3ra-151/21 — contestarea actului administrativ

3ra-151/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-151/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – A. Paniș

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

DECIZIE

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursurile depuse de către societatea cu răspundere limitată

„BTS PRO” și reprezentantul acesteia, avocatul Boris Malachi, precum și

Consiliul Concurenței, reprezentat de Cristina Josan,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

societatea cu răspundere limitată „BTS PRO” împotriva Consiliului Concurenței

cu privire la contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-au respins cererile de apel depuse de către societatea cu răspundere limitată

„BTS PRO” și Consiliul Concurenței împotriva hotărârii din 12 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a admis parțial acțiunea depusă

de către Consiliul Concurenței,

constată:

La 21 noiembrie 2017, societatea cu răspundere limitată „BTS PRO” (în

continuare SRL „BTS PRO”) a depus acțiune în contencios administrativ, care pe

parcursul examinării cauzei a fost concretizată, împotriva Consiliului Concurenței

cu privire la contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că prin dispoziția

Plenului Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie 2017 s-a dispus

inițierea investigațiilor pe marginea presupuselor încălcări de către SRL „BTS

PRO” a semnelor prevăzute la art. 5 din Legea concurenței.

Totodată, prin ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 24 din 10

octombrie 2017 s-a dispus inițierea investigației la sediul reclamantei SRL „BTS

PRO”.

Astfel, pe parcursul zilelor de 10 și 11 octombrie 2017 reprezentanții

Consiliului Concurenței, în baza actelor precitate și a delegației de inspecție nr.29

din 10 octombrie 2017, au desfășurat la sediul SRL „BTS PRO” o investigație pe

marginea pretinsei încălcări a legislației concurențiale.

1

Reclamanta a menționat că în cadrul investigației a oferit răspuns la toate

întrebările reprezentanților Consiliului Concurenței, prezentându-le actele

solicitate și oferind acces la calculatoarele companiei, iar la finele investigației a

întocmit un proces-verbal în care a formulat mai multe obiecții.

De asemenea, reclamanta a notat că, la 11 octombrie 2017, reprezentanții

Consiliului Concurenței s-au prezentat repetat la sediul său, depășind limitele

împuternicirilor și normele legale ce reglementează procedura de efectuare a

investigației, fapt consemnat în procesul-verbal întocmit de SRL „BTS PRO” la

11 octombrie 2017.

Ulterior, la 23 octombrie 2017, SRL „BTS PRO” a recepționat decizia

Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-51 din 16 octombrie 2017, prin care s-

a constatat faptul încălcării de către aceasta a prevederilor art. 65 alin. (1) lit. d) și

e) din Legea concurenței și i-a fost aplicată amendă pentru refuzul de a se supune

inspecției efectuate, în conformitate cu art. 56 din Legea concurenței și inducerea

în eroare în mărime de 1 072 113,45 de lei, ce reprezintă 45% din cifra totală a

afacerilor realizată în anul 2016.

În opinia reclamantei decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-51

este ilegală, deoarece nu conținea semnătura președintelui Consiliului

Concurenței, ci doar ștampila serviciului secretariat al Plenului Consiliului, iar

actele ce au stat la baza emiterii acesteia fiind ilegale, deoarece reprezentanții

Consiliului Concurenței de la începutul investigației au compromis orice

modalitate eficientă și corectă de efectuare a inspecției, nu au explicat care este

scopul acesteia, menționând că aceasta este expusă în actele întocmite de

Consiliul Concurenței.

La fel, reclamanta a considerat că circumstanțele expuse în procesul-verbal

al inspecției nu corespund realității, fiind vădit eronate, reprezentanții Consiliului

Concurenței încercând să creeze impresia că angajații SRL „BTS PRO”

intenționat ar fi ascuns informații din calculatoarele de serviciu, deși au primit la

solicitare copiile mai multor documente ce nu au legătură cu obiectul și scopul

declarat al investigației, solicitând accesul la calculatoarele angajaților neprezenți

la locul de muncă, deși le-a fost comunicat că accesul se realizează în baza

parolei personale, pe care administratorul nu o cunoaște și li s-a propus accesarea

calculatoarelor din numele administratorului de rețea, ce ar fi permis accesul la

toate fișierele aflate pe calculator, însă reprezentanții Consiliului Concurenței au

refuzat această opțiune, ulterior interpretând-o ca fiind refuz de a se supune

inspectorilor.

Reclamanta SRL „BTS PRO” a solicitat prin cererea de chemare în judecată

repunerea în termenul de prescripție extinctivă, anularea dispoziției Plenului

Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie 2017, anularea ordinului cu

privire la efectuarea inspecției nr. 24 din 10 octombrie 2017 și a deciziei

Consiliului Concurenței nr. APD-51 din 16 octombrie 2017, încasarea din contul

Consiliului Concurenței în beneficiul SRL „BTS PRO” a sumei de 100 000 de lei,

cu titlu de reparare a prejudiciului moral..

Prin hotărârea din 12 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a admis parțial acțiunea depusă de către SRL „BTS PRO”.

S-a anulat ca ilegală decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-51

din 16 octombrie 2017 în privința SRL „BTS PRO”.

2

S-a admis parțial cererea de repunere în termen, și anume în partea ce ține de

contestarea dispoziției Plenului Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie

2017, cu repunerea SRL „BTS PRO” în termenul de contestare.

S-a respins ca neîntemeiată pretenția privind anularea dispoziției Plenului

Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie 2017.

S-a respins ca neîntemeiată cererea privind repunerea în termen în partea ce

ține de contestarea ordinului Consiliului Concurenței nr. 24 din 10 octombrie

2017 și s-a respins ca tardivă pretenția în cauză.

În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate (vol. II, f.d. 174, 197-205).

Prin decizia din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

cererile de apel depuse de către SRL „BTS PRO” și Consiliul Concurenței

împotriva hotărârii din 12 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(vol. III, f.d. 35 „a”, 36-52).

În consolidarea soluției prima instanță și instanța de apel au reținut că

mențiunile cu caracter general privind gravitatea faptelor imputate reclamantei și

simpla invocare a dispozițiilor legale nu poate fi apreciată ca fiind un examen

corespunzător cerințelor legii a faptelor incriminate și a sancțiunii aplicate,

scopul căreia nu este unul punitiv sau vindicativ, ci trebuie să fie conform

încălcării comise și consecințelor survenite.

Astfel, instanțele inferioare au constatat că decizia Plenului Consiliului

Concurenței nr. APD-51 din 16 octombrie 2017 este pasibilă de a fi anulată ca

ilegală.

