3ra-371/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitătii recursului
3ra-371/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-371/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Sîrbu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, M. Guzun, G. Dașchevici
ÎNCHEIERE
17 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului depus de către Anatolie Pădureac,
în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către
Anatolie Pădureac împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”
(Serviciul stare civilă Centru) cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins apelul depus de către Anatolie Pădureac împotriva hotărârii din
11 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a respins ca
neîntemeiată acțiunea depusă de către Anatolie Pădureac,
constată:
La 22 noiembrie 2019, Anatolie Pădureac a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” (Serviciul
stare civilă Centru) cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a invocat că în luna august 2019 s-a adresat la Serviciul
stare civilă Centru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu cerere
privind eliberarea duplicatului certificatului de naștere de tip nou, deoarece până
la acest moment deținea 2 acte – adeverință de naștere de tip vechi sovietic și
certificatul de naștere eliberat la 12 decembrie 1997.
Funcționarul Serviciului stare civilă Centru i-a comunicat că de la
subdiviziunea teritorială Bălți a Serviciului stare civilă a fost interpelată
informația din Registrul de stare civilă, care se păstrează acolo în original.
Ulterior, a fost anunțat că în Registrul de stare civilă este făcută o corectare, și
anume anul nașterii indicat inițial „xxx3” a fost corectat în anul „xxx8”. Din acest
considerent, figurează cu anul nașterii „xxx3”.
Reclamantul a menționat că pe parcursul vieții nu a depus nicio cerere de
schimbare, modificare și/sau rectificare a datelor sale de naștere, iar în toate
actele pe care le deține, la rubrica data nașterii este înscris „xxx.xxx.xxx8”.
Astfel, în luna octombrie 2019 s-a adresat Serviciului stare civilă Centru cu
cerere prin care a solicitat rectificarea datelor din Registrul actelor de stare civilă
în privința înregistrării nașterii sale cu nr. 269-R la 22 octombrie 1955, prin
1
corectarea la rubrica data nașterii titularului din „xxx.xxx.xxx3” în
„xxx.xxx.xxx8”.
Prin decizia-refuz privind completarea și/sau rectificarea actului de stare
civilă nr. 367 din 02 noiembrie 2019 a Serviciului stare civilă Centru al Instituției
Publice „Agenția Servicii Publice”, ce i-a fost notificată la 07 noiembrie 2019, a
fost refuzată rectificarea rubricii „data nașterii” din motiv că lipsește temei juridic
pentru efectuarea acestei rectificări, deoarece în actele de stare civilă data nașterii
se atestă diferit.
Reclamantul a considerat ilegală decizia-refuz privind completarea și/sau
rectificarea actului de stare civilă nr. 367 din 02 noiembrie 2019 a Serviciului
stare civilă Centru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, deoarece în
toate documentele sale data nașterii este indicată „xxx.xxx.xxx8”.
Reclamantul Anatolie Pădureac a solicitat prin cererea de chemare în
judecată anularea totală a deciziei-refuz privind completarea și/sau rectificarea
actului de stare civilă nr. 367 din 02 noiembrie 2019 emisă de către Serviciul
stare civilă Centru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”; obligarea
Serviciului stare civilă Centru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” să
emită o decizie nouă de admitere a cererii pentru efectuarea rectificării în actul
său de naștere nr. 269-R din 22 octombrie 1955 a rubricii „data nașterii” din
„xxx.xxx.xxx3” în „xxx.xxx.xxx8”.
Prin hotărârea din 11 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a
respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Anatolie Pădureac (f.d. 56,
60-66).
La 30 iunie 2020, cu respectarea termenului de atac instituit la art. 232 din
Codul administrativ, Anatolie Pădureac a depus apel împotriva hotărârii din 11
iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 69).
Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul depus de către Anatolie Pădureac împotriva hotărârii din 11 iunie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 99, 100-104).
În consolidarea soluției prima instanță și instanța de apel au reținut că în
actul de naștere, care a stat la baza emiterii duplicatelor certificatelor de naștere
seria I-ЧЭ nr. 559652 din 02 iunie 1961 și seria MP nr. 197044 din 12 decembrie
1997, în rubrica „data nașterii” este indicat „xxx.xxx.xxx3”, în timp ce în
duplicatele actului respectiv, emise ulterior (în anul 1961 și 1997), în rubrica
„data nașterii” este indicată cu totul altă dată „xxx.xxx.xxx8”.
Instanțele inferioare au remarcat că temei pentru modificarea sau rectificarea
unui act de stare civilă servesc actele întocmite anterior, în speță, actul de naștere
nr. 269-R din 22 octombrie 1955, prin care se atestă că Anatolie Pădureac este
născut la xxx.xxx. xxx3, iar toate actele oficiale emise pe numele acestuia
urmează a fi emise în conformitate cu datele personale din actul de naștere.
Astfel, instanțele inferioare au constatat că autoritatea publică corect a
apreciat ca neîntemeiate probele prezentate de către Anatolie Pădureac, în
vederea rectificării informației din actul de naștere, or, toate înscrisurile anexate
au fost emise ulterior actului de naștere nr. 269-R din 22 octombrie 1955 și nu
demonstrează că greșeală a fost comisă la emiterea actului inițial. Ba mai mult ca
atât, există probabilitatea că actele ulterioare să fie emise cu greșeli.
2
La 11 februarie 2021, Anatolie Pădureac a depus la Curtea de Apel Chișinău
recurs motivat împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel
Chișinău.
Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt
și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și
în cererea de apel, suplimentar invocând că instanțele inferioare nu au cercetat și
apreciat în ansamblu tot suportul probator administrat la caz, fapt prin ce au
încălcat prevederile art. 219 din Codul administrativ.
În acest sens, recurentul a menționat că instanțele inferioare au ignorat faptul
că însăși în Registrul de stare civilă păstrat în original la Serviciul stare civilă
Bălți, este făcută o corectare, și anume înscrierea inițială „anul nașterii xxx3” a
fost corectată în anul „anul nașterii xxx8”.
La fel, instanțele inferioare nu au dat o apreciere viabilă faptului că din actul
său de naștere din 22 octombrie 1955 rezultă că la acel moment tatăl său avea xxx
de ani, iar mama xxx de ani. Astfel, având în vedere că tatăl său s-a născut la xxx,
vârsta de xxx de ani acesta a împlinit-o în anul xxx8. Prin urmare, data nașterii
sale este xxx.xxx. xxx8, dar nu xxx.xxx. xxx3.
Recurentul Anatolie Pădureac a solicitat prin cererea de recurs casarea
deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre
rejudecare în ordine de apel (f.d. 109-111).
La 18 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatei copia
recursului motivat depus de către Anatolie Pădureac, explicându-i dreptul de a
depune referință asupra criticilor formulate în recurs (f.d. 120). Prin referința
depusă la 16 martie 2021, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a solicitat
respingerea recursului ca inadmisibil.
Conform articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul
judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de
30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu
cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 25 noiembrie 2020
(f.d. 99). Conform avizului de recepție a corespondenței DS8000841767AS copia
deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la 18 ianuarie
2021 (f.d. 107). Recursul motivat a fost depus la 11 februarie 2021 (f.d. 109).
În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurentul s-a
conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind
termenul de depunere a recursului.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2)
din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în
cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
3
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot
însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5
judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate
sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea
de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie
privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme
care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la
examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri
de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea
succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai
reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
4
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,
pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.
Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de către Anatolie Pădureac se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
5