3r-92/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-92/21

Prima instanță: Curtea de Apel Bălți (jud: A.Corcenco, D.Corolevschi, A.Toderaș)

D E C I Z I E

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Sergiu Burlacu,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea de control normativ depusă

de Sergiu Burlacu împotriva Consiliului municipal Bălți privind anularea în tot a

unui act normativ,

împotriva încheierii din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care

cererea privind atragerea intervenienților accesorii în proces depusă de Sergiu

Burlacu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La data de 4 noiembrie 2020 Sergiu Burlacu a depus în Curtea de Apel Bălți o

acțiune de control normativ împotriva Consiliului municipal Bălți privind anularea

în tot a deciziei nr. 11/16 din 29 septembrie 2020 ,,Cu privire la autorizarea operei

comemorative de război consacrate Grănicerilor de toate generațiile”.

Pe parcursul examinării cauzei, la data de 2 februarie 2021 Sergiu Burlacu a

depus o cerere privind intervenirea accesorie în procesul contenciosului

administrativ vizat a următoarelor persoane: Asociația pentru Conservarea

Patrimoniului Cultural, Asociația pentru Drepturile Omului LEX 21, Asociația

Victimelor Represiunilor Politice a mun. Bălți și a coordonatorului grupului de

inițiativă a cetățenilor Regiunii Selecția din mun. Bălți, Maxim Burduja.

Prin încheierea din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, cererea privind

atragerea intervenienților accesorii în proces depusă de Sergiu Burlacu a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la data de 16 februarie 2021, Sergiu

Burlacu a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii

din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți cu pronunțarea unei decizii sub formă

de încheiere, prin care cerere privind atragerea intervenților accesorii în proces să

fie admisă în sensul declarat.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept procedural, or, instanța de fond urma să țină cont de normele de

1

drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind

accesul liber la justiție.

În acest context, a invocat că Curtea de Apel Bălți greșit a concluzionat că

persoanele indicate în cererea de introducere ca intervenienți accesorii au prezentat

interesul de a înainta propriile pretenții, deoarece aleatoriu a dedus intenția unor

persoane, care la moment nu sunt participanți la proces și care nu și-au expus în

niciun mod, intenția de a formula pretenții proprii cu privire la obiectul litigiului.

Prin urmare, refuzul instanței de fond de a introduce în calitate de

intervenienți accesorii a persoanelor nominalizate, va duce inevitabil la adoptarea

unei hotărâri incomplete și incerte, or prin aceasta se va aduce atingere drepturilor

și intereselor unor persoane neatrase în procesul de judecată, poziția cărora are un

caracter strict necesar pentru justa soluționare a cauzei.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul depus de Sergiu Burlacu la data de 16

februarie 2021 (f.d.40) este în termen, având în vedere că încheierea contestată a

fost emisă la data de 2 februarie 2021 (f.d.35).

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. În

speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului Sergiu Burlacu au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 2 februarie

2021 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Din conținutul recursului depus de Sergiu Burlacu reiese că recurentul nu este

de acord cu încheierea din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care cererea

privind atragerea intervenienților accesorii în proces a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată (f.d.40-42), iar din conținutul încheierii recurate rezultă că,

persoanele care se solicită a fi atrase în proces în calitate de intervenienți accesorii,

au prezentat interesul de a înainta propriile pretenții, respectiv persoana care

formulează pretenții proprii cu privire la obiectul litigiului urmează să intervină în

proces în calitate de intervenient principal și să înainteze de sine stătător pretențiile

formulate (f.d.35-37).

2

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră concluzia instanței de fond despre necesitatea respingerii cererii

de atragere a intervenienților accesorii (terților) în proces, justă.

În corespundere cu art. 205 alin. Cod administrativ, la examinarea acțiunii în

contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau

la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză.

Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea

instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană

terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd: a) o

persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere

constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual

defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o

persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei

autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un

terț; d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea

și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr

limitat de persoane.

Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru

obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea

acestuia necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă

în proces.

Încheierea judecătorească prin care este atras în proces un terț se notifică

tuturor participanților la proces. Instanța de judecată indică motivul atragerii în

proces și expediază terțului atras în proces o copie a înscrisurilor depuse pînă la

acel moment în instanța de judecată. Încheierea judecătorească cu privire la

atragerea unui terț în proces nu este susceptibilă de recurs. Încheierea

judecătorească prin care se refuză atragerea în proces a unui terț poate fi contestată

separat cu recurs.

Orice terț atras în proces poate înainta atît cereri procesuale, cît și cereri de

alăturare la cererea reclamantului sau pîrîtului cu privire la fondul cauzei. Terțul

atras în proces poate depune o cerere proprie cu privire la fondul cauzei doar în

cazurile prevăzute la alin.(2).

Sub acest aspect, prin interpretarea corectă a normei de drept procedural

enunțată, Colegiul conchide că, prima instanță corect a respins ca neîntemeiată

cererea lui Sergiu Burlacu de atragere a intervenienților accesorii (terților) în

proces. Or, însăși din explicațiile reclamantului oferite în cadrul ședinței de

judecată din 2 februarie 2021 (f.d.31-32) rezultă că, persoanele care se solicită a fi

atrase în proces în calitate de terți, au prezentat interesul de a înainta propriile

pretenții.

Respectiv, persoana care formulează pretenții proprii cu privire la obiectul

litigiului urmează să intervină în proces în calitate de terț și să înainteze de sine

stătător pretențiile formulate.

Cât privesc argumentele recursului precum că Curtea de Apel Bălți greșit a

concluzionat că persoanele indicate în cererea de introducere ca intervenienți

accesorii au prezentat interesul de a înainta propriile pretenții, deoarece prima

3

instanță a dedus aleatoriu intenția unor persoane, care la moment nu sunt

participanți la proces și care nu și-au expus în niciun mod, intenția de a formula

pretenții proprii cu privire la obiectul litigiului, acestea sunt neîntemeiate și

urmează a fi respinse.

Or, ținând cont de principiile contradictorialității și disponibilității în drepturi

a participanților la proces prevăzute de art. 43 Cod administrativ în coroborare cu

art. 27 Cod de procedură civilă, reclamantul este cel care dispune de dreptul de a-și

indica cercul persoanelor ale căror drepturi în viziunea sa vor putea fi afectate de

litigiul în cauză, instanța de fond poate interveni doar prin prisma art. 205 Cod

administrativ.

Respectiv, Asociația pentru Conservarea Patrimoniului Cultural, Asociația

pentru Drepturile Omului LEX 21, Asociația Victimelor Represiunilor Politice a

mun. Bălți și coordonatorul grupului de inițiativă a cetățenilor Regiunii Selecția

din mun. Bălți, Maxim Burduja sunt în drept de a interveni în proces și de a înainta

propriile pretenții cu privire la fondul cauzei.

Colegiul notează că obiecțiile recurentului referitoare la scopul cererii de

atragere a intervenienților accesorii în proces nu se încadrează în limitele

prevederilor art. 205 din Codul administrativ. Or, presupușii terți nu aveau nici un

impediment în a interveni în prezentul proces și de a formula cereri proprii cu

privire la fondul cauzei sau de a depune propria acțiune împotriva aceluiași act,

ceea ce denotă că soluția adoptată de prima instanță prin încheierea recurată este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul prevederilor

art. 6§1 CEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege.

Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate

în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu

menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide :

Se respinge recursul depus de Sergiu Burlacu.

Se menține încheierea din 2 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza de

contencios administrativ la acțiunea de control normativ depusă de Sergiu Burlacu

împotriva Consiliului municipal Bălți privind anularea în tot a unui act normativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

4