Cu referire la pretențiile reclamantei privind anularea dispoziției Plenului

Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie 2017 și a ordinului cu privire la

efectuarea inspecției nr. 24 din 10 octombrie 2017, cu cerința de repunere în

termen, instanțele inferioare au constatat temeinicia acestor pretenții, în condițiile

în care la materialele cauzei lipsește confirmarea aducerii acesteia la cunoștința

reclamantei și, în contradictoriu, la dosar este prezentată dovada aducerii la

cunoștința acesteia a ordinului cu privire la efectuarea inspecției nr. 24 din 10

octombrie 2017 la data inițierii investigației, iar reclamanta nu a prezentat probe

pertinente și concludente că în perioada de la această dată și până la înaintarea

prezentei acțiuni în instanță s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a întocmi și

prezenta pretenția respectivă, în contextul în care art. 56 alin. (1) din Legea

concurenței instituie expres dreptul persoanei de a contesta ordinul vizat în

instanța de judecată.

Cu referire la legalitatea dispoziției Plenului Consiliului Concurenței nr. 28

din 10 octombrie 2017 și netemeinicia pretenției privind anularea acesteia,

instanțele inferioare au constatat că, potrivit normelor legale pertinente, dreptul

de inițiere a investigației este determinat nu doar de informațiile preliminare

deținute de Consiliul Concurenței privind o eventuală încălcare a legii

concurenței de către subiecți constatați/cunoscuți, ci și de posibilitatea, oferită

inclusiv de art. 54-55 din Legea concurenței, efectuării unei investigații complexe

în vederea stabilirii încălcării în ordinea stabilită de lege, cu respectarea

obiectului și scopului determinat al investigației, fără ca inițierea investigației să

stabilească comiterea unei încălcări a legislației concurențiale.

Referitor la pretenția cu privire repararea prejudiciului moral, instanțele

inferioare au observat că reclamanta nu a prezentat probe ce ar dovedi că din

cauza deciziei contestate a suportat incertitudini în planificare, perturbare a

3

managementului sau inconveniențe cauzate echipei de conducere, circumstanțe ce

au decelat lipsa temeiurilor legale pentru compensarea prejudiciilor morale.

La 29 octombrie 2020, SRL „BTS PRO” și reprezentantul acesteia, avocatul

Boris Malachi, au depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva

deciziei din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (vol. III, f.d. 54-62).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt

ale cauzei și a normelor legale pretinse ca fiind pertinente speței, precum și

transpunerea unor motive similare celor cuprinse în cererea de apel.

Suplimentar, recurenta a invocat că instanțele inferioare au interpretat eronat

legea și nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

justă a cauzei, în special că: în speță nu au existat premise legale pentru inițierea

inspecției în privința SRL „BTS PRO”; reprezentanții Consiliului Concurenței au

ridicat pe ascuns documentele companiei și au refuzat prezentarea acestora către

SRL „BTS PRO”; reprezentanții Consiliului Concurenței au solicitat și au primit

de la SRL „BTS PRO” copiile mai multor contracte confidențiale, de importanță

majoră, care nu au legătură cu obiectul și scopul declarat al investigației;

reprezentanții Consiliului Concurenței nu au acționat imparțial și obiectiv în

procesul desfășurării inspecției.

La fel, recurenta a considerat că, la examinarea pretențiilor cu privire la

anularea dispoziției Plenului Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie

2017 și Ordinului cu privire la efectuarea inspecției nr. 24 din 10 octombrie 2017,

instanțele inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, și anume

art. 25 din Legea contenciosului administrativ.

Finalmente, recurenta a notat că instanțele inferioare nu au aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și nu s-au expus asupra capătului de cerere cu privire la

repararea prejudiciului moral.

Recurenta SRL „BTS PRO” a solicitat prin cererea de recurs casarea parțială

a deciziei din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în partea în care a

fost respinsă cererea de apel depusă de SRL „BTS PRO” și emiterea în partea

casată a unei noi decizii, prin care:

- să fie casată încheierea protocolară din 20 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care s-a restituit cererea de concretizare a cerințelor

acțiunii (privind solicitarea declarării nulității rezultatelor inspecției;

- declararea nulității rezultatelor inspecției (controlului) desfășurate de către

Consiliul Concurenței la sediul SRL „BTS PRO” în perioada 10-11 octombrie

2017;

- repunerea în termenul de prescripție extinctivă și anularea dispoziției

Plenului Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie 2017 și a Ordinului cu

privire la efectuarea inspecției nr. 24 din 10 octombrie 2017;

- încasarea din contul Consiliului Concurenței în beneficiul SRL „BTS PRO”

a sumei de 100 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

La 31 decembrie 2020, Consiliul Concurenței, reprezentat de Cristina Josan,

a depus prin intermediul oficiului poștal la Curtea Supremă de Justiție și la Curtea

de Apel Chișinău recurs motivat împotriva deciziei din 07 octombrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău (vol. III, f.d. 68-78, 99).

În argumentarea recursului Consiliul Concurenței a invocat că instanța de

apel eronat a ajuns la concluzia că circumstanțele constatate de Consiliul

Concurenței sunt contradictorii, or, decizia Plenului Consiliului Concurentei

4

descrie în ordine cronologică cum s-au desfășurat evenimentele pe parcursul

inspecției și constatările formelor de manifestare a obstrucționării inspecției.

În opinia recurentului acțiunile de obstrucționare descrise sunt independente

și nicidecum contradictorii, iar instanța de apel nu a examinat probele prezentate,

constatând eronat unele circumstanțe de fapt.

Totodată, recurentul a considerat că instanța de apel nu a luat în considerare

prevederile art. 141 alin. (3) din Codul administrativ, conform cărora în cazul

nulității parțiale a unui act administrativ individual, acesta este nul în totalitate,

dacă autoritatea publică nu ar fi emis actul administrativ respectiv fără partea

lovită de nulitate.

Astfel, actul administrativ individual emis de Consiliul Concurenței

demonstrează obstrucționarea inspecției de către SRL „BTS PRO” printr-un șir

de circumstanțe faptice. prezența la efectuarea inspecției a unei persoane

neîmputernicite, pentru 6 minute, care doar a confirmat unde este localizată

informația de pe un calculator, nu anulează constatările legale ale echipei de

inspecție împuternicite corespunzător, acțiuni constatate și consemnate în

procesul-verbal privind efectuarea inspecției până la sosirea persoanei

neîmputemicite, independent de constatările acesteia, și anume constatarea

refuzului de a comunica parola calculatoarelor companiei, refuzului de a permite

ridicarea (imprimarea) informațiilor din calculator ș.a., elemente probatorii

individuale, administrate legal de echipa de inspecție.

