3r-92/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-92/21 Prima instanță: Curtea de Apel Bălți (jud: A.Corcenco, D.Corolevschi, A.Toderaș) D E C I Z I E 24 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh examinând recursul depus de Sergiu Burlacu, în cauza de contencios administrativ la acțiunea de control normativ depusă de Sergiu Burlacu împotriva Consiliului municipal Bălți privind anularea în tot a unui act normativ, împotriva încheierii din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care cererea privind atragerea intervenienților accesorii în proces depusă de Sergiu Burlacu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La data de 4 noiembrie 2020 Sergiu Burlacu a depus în Curtea de Apel Bălți o acțiune de control normativ împotriva Consiliului municipal Bălți privind anularea în tot a deciziei nr. 11/16 din 29 septembrie 2020 ,,Cu privire la autorizarea operei comemorative de război consacrate Grănicerilor de toate generațiile”.

Pe parcursul examinării cauzei, la data de 2 februarie 2021 Sergiu Burlacu a depus o cerere privind intervenirea accesorie în procesul contenciosului administrativ vizat a următoarelor persoane: Asociația pentru Conservarea Patrimoniului Cultural, Asociația pentru Drepturile Omului LEX 21, Asociația Victimelor Represiunilor Politice a mun. Bălți și a coordonatorului grupului de inițiativă a cetățenilor Regiunii Selecția din mun. Bălți, Maxim Burduja. Prin încheierea din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, cererea privind atragerea intervenienților accesorii în proces depusă de Sergiu Burlacu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la data de 16 februarie 2021, Sergiu Burlacu a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți cu pronunțarea unei decizii sub formă de încheiere, prin care cerere privind atragerea intervenților accesorii în proces să fie admisă în sensul declarat. În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural, or, instanța de fond urma să țină cont de normele de 1 drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind accesul liber la justiție.

În acest context, a invocat că Curtea de Apel Bălți greșit a concluzionat că persoanele indicate în cererea de introducere ca intervenienți accesorii au prezentat interesul de a înainta propriile pretenții, deoarece aleatoriu a dedus intenția unor persoane, care la moment nu sunt participanți la proces și care nu și-au expus în niciun mod, intenția de a formula pretenții proprii cu privire la obiectul litigiului. Prin urmare, refuzul instanței de fond de a introduce în calitate de intervenienți accesorii a persoanelor nominalizate, va duce inevitabil la adoptarea unei hotărâri incomplete și incerte, or prin aceasta se va aduce atingere drepturilor și intereselor unor persoane neatrase în procesul de judecată, poziția cărora are un caracter strict necesar pentru justa soluționare a cauzei.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus de Sergiu Burlacu la data de 16 februarie 2021 (f.d.40) este în termen, având în vedere că încheierea contestată a fost emisă la data de 2 februarie 2021 (f.d.35). În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului Sergiu Burlacu au fost expuse cu suficientă claritate. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Din conținutul recursului depus de Sergiu Burlacu reiese că recurentul nu este de acord cu încheierea din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care cererea privind atragerea intervenienților accesorii în proces a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.40-42), iar din conținutul încheierii recurate rezultă că, persoanele care se solicită a fi atrase în proces în calitate de intervenienți accesorii, au prezentat interesul de a înainta propriile pretenții, respectiv persoana care formulează pretenții proprii cu privire la obiectul litigiului urmează să intervină în proces în calitate de intervenient principal și să înainteze de sine stătător pretențiile formulate (f.d.35-37).

2 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de fond despre necesitatea respingerii cererii de atragere a intervenienților accesorii (terților) în proces, justă. În corespundere cu art. 205 alin. Cod administrativ, la examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză. Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în proces.

Această prevedere se aplică, în special, cînd: a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț; d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane.

Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces. Încheierea judecătorească prin care este atras în proces un terț se notifică tuturor participanților la proces. Instanța de judecată indică motivul atragerii în proces și expediază terțului atras în proces o copie a înscrisurilor depuse pînă la acel moment în instanța de judecată. Încheierea judecătorească cu privire la atragerea unui terț în proces nu este susceptibilă de recurs. Încheierea judecătorească prin care se refuză atragerea în proces a unui terț poate fi contestată separat cu recurs.

Orice terț atras în proces poate înainta atît cereri procesuale, cît și cereri de alăturare la cererea reclamantului sau pîrîtului cu privire la fondul cauzei. Terțul atras în proces poate depune o cerere proprie cu privire la fondul cauzei doar în cazurile prevăzute la alin.(2). Sub acest aspect, prin interpretarea corectă a normei de drept procedural enunțată, Colegiul conchide că, prima instanță corect a respins ca neîntemeiată cererea lui Sergiu Burlacu de atragere a intervenienților accesorii (terților) în proces. Or, însăși din explicațiile reclamantului oferite în cadrul ședinței de judecată din 2 februarie 2021 (f.d.31-32) rezultă că, persoanele care se solicită a fi atrase în proces în calitate de terți, au prezentat interesul de a înainta propriile pretenții.

Respectiv, persoana care formulează pretenții proprii cu privire la obiectul litigiului urmează să intervină în proces în calitate de terț și să înainteze de sine stătător pretențiile formulate. Cât privesc argumentele recursului precum că Curtea de Apel Bălți greșit a concluzionat că persoanele indicate în cererea de introducere ca intervenienți accesorii au prezentat interesul de a înainta propriile pretenții, deoarece prima 3 instanță a dedus aleatoriu intenția unor persoane, care la moment nu sunt participanți la proces și care nu și-au expus în niciun mod, intenția de a formula pretenții proprii cu privire la obiectul litigiului, acestea sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Or, ținând cont de principiile contradictorialității și disponibilității în drepturi a participanților la proces prevăzute de art. 43 Cod administrativ în coroborare cu art. 27 Cod de procedură civilă, reclamantul este cel care dispune de dreptul de a-și indica cercul persoanelor ale căror drepturi în viziunea sa vor putea fi afectate de litigiul în cauză, instanța de fond poate interveni doar prin prisma art. 205 Cod administrativ. Respectiv, Asociația pentru Conservarea Patrimoniului Cultural, Asociația pentru Drepturile Omului LEX 21, Asociația Victimelor Represiunilor Politice a mun. Bălți și coordonatorul grupului de inițiativă a cetățenilor Regiunii Selecția din mun. Bălți, Maxim Burduja sunt în drept de a interveni în proces și de a înainta propriile pretenții cu privire la fondul cauzei.

Colegiul notează că obiecțiile recurentului referitoare la scopul cererii de atragere a intervenienților accesorii în proces nu se încadrează în limitele prevederilor art. 205 din Codul administrativ. Or, presupușii terți nu aveau nici un impediment în a interveni în prezentul proces și de a formula cereri proprii cu privire la fondul cauzei sau de a depune propria acțiune împotriva aceluiași act, ceea ce denotă că soluția adoptată de prima instanță prin încheierea recurată este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul prevederilor art. 6§1 CEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege.

Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide : Se respinge recursul depus de Sergiu Burlacu. Se menține încheierea din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza de contencios administrativ la acțiunea de control normativ depusă de Sergiu Burlacu împotriva Consiliului municipal Bălți privind anularea în tot a unui act normativ.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh 4