3ra-316/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-316/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, M. Guzun, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „General Media Group Corp”, reprezentată de avocatul Veaceslav

Munteanu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „General Media Group Corp” împotriva

Consiliului Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „General Media

Group Corp” împotriva hotărârii din 25 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 30 septembrie 2019 Societatea cu Răspundere Limitată „General Media

Group Corp” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului

Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii SRL „General Media Group Corp” a menționat că este

fondatorul postului de televiziune „PRIME”, care a difuzat la 15 și 16 aprilie 2019

emisiunea „Vorbește Moldova”, cu subiectul de titlu „Te iubesc, părinte”, difuzată

în două părți, cu durata de difuzare pe 15 aprilie 2019 de 47 min. 40 sec. și pe

16 aprilie 2019 de 49 min. 50 sec., în cadrul căreia a fost pus în discuție cazul unei

minore, care a fost abuzată sexual de tatăl vitreg (concubinul mamei), începând de

la vârsta de 11 ani, în urma căruia a dat naștere unui copil, iar la moment, la vârsta

de 14 ani, este însărcinată cu al doilea copil.

A indicat reclamanta că în cadrul emisiunii menționate și-a expus poziția

minora, părinții și bunica acesteia, cât și specialiștii prezenți în platoul emisiunii. A

susținut reclamanta că a întreprins toate măsurile pentru a asigura protecția minorei,

inclusiv identitatea acesteia, nefiind făcute publice date ce o vizau.

La 05 august 2019 Consiliului Audiovizualului a emis decizia nr. 35/111, prin

care a aplicat SRL „General Media Group Corp” o amendă în mărime de 10 000 de

1

lei, pentru nerespectarea prevederilor art. 10 din decizia Consiliului Coordonator al

Audiovizualului nr. 99 din 19 iulie 2012 „Cu privire la respectarea drepturilor și

protecția copilului în programele audiovizuale”, în conformitate cu art. 84 alin. (6)

lit. a) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova.

Reclamanta consideră că decizia Consiliului Audiovizualului nr. 35/111 din

05 august 2019 este ilegală, pe motiv că încalcă principiul securității raporturilor

juridice definitive, în condițiile în care anterior cauza respectivă a fost soluționată

prin decizia Consiliului Audiovizualului nr. 20/67 din 17 mai 2019.

Reclamanta a solicitat anularea deciziei Consiliului Audiovizualului nr. 35/111

din 05 august 2019 „Cu privire la examinarea adresării Consiliului de Presă din

Republica Moldova”.

Prin hotărârea din 25 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea înaintată de SRL „General Media Group Corp” a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 11 mai 2020, în cadrul termenului de atac instituit de art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, SRL „General Media Group Corp” a depus apel împotriva hotărârii

din 25 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat

admiterea apelului și emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de SRL „General Media Group Corp” împotriva hotărârii din 25 martie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că conform art. 84 alin. (1)

și (6) lit. a) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova,

furnizorii de servicii media, furnizorii de servicii de platformă de partajare a

materialelor video și distribuitorii de servicii media poartă răspundere pentru

încălcarea legislației în domeniul audiovizualului în conformitate cu prezentul

articol și cu legislația în vigoare. Se sancționează cu amendă de la 10000 de lei la

15000 de lei furnizorii de servicii media și distribuitorii de servicii media care au

comis următoarele încălcări: nerespectarea deciziilor Consiliului Audiovizualului

privind protecția minorilor.

În corespundere cu art. 10 al deciziei Consiliului Coordonator al

Audiovizualului nr. 99 din 19 iulie 2012, este interzisă difuzarea programelor ce

conțin reconstituiri ale infracțiunilor abuzurilor și altor situații cu conotație negativă,

în care sunt prezenți copii de până la 16 ani, precum și interviuri sau declarații ale

acestora în legătură cu subiecte intime, evenimente dramatice, din comunitate sau

din familie, la care aceștia au fost martori.