Recurentul a notat că ar fi emis actul administrativ individual în baza

celorlalte circumstanțe constatate, fără ca persoana terță neîmputernicită să

participe și să confirme suplimentar că SRL „BTS PRO” a indus în eroare echipa

de inspecție cu privire la localizarea informațiilor accesate de la calculatorul

companiei.

Respectiv, Consiliul Concurenței a apreciat că instanțele inferioare greșit au

ajuns la concluzia că actul administrativ este lovit de nulitate absolut și este

ilegal, întrucât la adoptarea Deciziei nr. APD-51 din 16 octombrie 2017 Plenul

Consiliului Concurenței nu a ținut cont de încălcările de procedură realizate de

inspectori și constatările efectuate de persoana neîmputemicită.

În acest sens recurentul a remarcat că refuzul acordării posibilității

inspectorilor de a ridica probele, de a conecta și inspecta calculatoarele

întreprinderii sunt acțiuni independente, care fiecare în parte reprezintă o formă

de obstrucționare a inspecției.

Finalmente, Consiliul Concurenței a indicat că instanțele inferioare s-au

limitat la examinarea selectivă a probelor administrate la dosar și neîntemeiat au

concluzionat că actul administrativ individual ar conține un viciu deosebit de grav

și că nu s-a dovedit imputabilitatea SRL „BTS PRO” în constatările de

obstrucționare a inspecției constatate.

Recurentul Consiliul Concurenței a solicitat prin cererea de recurs casarea

deciziei din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în partea în care s-a

respins cererea de apel depusă de către Consiliul Concurenței împotriva hotărârii

din 12 februarie2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei

decizii noi, prin care să fie respinsă acțiunea depusă de către SRL „BTS PRO”, ca

fiind neîntemeiată, sau după restituirea cauzei instanței de apel.

La 18 decembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat Consiliului

Concurenței pentru notificare copia recursului motivat depus de SRL „BTS

5

PRO”, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în

recurs (vol. III, f.d. 66).

La 04 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat SRL „BTS PRO”

și reprezentantului acesteia, avocatului Malachi Boris pentru notificare copia

recursului motivat depus de Consiliul Concurenței, explicându-le dreptul de a

depune referințe asupra criticilor formulate în recurs (vol. III, f.d. 100).

Prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-au

declarat admisibile recursurile depuse de către SRL „BTS PRO” și Consiliul

Concurenței împotriva deciziei din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

s-au numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

La 15 martie 2021, SRL „BTS PRO” a depus motivare suplimentară la

recurs, în care a invocat că, anterior, Curtea Supremă de Justiție a examinat o

cauză similară între aceleași părți, cu obiect asemănător – anularea deciziei de

sancționare (dosarul nr. 3ra-338/20), iar prin decizia prin decizia 23 decembrie

2020 a pronunțat o decizie nouă asupra fondului cauzei de respingere a acțiunii.

În acest sens recurenta a considerat necesar de a observa că temeiurile de

fapt și de drept care au determinat adresarea prezentei acțiuni în instanța de

judecată sunt diferite de cele expuse în decizia din 23 decembrie 2020 a Curții

Supreme de Justiție.

Așa, investigațiile desfășurate în privința SRL „BTS PRO” au avut la bază

premise totalmente diferite, în prima speță fiind inițiată în privința

întreprinderilor SRL „BTS PRO”, SRL „Esempla Systems” și SRL „MSA Grup”,

participante în cadrul a două proceduri de achiziție publică, iar a prezenta speță a

fost inițiată în privința întreprinderilor ce își desfășoară activitatea de

comercializare a tehnicii de calcul sub mărcile comerciale „Darwin”, „Enter”,

„Conect” și „Lumea Lăptopurilor”.

Recurenta a menționat că nici în momentul inițierii inspecției din prezenta

speță, nici pe parcursul desfășurării acesteia, și nici în cadrul examinării cauzei în

instanța de judecată, reprezentanții Consiliului Concurenței nu au prezentat

probe, care ar demonstra că SRL „BTS PRO” ar fi activat sub una din mărcile

comerciale sus-enumerate.

Mai mult ca atât, SRL „BTS PRO” nu comercializa tehnică de calcul cu

amănuntul consumatorilor – persoane fizice, fiind axată pe implementarea unor

soluții IT complexe și pe domeniul achizițiilor publice, spre deosebire de agenții

economici Darwin”, „Enter”, „Conect” și „Lumea Lăptopurilor”.

La fel, recurenta a remarcat că la baza dispoziției Plenului Consiliului

Concurenței nr. 28 de inițiere a investigației a fost pus un singur document – Nota

examinatorului nr. DA-07/291 din 10 octombrie 2017, care a fost prezentată abia

în octombrie 2018 într-o versiune secretizată.

Acest fapt denotă lipsa premiselor legale pentru inițierea inspecției în

privința SRL „BTS PRO”, investigația urmând a fi desfășurată în privința altor

agenți economici. Această încălcare gravă de procedură duce la nulitatea actului

de sancționare.

Succesiv, recurenta SRL „BTS PRO” a reiterat că în procesul efectuării

inspecției la sediul întreprinderii, Consiliul Concurenței a antrenat un colaborator

de-al său, care a nu a fost împuternicit conform legii, și anume specialistul IT –

Ion Guidea, care a întreprins mai multe acțiuni de verificare a mijloacelor tehnice

ale SRL „BTS PRO”.

6

În opinia recurentei aceste abuzuri servesc temei pentru anularea deciziei de

sancționare, în temeiul art. 141 alin. (1) din Codul administrativ, deoarece conține

un viciu deosebit de grav și acest lucru este evident, precum și în temeiul art. 141

alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, din motiv că la emiterea actului a

contribuit o persoană care nu avea dreptul să participe în procedură.

De asemenea, recurenta SRL „BTS PRO” a indicat că în cadrul inspecției,

reprezentanții Consiliului Concurenței au ridicat pe ascuns actele contabile ale

companiei și au refuzat documentarea acestor acțiuni, fapt înregistrat video și

menționat în obiecțiile la procesul-verbal din 11 octombrie 2017.

Recurenta a invocat că există și alte încălcări procedurale, care servesc temei

pentru anularea actului administrativ contestat, și anume:

a) reprezentanții Consiliului Concurenței au solicitat și au ridicat copii ale

mai multor contracte confidențiale, de importanță majoră, care nu au nici o

legătură cu obiectul și scopul declarat al investigației (nici o legătură cu

activitatea companiilor Darwin, Enter, Conect și Lumea Lăptopurilor);

b) reprezentanții Consiliului Concurenței, pe parcursul investigației au

manifestat față de angajații SRL „BTS PRO” un comportament tendențios și

neobiectiv.

