționată de Agenția
pentru Supraveghere Tehnică la data de 7 decembrie 2020, ceea ce se confirmă
prin avizul de recepție anexat la dosar (f.d.120).
În corespundere cu art. 97 Cod administrativ, notificarea este comunicarea,
dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.
Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității
publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)
notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de
notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.
Totodată, conform art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin
poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este
suficient avizul de recepție.
3
Ținând cont de faptul că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul
normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie citită în
coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta
ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, instanța de recurs reține la caz și
prevederile art. 63 Cod administrativ, conform cărora calcularea termenelor în
procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266
din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru
o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și
atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin
lege.
Iar potrivit art. 261 alin. (1) Cod civil (articolul 385 în redacția actuală a
Codului civil), dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment
sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii
evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.
Prin urmare, termenul de declarare a motivării apelului și-a început curgerea
la data de 8 decembrie 2020, ziua imediat următoare datei recepționării copiei
hotărârii motivate de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică și a expirat la
data de 6 ianuarie 2021 (zi de miercuri).
Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, apelanta Agenția
pentru Supraveghere Tehnică nu a depus motivarea apelului în interiorul
termenului legal de 30 de zile de la notificarea copiei hotărârii motivate, termen
imperativ prevăzut de lege, motiv pentru care instanța de apel corect a declarat
apelul inadmisibil în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.
Cât privesc argumentele recursului precum că recurenta-apelanta Agenția
pentru Supraveghere Tehnică nu a receptionat hotărârea motivată a primei instanțe,
motiv pentru care a fost lipsită de posibilitatea depunerii motivării apelului în
termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, acestea sunt neîntemeiate
și urmează a fi respinse, or, avizul de recepție din 7 decembrie 2020 anexat la
materialele dosarului denotă contrariul (f.d.120). La rândul său, punerea la îndoială
a recepționării corespondenței de către recurentă, în situația în care aceasta a fost
expediată de către prima instanță la sediul indicat în referința pe marginea acțiunii
în contestare, care de altfel conincide cu sediul indicat atât în cererea de apel cât și
cea de recurs anexate la dosar (f.d.51,105,126), nu poate fi pusă pe seama instanței
de fond, dar este interpretată de către Colegiu drept un comportament de rea-voință
din partea părții în proces. Or, acesteia i s-a comunicat actul de procedură la adresa
de corespondență, ceea ce denotă că corespondența a fost înmânată destinatarului
în strictă conformitate cu legislația în vigoare.
La fel, neîntemeiate sunt și argumentele recursului precum că având în vedere
pandemia mondială, starea de urgență și starea de urgență în sănătate care au
perturbat buna și normala desfășurare a procesului, instanța de apel urma să emită
și expedieze la caz în adresa recurentei o încheiere/notificare prin care să-i acorde
un termen de înlăturare a neajunsului, pentru depunerea motivării apelului, aceasta
fiind calificat de reprezentanta recurentei drept un neajuns ce ar trebui înlăturat,
conform art. 235 din Codul administrativ.
Aceasta deoarece rezultând din prevederile art. 235 Cod administrativ –
nerespectarea cerințelor cererii de apel, instanța de judecată stabilește un termen
4
pentru neînlăturarea neajunsurilor doar în cazurile prevăzute de art. 233 alin. (1),
(2) și art. 234 alin. (1) Cod administrativ, care nu cuprinde însă și cazul în care
cererea de apel nu este motivată. Or, neindicarea circumstanțelor de fapt și de drept
pe care apelantul își întemeiază cererea de apel, nu constituie temei de acordare a
termenului pentru lichidarea neajunsului.
De altfel, în atare situații art. 232 alin. (2) Cod administrativ, stabilește fără
interpretări că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de
zile de la data notificării hotărârii motivate, ceea ce denotă că Codul administrativ
nu prevede obligația instanței de apel să acorde termen apelantului pentru
depunerea motivării apelului. Or, acordarea unui termen pentru prezentarea
motivării apelului ar constitui o ingerință în drepturile intimatului.
În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a declarat
inadmisibil apelul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică pe motivul
neprezentării motivării apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod
administrativ.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul relevă că în cauzele Ceachir contra
Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că prin neaducerea vreunui motiv
pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural,
instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile partricipanților la un proces
echitabil.
Din aceste considerente și având în vedere că în cazul examinării apelului
depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică pe fond, se va încălca principiul
securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea
ce este inadmisibil, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a
menține încheierea instanței de apel.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide :
Se respinge recursul depus de Agenția pentru Supraveghere Tehnică.
Se menține încheierea din 1 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza de contencios administrativ la acțiunea în contestare depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Polimer Gaz Construcții” împotriva Agenției pentru
Supraveghere Tehnică privind anularea actului administrativ.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
5