Raportând dispozițiile legale citate la circumstanțele cauzei, instanța de apel a

conchis că în speță se întrunesc temeiurile legale pentru emiterea deciziei nr. 35/111

din 05 august 2019 a Consiliului Audiovizualului, prin care a fost aplicată amendă

în mărime de 10 000 de lei, în contextul în care postul de televiziune „PRIME”,

fondatorul căruia este SRL „General Media Group Corp”, nu a asigurat la realizarea

emisiunii televizate sus-indicate respectarea exigențelor legale pertinente.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind nefondate argumentele SRL

„General Media Group Corp”, referitoare la încălcarea, prin emiterea deciziei

contestate, a principiului securității raporturilor juridice, pe motiv că anterior, cu

referire la același fapt, Consiliul Audiovizualului a emis decizia nr. 20/67 din 17 mai

2019 „Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării postului de televiziune

2

„PRIME”, deoarece prin decizia nominalizată doar s-a luat act de rezultatele

monitorizării postului de televiziune „PRIME”, fără a fi făcute concluzii de către

Consiliul Audiovizualului în calitate de organ colegial, a existenței sau lipsei

încălcărilor aferente subiectului vizat, expunerea asupra lipsei încălcărilor fiind

relatată doar de către președintele Consiliului Audiovizualului.

Din aceste considerente, trimiterile apelantei la dispozițiile art. 83 alin. (4) și

(7) Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova și art. 60 Cod

administrativ, instanța de apel le-a apreciat ca fiind nefondate, la fel ca și

argumentele apelantei referitoare la necontestarea de către Consiliul de Presă din

Republica Moldova a deciziei intimatului nr. 20/67 din 17 mai 2019, în temeiul art.

141 Cod administrativ, lipsa unei astfel de contestări neatribuind deciziei disputate

în speță, caracter ilicit.

La 22 ianuarie 2021 SRL „General Media Group Corp”, reprezentată de

avocatul Veaceslav Munteanu, prin intermediul poștei electronice, a depus recurs

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere

a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat aprecierea arbitrară a probelor de către

instanțele de judecată ierarhic inferioare. De asemenea, a indicat că prima instanță

și instanța de apel nu au determinat circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei, actele judecătorești fiind lipsite de o motivație. În special, s-au indicat

aceleași temeiuri și argumente pentru admiterea acțiunii, ce se conțin și în cererea

de apel.

Recurenta a mai specificat că, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu s-au

expus asupra tuturor argumentelor prezentate de SRL „General Media Group Corp”,

ceea ce constituie încălcarea dreptului la un proces echitabil stabilit de art. 6 CEDO.

În special, recurenta invocă că au fost ignorate raționamentele sale, referitor la

participarea repetată a membrilor Consiliului Audiovizualului, care și-au expus

public prin vot opinia cu prezentarea argumentelor în susținerea acestui vot.

De asemenea, a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu s-au

expus asupra încălcării, prin emiterea deciziei contestate, a principiului securității

raporturilor juridice, pe motiv că anterior, cu referire la același fapt, Consiliul

Audiovizualului a emis decizia nr. 20/67 din 17 mai 2019 „Cu privire la examinarea

rezultatelor monitorizării postului de televiziune „PRIME”.

Prin referința depusă la 22 februarie 2021 intimatul Consiliul Audiovizualului

a solicitat de a declara inadmisibil recursul depus de SRL „General Media Group

Corp”.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

3

Justiție reține că recursul depus la 22 ianuarie 2021 de către SRL „General Media

Group Corp”, reprezentată de avocatul Veaceslav Munteanu, este în termen, or,

decizia instanței de apel a fost notificată recurentei la data de 12 ianuarie 2021, fapt

confirmat prin avizul de recepție, anexat la materialele dosarului (f.d. 180).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „General Media

Group Corp”, reprezentată de avocatul Veaceslav Munteanu, în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

4

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de SRL „General Media Group Corp”, reprezentată de

avocatul Veaceslav Munteanu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „General Media Group

Corp”, reprezentată de avocatul Veaceslav Munteanu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

5