La 16 martie 2021, Consiliul Concurenței a depus prin poștă electronică

referință, prin care a solicitat respingerea recursului SRL „BTS PRO” împotriva

deciziei din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova, care conform art. 257 alin. (1) a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs.

Conform articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 07 octombrie 2020

(vol. III, f.d. 35 „a”). Conform avizelor de recepție a corespondenței

DS8000606670AS și DS8000606671AS, decizia motivată din 07 octombrie 2020

a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurenților la 02 decembrie 2020

(vol. III, f.d. 63, 64). La 29 octombrie 2020, SRL „BTS PRO” a depus recurs

motivat (vol. III, f.d. 54-62). La 31 decembrie 2020, Consiliul Concurenței a

depus prin poștă recurs motivat (vol. III, f.d. 68-78, 99).

În atare circumstanțe, completul ajunge la concluzia că recurenții s-au

conformat prevederilor legale stipulate la art. 245 din Codul administrativ privind

termenul de depunere a recursului.

Potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

7

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv,

procedura de contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală

urmează a fi examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat

prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate

prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat,

și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000

(abrogată la 01 aprilie 2019). Or, în speță procedura administrativă se referă la o

activitate administrativă inițiată până la 01 aprilie 2019, aspect care determină că

la caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților

la proces.

Verificând argumentele invocate în recursuri, prin prisma materialelor din

dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că instanțele inferioare, judecând

cauza, au cercetat superficial starea de fapt a speței, iar drept consecință au

interpretat și aplicat în mod eronat legea, circumstanțe ce au dus la aprecierea

eronată a raporturilor juridico-publice litigioase și emiterea unor soluții greșite și

neîntemeiate.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. c) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate

cu legea și alte acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

La fel, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu

art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de

recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

8

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că prin nota șefului Direcției anticartel a Consiliului Concurenței

nr. DA-07/297 din 10 octombrie 2017 s-a propus Plenului Consiliului

Concurenței inițierea investigației referitoare la semnele încălcării art. 5 din

Legea concurenței de către întreprinderile ce își desfășoară activitatea de

comercializare a tehnicii de calcul sub mărcile Darwin, Enter, Conect și Lumea

Laptopurilor, ca urmare a existenței unei bănuieli că aceste întreprinderi

întreprind acțiuni de coordonare a activității (vol. I, f.d. 236-240, 249-253, vol. II,

f.d. 44-48).

Prin dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie

2017, întocmită în baza notei nr. DA-07/297 din 10 octombrie 2017, s-a dispus

inițierea investigațiilor referitoare la semnele încălcării prevederilor art. 5 din

Legea concurenței de către întreprinderile ce își desfășoară activitatea de

comercializare a tehnicii de calcul sub mărcile comerciale Darwin, Enter, Conect

și Lumea Laptopurilor (vol. I, f.d. 15, 136).

Prin ordinul Plenului Consiliului Concurenței nr. 24 din 10 octombrie 2017

„cu privire la efectuarea inspecției” s-a dispus efectuarea inspecției la sediul

SRL „BTS PRO”, precum și în orice alte încăperi, terenuri și/sau mijloace de

transport aflate în posesia sau proprietatea acesteia, începând din 10 octombrie

2017, dar nu mai mult de 10 zile lucrătoare (vol. I, f.d. 16-17, 137-138).

Conform delegației de inspecție nr. 29 din 10 octombrie 2017, în baza

ordinului Plenului Consiliului Concurenței nr. 24 din 10 octombrie 2017, pentru

efectuarea inspecției au fost împuterniciți și delegați Victor Lașcov, Diana

Lapteacru, Nadejda Florea și Aurelian Hotineanu, cu atribuțiile și împuternicirile

conform art. 56 din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, fiind specificat

că inspecția va începe la 10 octombrie 2017 și nu va depăși 10 zile lucrătoare

(vol. I, f.d. 18-19, 139-140).

Totodată, prin delegația de inspecție nr. 36 din 11 octombrie 2017, în baza

ordinului Plenului Consiliului Concurenței nr. 24 din 10 octombrie 2017, pentru

efectuarea inspecției au fost împuterniciți și delegați Victor Lașcov, Diana

Lapteacru, Nadejda Florea, Aurelian Hotineanu și Ion Guidea, cu atribuțiile și

împuternicirile conform art. 56 din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012,

fiind specificat că inspecția a început la 10 octombrie 2017 și nu va depăși 10 zile

lucrătoare (vol. I, f.d. 27-28, 150-151).

La 10 și 11 octombrie 2017, reprezentanții delegați ai Consiliului

Concurenței Diana Lapteacru, Nadejda Florea și Aurelian Hotineanu au întocmit

câte un proces-verbal privind efectuarea inspecției, în care au specificat

circumstanțele efectuării acesteia și obiecțiile administrației și angajaților

SRL „BTS PRO” (vol. I, f.d. 20-26, 29-41, 142-149, 152-164)

La 16 octombrie 2017, reprezentanții delegați ai Consiliului Concurenței

Diana Lapteacru, Nadejda Florea și Aurelian Hotineanu au întocmit nota

informativă nr. APD-07/349 „cu privire la semnele de obstrucționare în cadrul

inspecției la SRL „BTS PRO”, în care au fost descrise refuzurile administrației și

angajaților întreprinderii inspectate la efectuarea investigației și, în temeiul art. 41

din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, au propus Plenului Consiliului

Concurenței de a califica acțiunile SRL „BTS PRO” ca încălcare a prevederilor

9

art. 68 alin. (1) lit. d) și e) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 (vol. I,

f.d. 122-123, 165-166).

Prin decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-51 din 16 octombrie

2017 s-a constatat săvârșirea de către SRL „BTS PRO” a încălcărilor prevăzute la

art. 68 alin. (1) lit. d) și e) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, prin

refuzul de a se spune inspecției desfășurate în conformitate cu art. 56 din Legea

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 și inducerea în eroare.

Totodată, s-a aplicat SRL „BTS PRO” amendă pentru refuzul de a se supune

inspecției efectuate în conformitate cu art. 56 din Legea concurenței nr. 183 din

11 iulie 2012 și inducerea în eroare în mărime de 1 072 113,45 de lei, ce

reprezintă 0,45 % din cifra totală de afaceri realizată în anul 2016 (vol. I, f.d. 42-

46, 167-171).

Conform scrisorii cu numărul de ieșire APD-05/354-2380, decizia Plenului

Consiliului Concurenței nr. APD-51 din 16 octombrie 2017 a fost expediată

pentru notificare SRL „BTS PRO” la 23 octombrie 2017 (vol. I, f.d. 47).

