3ra-371/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-371/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Sîrbu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, M. Guzun, G. Dașchevici ÎNCHEIERE 17 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului depus de către Anatolie Pădureac, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către Anatolie Pădureac împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” (Serviciul stare civilă Centru) cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de către Anatolie Pădureac împotriva hotărârii din 11 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Anatolie Pădureac, constată: La 22 noiembrie 2019, Anatolie Pădureac a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” (Serviciul stare civilă Centru) cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că în luna august 2019 s-a adresat la Serviciul stare civilă Centru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu cerere privind eliberarea duplicatului certificatului de naștere de tip nou, deoarece până la acest moment deținea 2 acte – adeverință de naștere de tip vechi sovietic și certificatul de naștere eliberat la 12 decembrie 1997. Funcționarul Serviciului stare civilă Centru i-a comunicat că de la subdiviziunea teritorială Bălți a Serviciului stare civilă a fost interpelată informația din Registrul de stare civilă, care se păstrează acolo în original. Ulterior, a fost anunțat că în Registrul de stare civilă este făcută o corectare, și anume anul nașterii indicat inițial „xxx3” a fost corectat în anul „xxx8”.

Din acest considerent, figurează cu anul nașterii „xxx3”. Reclamantul a menționat că pe parcursul vieții nu a depus nicio cerere de schimbare, modificare și/sau rectificare a datelor sale de naștere, iar în toate actele pe care le deține, la rubrica data nașterii este înscris „xxx.xxx.xxx8”. Astfel, în luna octombrie 2019 s-a adresat Serviciului stare civilă Centru cu cerere prin care a solicitat rectificarea datelor din Registrul actelor de stare civilă în privința înregistrării nașterii sale cu nr. 269-R la 22 octombrie 1955, prin 1 corectarea la rubrica data nașterii titularului din „xxx.xxx.xxx3” în „xxx.xxx.xxx8”.

Prin decizia-refuz privind completarea și/sau rectificarea actului de stare civilă nr. 367 din 02 noiembrie 2019 a Serviciului stare civilă Centru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, ce i-a fost notificată la 07 noiembrie 2019, a fost refuzată rectificarea rubricii „data nașterii” din motiv că lipsește temei juridic pentru efectuarea acestei rectificări, deoarece în actele de stare civilă data nașterii se atestă diferit. Reclamantul a considerat ilegală decizia-refuz privind completarea și/sau rectificarea actului de stare civilă nr. 367 din 02 noiembrie 2019 a Serviciului stare civilă Centru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, deoarece în toate documentele sale data nașterii este indicată „xxx.xxx.xxx8”.

Reclamantul Anatolie Pădureac a solicitat prin cererea de chemare în judecată anularea totală a deciziei-refuz privind completarea și/sau rectificarea actului de stare civilă nr. 367 din 02 noiembrie 2019 emisă de către Serviciul stare civilă Centru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”; obligarea Serviciului stare civilă Centru al Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” să emită o decizie nouă de admitere a cererii pentru efectuarea rectificării în actul său de naștere nr. 269-R din 22 octombrie 1955 a rubricii „data nașterii” din „xxx.xxx.xxx3” în „xxx.xxx.xxx8”. Prin hotărârea din 11 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Anatolie Pădureac (f.d.

56, 60-66). La 30 iunie 2020, cu respectarea termenului de atac instituit la art. 232 din Codul administrativ, Anatolie Pădureac a depus apel împotriva hotărârii din 11 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 69). Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de către Anatolie Pădureac împotriva hotărârii din 11 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 99, 100-104). În consolidarea soluției prima instanță și instanța de apel au reținut că în actul de naștere, care a stat la baza emiterii duplicatelor certificatelor de naștere seria I-ЧЭ nr. 559652 din 02 iunie 1961 și seria MP nr. 197044 din 12 decembrie 1997, în rubrica „data nașterii” este indicat „xxx.xxx.xxx3”, în timp ce în duplicatele actului respectiv, emise ulterior (în anul 1961 și 1997), în rubrica „data nașterii” este indicată cu totul altă dată „xxx.xxx.xxx8”.

Instanțele inferioare au remarcat că temei pentru modificarea sau rectificarea unui act de stare civilă servesc actele întocmite anterior, în speță, actul de naștere nr. 269-R din 22 octombrie 1955, prin care se atestă că Anatolie Pădureac este născut la xxx.xxx. xxx3, iar toate actele oficiale emise pe numele acestuia urmează a fi emise în conformitate cu datele personale din actul de naștere. Astfel, instanțele inferioare au constatat că autoritatea publică corect a apreciat ca neîntemeiate probele prezentate de către Anatolie Pădureac, în vederea rectificării informației din actul de naștere, or, toate înscrisurile anexate au fost emise ulterior actului de naștere nr. 269-R din 22 octombrie 1955 și nu demonstrează că greșeală a fost comisă la emiterea actului inițial.

Ba mai mult ca atât, există probabilitatea că actele ulterioare să fie emise cu greșeli. 2 La 11 februarie 2021, Anatolie Pădureac a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, suplimentar invocând că instanțele inferioare nu au cercetat și apreciat în ansamblu tot suportul probator administrat la caz, fapt prin ce au încălcat prevederile art. 219 din Codul administrativ. În acest sens, recurentul a menționat că instanțele inferioare au ignorat faptul că însăși în Registrul de stare civilă păstrat în original la Serviciul stare civilă Bălți, este făcută o corectare, și anume înscrierea inițială „anul nașterii xxx3” a fost corectată în anul „anul nașterii xxx8”.

La fel, instanțele inferioare nu au dat o apreciere viabilă faptului că din actul său de naștere din 22 octombrie 1955 rezultă că la acel moment tatăl său avea xxx de ani, iar mama xxx de ani. Astfel, având în vedere că tatăl său s-a născut la xxx, vârsta de xxx de ani acesta a împlinit-o în anul xxx8. Prin urmare, data nașterii sale este xxx.xxx. xxx8, dar nu xxx.xxx. xxx3. Recurentul Anatolie Pădureac a solicitat prin cererea de recurs casarea deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare în ordine de apel (f.d. 109-111). La 18 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatei copia recursului motivat depus de către Anatolie Pădureac, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs (f.d.

120). Prin referința depusă la 16 martie 2021, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. Conform articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 25 noiembrie 2020 (f.d.

99). Conform avizului de recepție a corespondenței DS8000841767AS copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la 18 ianuarie 2021 (f.d. 107). Recursul motivat a fost depus la 11 februarie 2021 (f.d. 109). În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurentul s-a conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind termenul de depunere a recursului. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că 3 admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de 4 atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Anatolie Pădureac se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 5