Manifestându-și dezacordul cu acțiunile Consiliului Concurenței, SRL „BTS

PRO” a înaintat prezenta acțiune în contencios administrativ, prin care a solicitat

repunerea în termenul de prescripție extinctivă, anularea dispoziției Plenului

Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie 2017, anularea ordinului cu

privire la efectuarea inspecției nr. 24 din 10 octombrie 2017 și a deciziei

Consiliului Concurenței nr. APD-51 din 16 octombrie 2017, încasarea din contul

Consiliului Concurenței în beneficiul SRL „BTS PRO” a sumei de 100 000 de lei,

cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani, prin hotărârea din 12 februarie 2020 a admis parțial acțiunea

(vol. II, f.d. 174, 197-205).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

07 octombrie 2020 a menținut hotărârea din 12 februarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (vol. III, f.d. 35 „a”, 36-52).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 07 octombrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău și al hotărârii din 12 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, instanța de recurs constată că soluțiile emise de instanța de apel și prima

instanță sunt greșite, rezultate din interpretarea și aplicarea eronată a normelor de

drept material, motiv din care aceste hotărâri nu pot fi menținute.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului

administrativ (în vigoare la data adoptării actului care se contestă în speță),

contenciosul administrativ ca instituție juridică avea drept scop contracararea

abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice, apărarea drepturilor

persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților publice, asigurarea

ordinii de drept.

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de

contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului,

recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Articolul 2 din Legea contenciosului administrativ coroborat cu Rezoluția

(77) 31 cu privire la protecția individului față de actele autorităților administrative,

adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997,

definesc actul administrativ ca manifestarea juridică unilaterală de voință, cu

10

caracter normativ sau individual, din partea unei autorități publice în vederea

organizării executării sau executării în concret a legii, actul administrativ

desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării

autorității publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau

interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act îndeplinit în cadrul

exercitării unei funcții judiciare.

Totodată, conform dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Legea

contenciosului administrativ (în vigoare la data adoptării actului care se contestă

în speță), persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la

cererea prealabilă, sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege,

este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru

anularea, în tot sau în parte a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ în

cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se consideră

vătămată într-un drept al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin

respingerea cererii prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și repararea

pagubei cauzate.

Conform art. 47 alin. (1) și (2) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie

2012 (în redacția în vigoare la momentul depunerii acțiunii), deciziile și

prescripțiile Consiliului Concurenței, precum și ordinele prevăzute la art. 56 alin.

(1) pot fi atacate, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea acestora de

către părți, nemijlocit în instanța de contencios administrativ competentă, fără a fi

necesară depunerea unei cereri prealabile.

Dispozițiile prevăzute la art. 46 alin. (4) se atacă numai odată cu decizia sau

prescripția adoptată în cazul respectiv, cu excepția prescripțiilor prin care se

impun măsuri interimare.

Articolul 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ prevede că, examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre

prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite

condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit. a)-e).

La caz, Colegiul reține că obiect al examinării prezentei cauze în instanța de

contencios administrativ îl constituie controlul legalității dispoziției Plenului

Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie 2017, ordinului cu privire la

efectuarea inspecției nr. 24 din 10 octombrie 2017, deciziei Consiliului

Concurenței nr. APD-51 din 16 octombrie 2017, precum și repararea

prejudiciului moral.

Sub acest aspect este notabil că în sensul art. 41 alin. 1 lit. f) din Legea

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 (în redacția în vigoare în perioada

pertinentă speței), Plenul Consiliului Concurenței are atribuția de a dispune

inițierea investigațiilor ce țin de competența Consiliului Concurenței.

Potrivit art. 55 alin. (2) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 (în

redacția în vigoare în perioada pertinentă speței), Plenul Consiliului Concurenței

este în drept să dispună din oficiu inițierea investigației în baza materialelor de care

dispune.

În corespundere cu art. 56 alin. (1) și (2) din Legea concurenței nr. 183 din

11 iulie 2012 (în redacția în vigoare în perioada pertinentă speței), în scopul

efectuării investigațiilor dispuse conform art. 55, Consiliul Concurenței poate să

efectueze inspecțiile necesare la întreprinderi și la asociații de întreprinderi.

11

Efectuarea inspecțiilor este dispusă prin ordin emis de președintele Consiliului

Concurenței, în care se indică scopul și obiectul inspecției, data la care începe

inspecția și sancțiunile prevăzute la art. 68-70 și 76, precum și dreptul de a ataca

ordinul în instanța de judecată.

Inspecția este exercitată de către angajații Consiliului Concurenței, cu

excepția debutanților, numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot

fi obținute informații considerate necesare pentru investigația presupusului caz de

încălcare a legislației concurențiale, inițiată prin dispoziție a Plenului Consiliului

Concurenței, fapt care nu necesită a fi demonstrat subiectului supus inspecției.

Aderent, alineatul (3) al aceluiași articol stipulează la lit. a), b), c) și f) că

angajații Consiliului Concurenței abilitați să desfășoare o inspecție au următoarele

drepturi de inspecție:

a) să intre în încăperi, pe terenuri sau în mijloace de transport aflate în

proprietatea sau în folosința întreprinderii, asociației de întreprinderi sau

autorităților administrației publice, cu excepția încăperilor de locuit, a terenurilor

aferente acestora și a mijloacelor de transport care aparțin persoanelor fizice;

b) să examineze registre și orice documente aflate în raport cu obiectul și

scopul investigației, indiferent de suportul fizic sau electronic pe care sunt păstrate;

c) să ridice sau să obțină copii sau extrase, sub orice formă, din registrele și

documentele menționate la lit. b). Ridicarea registrelor și documentelor se admite

numai dacă asemenea măsură este necesară pentru prevenirea ascunderii,

înlăturării, modificării sau distrugerii acestora sau dacă nu este posibil de a face

copii de pe acestea în incinta respectivă;

f) să ceară ca informația aflată în raport cu obiectul și scopul investigației,

păstrată pe calculator și accesibilă din încăpere, să fie prezentată într-o formă care

ar permite ridicarea, precum și să fie vizibilă și lizibilă.

Totodată, alineatul (11) al aceluiași articol prevede că întreprinderea, asociația

de întreprinderi, autoritatea administrației publice au obligația să se supună

inspecției Consiliului Concurenței.

Conform art. 65 alin. (1) lit. b) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie

2012 (în redacția în vigoare în perioada pertinentă speței), după examinarea

observațiilor făcute de părți asupra raportului de investigație și, după caz, după

desfășurarea audierilor, Plenul Consiliului Concurenței decide adoptarea unei

decizii sau prescripții în temeiul art. 41 alin. (1) lit. h)-l) și u).

La rândul său, art. 41 alin. (1) lit. h) din Legea concurenței nr. 183 din 11

iulie 2012 (în redacția în vigoare în perioada pertinentă speței) statuează că plenul

Consiliului Concurenței are atribuția de a lua decizii de constatare a încălcării legii,

de impunere a măsurilor corective, de aplicare a sancțiunilor, de aplicare a politicii

de clemență și alte decizii prevăzute de prezenta lege, în limitele competenței sale,

în urma investigațiilor efectuate.

În sensul art. 68 alin. (1) lit. d) și e) din Legea concurenței nr. 183 din 11

iulie 2012 (în redacția în vigoare în perioada pertinentă speței), Plenul Consiliului

Concurenței are dreptul să aplice, prin decizie, persoanelor menționate la art. 20

alin. (2) lit. b) sau întreprinderilor amenzi în cazul în care, în mod intenționat sau

din neglijență: refuză să se supună unei inspecții desfășurate în conformitate cu

art. 56 și 57; ca răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu art. 56 alin. (3)

lit. e), acestea

- dau un răspuns inexact sau care induce în eroare

- nu rectifică, în termenul stabilit de președintele Consiliului Concurenței, un

12

răspuns inexact, incomplet sau care induce în eroare, dat de un membru al

personalului;

- nu dau un răspuns complet sau refuză să dea acest răspuns cu privire la fapte

care au legătură cu obiectul și scopul inspecției dispuse printr-un ordin adoptat în

conformitate cu art. 56 alin. (1);

Din sensul logico-juridic al normelor legal precitate rezultă cert că SRL ,,BTS

PRO” urma să se supună inspecției desfășurate de către Consiliul Concurenței în

baza dispoziției Plenului Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie 2017 și

ordinului Plenului Consiliului Concurenței nr. 24 din 10 octombrie 2017, iar

refuzul de a se supune inspecției în conformitate cu art. 56 și art. 57 din Legea

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 constituind încălcare a normelor de procedură

ale legislației concurențiale, de gravitate mare în sensul art. 68 alin. (1) lit. d) și e),

precum și art. 69 alin. (4) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012.

În această consecvență, instanța de recurs apreciază ca fiind eronată

concluzia instanțelor inferioare, precum că SRL ,,BTS PRO” nu a refuzat să fie

supusă inspecției dispuse prin dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr. 28

din 10 octombrie 2017, precum și nu a indus în eroare reprezentanții delegați ai

Consiliului Concurenței.

Or, această concluzie este contrară circumstanțelor stabilite și expuse în

procesele-verbale privind efectuarea inspecției SRL ,,BTS PRO” din 10 și 11

octombrie 2017, care sunt confirmare și prin înregistrările video ale efectuării

inspecției, anexate la materialele cauzei (vol. I, f.d. 20-26, 29-41, 142-149, 152-

164, 172 și 173).

Astfel, din procesele-verbale privind efectuarea inspecției SRL ,,BTS PRO”

din 10 și 11 octombrie 2017, nota nr. APD-07/349 din 16 octombrie 2017 și

înregistrările video efectuate în cadrul inspecției rezultă indubitabil că

reprezentanții SRL „BTS PRO” au obstrucționat inspecția efectuată de către

reprezentanții delegați ai Consiliului Concurenței în baza dispoziției Plenului

Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie 2017.

În debut, Colegiul constată din înregistrarea video M2U00002.MPG

(min. 12.51-13.04) că, la 10 octombrie 2017, administratorul SRL ,,BTS PRO” –

Alexandr Suvorov nu a permis echipei de inspecție a Consiliului Concurenței

imprimarea documentului electronic denumit „Параметры бонусирования

клиентов”, din computerul angajatului SRL ,,BTS PRO” – Xxx, care activează în

funcția de „sales-manager”, sub pretextul că urmează să consulte avocatul care

sunt riscurile imprimării și ridicării acestui document de către Consiliul

Concurenței, în cazul în care conținea secrete comerciale.

Din aceiași înregistrare video M2U00002.MPG (min 38-47.08) rezultă că,

între timp, în procesul imprimării altui fișier din computerul angajatului SRL

,,BTS PRO” – Xxx, și anume „evidența licitațiilor”, a fost întreruptă

sincronizarea acestui computer cu serverul de la distanță și implicit cu baza de

date BTS PRO („CLOUD”), fapt ce a dus la dispariția fișierelor (informației) din

mapa deschisă.

Totodată, pentru restabilirea legăturii cu serverul și accesarea documentelor

necesare, un angajat al SRL „BTS PRO” a restartat computerul și a introdus

greșit parola de acces a computerului, generând blocarea acestuia.

La aspectul dat instanța de recurs învederează că, prin prisma art. 56 alin. (3)

lit. f) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 (în redacția în vigoare în

perioada pertinentă speței), angajații Consiliului Concurenței abilitați să

13

desfășoare o inspecție au dreptul să ceară ca informația aflată în raport cu

obiectul și scopul investigației, păstrată pe calculator și accesibilă din încăpere, să

fie prezentată într-o formă care ar permite ridicarea, precum și să fie vizibilă și

lizibilă.

În acest sens este pertinent faptul că la pagina 5 a procesului-verbal din 10

octombrie 2017 este întocmită lista documentelor ridicate în copii sau original în

cadrul efectuării inspecției, potrivit căreia documentul „Параметры

бонусирования клиентов” nu a fost ridicat de către reprezentanții Consiliului

Concurenței abilitați să desfășoare inspecția.

Colegiul consideră întemeiat argumentul Consiliului Concurenței, precum că

imprimarea fișierului electronic „Параметры бонусирования клиентов” avea

relevanță cu investigația efectuată, deoarece investigația a fost inițiată în baza

semnelor încălcării prevederilor art. 5 din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie

2012 de întreprinderile, care comercializează tehnica de calcul, or, un posibil

acord anticoncurențial între întreprinderi se poate manifesta inclusiv prin

stabilirea prețurilor produselor.

Succesiv, din procesele-verbale privind efectuarea inspecției SRL ,,BTS

PRO” din 10 și 11 octombrie 2017, nota nr. APD-07/349 din 16 octombrie 2017,

înregistrările video din 10 octombrie 2017 (fișierele M2U00003.MPG și

M2U00004.MPG) și înregistrările video din 11 octombrie 2017

(M2U00003.MPG și M2U00004.MPG), instanța de recurs consideră că acțiunile

SRL „BTS PRO” de obstrucționare a inspecției efectuate de către reprezentanții

delegați ai Consiliului Concurenței s-a manifestat și prin întreruperea activității

programului „Microsoft Onedrive” din computerul angajatului SRL „BTS PRO”

– Xxx, fapt ce a dus la imposibilitatea reconectării contului de serviciu al

angajatului la baza de date a SRL „BTS PRO”, iar drept consecință la

imposibilitatea accesării informațiilor necesare inspecției.

Din suportul probator rezultă incontestabil că reconectarea la contul

angajatului SRL „BTS PRO” – Xxx din programul „Microsoft Onedrive” nu s-a

putut efectua din motiv că angajatul nu a introdus parola de acces, invocând că nu

o cunoaște, iar conectarea nu se poate înfăptui întrucât lipsește conexiunea la

internet.

Colegiul opinează că motivul invocat de către angajatul SRL „BTS PRO” –

Xxx, precum că nu cunoaște propria parolă de acces la programul „Microsoft

Onedrive” nu este verosimil, din moment ce în virtutea obligațiilor sale

profesionale Xxx operează cu acest software.

În această conjunctură, instanța de recurs consideră întemeiat argumentul

Consiliului Concurenței că, prin acțiunile sale, angajatul SRL „BTS PRO” – Xxx,

intenționat a limitat accesul echipei de inspecție a Consiliului Concurenței la

documentele prezente anterior în mapa „sales_01”, inclusiv la fișierul

„Параметры бонусирования клиентов” și a celui imprimat în prima zi a

inspecției – „evidența licitațiilor”, fapt confirmat și prin înregistrarea video din 11

octombrie 2017, fișierul M2U00002.MPG (min 17.30-18.18).

La capitolul dat se constată și faptul că echipa de inspecție a Consiliului

Concurenței a fost indusă în eroare de către administratorul SRL „BTS PRO” –

Alexandr Suvorov și „sales manager-ul” companiei – Xxx în privința localizării

fișierelor electronice ce urmau a fi inspectate.

Astfel, din înregistrările video din 10 octombrie 2017 (fișierul

M2U00002.MPG, min 03.48-05.08 și 24.20-24.43) și înregistrările video din 11

14

octombrie 2017 (fișierul M2U00003.MPG, min 47.56-48.11,6 și fișierul

M2U00004.MPG, min 00.38-01.38) rezultă că administratorul SRL „BTS PRO”

– Alexandr Suvorov și „sales manager-ul” companiei – Xxx au declarat că aceste

documentele electronice ce se doreau a fi inspectate de către echipa de inspecție a

Consiliului Concurenței sunt stocate în mapa locală „sales_01” din baza de date

BTS PRO a computerului lui Xxx. Însă, specialistul IT al SRL „BTS PRO” –

Xxx a declarat că de facto baza de date BTS PRO și mapa „sales_01” se află pe

„CLOUD”.

Colegiul consideră juste concluziile Consiliului Concurenței că Xxx,

deținând funcția de specialist IT al SRL „BTS PRO”, în mod evident, cunoaște

modalitatea de stocare a informațiilor din computerele întreprinderii, întrucât le

administrează.

Respectiv, declarațiile specialistului IT al SRL „BTS PRO – Xxx

demonstrează contradictorialitatea argumentelor administratorului SRL „BTS

PRO” – Alexandr Suvorov și „sales manager-ul” companiei – Xxx, precum și

faptul că prin afirmațiile sale ultimii doi au urmărit intenția de a induce în eroare

echipa de inspecție a Consiliului Concurenței, faptă ce constituie încălcare a

normelor de procedură conform art. 68 alin. (1) lit. e) din Legea concurenței

nr. 183 din 11 iulie 2012.

Continuând constatările sale, din înregistrarea video din 11 octombrie 2017,

fișierul M2U00002.MPG (min 03.20-03.36), Colegiul desprinde că, în cadrul

inspecției, avocatul Boris Malachi a refuzat să asigure accesul la computerele

angajaților SRL „BTS PRO”, în lipsa administratorului întreprinderii – Alexandr

Suvorov.

Instanța de recurs consideră că refuzul avocatului Boris Malachi, care

reprezenta interesele SRL „BTS PRO”, în esență, constituie obstrucționare a

inspecției efectuate de către reprezentanții delegați ai Consiliului Concurenței.

Or, din suportul probator administrat și cercetat rezultă cert că, la 11 octombrie

2017, în momentul când reprezentanții delegați ai Consiliului Concurenței s-au

prezentat la sediul SRL „BTS PRO” pentru a continua inspecția începută la 10

octombrie 2017, la fața locului se afla avocatul Boris Malachi, care s-a prezentat

ca fiind delegat de către administratorul Alexandr Suvorov ca reprezentant al

întreprinderii în cadrul inspecției.

Dealtfel, permisiunea de a efectua inspecția în prezenta avocatului Boris

Malachi ca reprezentant al SRL „BTS PRO” a fost confirmată telefonic

reprezentanților Consiliului Concurenței de către administratorul SRL „BTS

PRO” – Alexandr Suvorov.

La capitolul dat este relevant că aspectul privind calitatea avocatului Boris

Malachi ca reprezentant al SRL „BTS PRO” în cadrul inspecției din data de 11

octombrie 2017 a fost consemnat în procesul-verbal privind efectuarea inspecției

și față de care subiectul inspecției nu a făcut nicio obiecție (vol. I, f.d. 29-41).

Astfel, neobiectarea subiectului inspecției pe marginea faptului că în data de

11 octombrie 2017 reprezentanții Consiliului Concurenței au început efectuarea

inspecției în lipsa altor reprezentanți ai SRL „BTS PRO” în afară de avocatul

Boris Malachi, în esență, constituie confirmarea tacită că la acel moment ultimul

într-adevăr a compărut în fața reprezentanților Consiliului Concurenței în calitate

de reprezentant al SRL „BTS PRO”.

Reieșind din această aserțiune, la efectuarea inspecției în data de 11

octombrie 2017, reprezentantul subiectului inspectării SRL „BTS PRO”, Boris

15

Malachi avea obligația pozitivă, prin prisma art. 56 alin. (11) din Legea

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, să se supună inspecției efectuate și să

asigure accesul la computerele SRL „BTS PRO”, iar refuzul acestuia constituind

o încălcare a normelor de procedură conform art. 68 alin. (1) lit. d) din Legea

concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 opozabilă subiectului inspectării SRL „BTS

PRO”, care și urmează să suporte consecințele.

Respectiv, instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că „… în temeiul

art. 56 alin. (10) lit. g) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, deținerea

de către Boris Malachi a împuternicirilor în bază de mandat nu oferea acestuia

calitatea de reprezentant abilitat cu dreptul de a oferi, în lipsa administratorului

reclamantei în calitate de reprezentant legal, acces la computerele angajaților

reclamantei…”.

Succesiv, din procesul-verbal privind efectuarea inspecției din 11 octombrie

2017, nota nr. APD-07/349 din 16 octombrie 2017 și din înregistrarea video din

11 octombrie 2017 (fișierul M2U00002.MPG, min 36.16-38.50), Colegiul

constată că administratorul SRL „BTS PRO” – Alexandr Suvorov a refuzat

accesul reprezentanților Consiliului Concurenței la computerul angajatului

Serghei Slepțov – manager în comerț, din motiv că computerul este securizat cu o

parolă personală, cunoscută doar lui Serghei Slepțov.

Din înregistrarea video precitată, instanța de recurs atestă că, deși a invocat

că nu îi este cunoscută parola de acces la computerul managerului în comerț –

Serghei Slepțov, administratorul SRL „BTS PRO” – Alexandr Suvorov nu a

întreprins nicio măsură pentru a afla această parolă, iar până la sfârșitul

inspecției, angajatul Serghei Slepțov nu s-a prezentat la locul de muncă.

Colegiul consideră că instanțele inferioare eronat au conchis că acest refuz

nu constituie încălcare a normelor de procedură conform art. 68 alin. (1) din

Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, deoarece la efectuarea inspecției din

11 octombrie 2017, din motiv că nu cunoaște parola personală de la computerul

managerului în comerț – Serghei Slepțov, administratorul SRL „BTS PRO” a

propus accesul la acest computer prin intermediul administratorului de rețea, însă,

propunerea dată a fost respinsă de investigatori.

În acest sens instanța de recurs consideră relevante și juste argumentele

Consiliului Concurenței precum că, din punct de vedere tehnic, un administrator

de rețea nu poate avea acces la totalitatea informațiilor stocate în computer, chiar

dacă acesta se află în rețea, fără acordarea permisiunii de a avea acces de la

computerul care se dorește a fi inspectat.

Astfel, fizic și tehnic acordarea accesului la un computer deconectat prin

intermediul unui computer, care este administrator de rețea este imposibilă.

Cu atât mai mult că, prin prisma art. 56 alin. (11) din Legea concurenței

nr. 183 din 11 iulie 2012, SRL „BTS PRO” avea obligația pozitivă de a se supune

inspecției conform cerințelor reprezentanților delegați ai Consiliului Concurenței.

În atare circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că neasigurarea accesului

echipei de inspecție a Consiliului Concurenței la computerul managerului în

comerț al SRL „BTS PRO” – Serghei Slepțov de către administratorul

întreprinderii – Alexandr Suvorov, constituie o încălcare a normelor de procedură

conform art. 68 alin. (1) lit. d) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012.

Starea de fapt constatată și expusă supra denotă în afara oricărui dubiu că

SRL ,,BTS PRO” a refuzat să se supună inspecției desfășurate în data de 10 și 11

octombrie 2017, precum și a indus în eroare echipa de inspecție a Consiliului

16

Concurenței, fapte ce constituie încălcare a normelor de procedură conform art.

68 alin. (1) lit. d) și e) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012.

În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind neîntemeiate

argumentele formulate de către SRL ,,BTS PRO” în cererea de recurs și în

acțiune, precum că dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr. 28 din 10

octombrie 2017, ordinul cu privire la efectuarea inspecției nr. 24 din 10

octombrie 2017, decizia Consiliului Concurenței nr. APD-51 din 16 octombrie

2017 sunt ilegale și urmează a fi anulate.

Sub acest aspect instanța de recurs nu poate accepta ca temei de anulare a

actelor administrative contestate faptul că, la 10 octombrie 2017, contrar art. 56

alin. (5) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, la efectuarea

investigației a participat o persoană nedelegată în acest sens, și anume Ion

Guidea.

La aspectul dat este relevant că însăși Consiliul Concurenței, inclusiv și în

cererea de recurs, nu a negat că în timpul efectuării inspecției din data 10

octombrie 2017 la sediul SRL ,,BTS PRO” s-a prezentat un reprezentant al

Consiliul Concurenței care nu era delegat să efectueze inspecția.

Însă, pertinent este faptul că, potrivit înregistrării video din 10 octombrie

2017 M2U00002.MPG, prezența lui Ion Guidea la sediul SRL ,,BTS PRO” în

timpul inspecției a durat aproximativ 6 minute (min. 23:44-29:44), iar acțiunile

SRL ,,BTS PRO” de obstrucționare a inspecției s-au petrecut în intervalul

min. 12.51-13.04.

Astfel, este cert faptul că obstrucționarea inspecției de către SRL ,,BTS

PRO” s-a petrecut până a se prezenta Ion Guidea la sediul subiectului supus

inspectării.

Mai mult decât atât, din memoriul cuprins în decizia Consiliului Concurenței

nr. APD-51 din 16 octombrie 2017 rezultă indubitabil că încălcările legislației

concurențiale de către SRL ,,BTS PRO” și aplicarea sancțiunilor pentru comiterea

acestora nu a avut loc în baza cărorva constatări făcute de către Ion Guidea în

cadrul inspecției efectuate în data de 10 octombrie 2017. Or, decizia de constatare

a obstrucționării inspecției are la bază mai multe acțiuni și inacțiuni ale

SRL ,,BTS PRO” în cadrul inspecției din 10 și 11 octombrie 2017, care au fost

elucidate și constatate doar de persoane împuternicite de către Consiliul

Concurenței.

Prin urmare, Colegiul nu a constat temeiuri de anulare a deciziei Consiliului

Concurenței nr. APD-51 din 16 octombrie 2017, or, aceasta este întemeiată, justă,

echitabilă și corespunde exigențelor impuse de Legea concurenței nr. 183 din 11

iulie 2012.

Dezideratele relevate supra reliefează incertitudinea concluziei date de

instanțele inferioare, motiv din care se deduce că acestea au judecat formal cauza,

fapt ce constituie o violare a articolului 6 § 1 CEDO și a dreptului litiganților la

un proces echitabil, care prin prisma articolului 238 din Codul administrativ,

aveau o speranță că instanța de apel se va pronunța asupra tuturor motivelor

invocate.

Așadar, având în vedere caracterul neîntemeiat al hotărârilor instanțelor

inferioare, se distinge necesitatea respingerii recursului depus de către SRL „BTS

PRO” și reprezentantul acesteia, avocatul Boris Malachi, admiterii recursului

17

depus de către Consiliul Concurenței, reprezentat de Cristina Josan, casării

integrale a deciziei din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii

din 12 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei

decizii noi, prin care să fie respinsă acțiunea depusă de către SRL ,,BTS PRO”,

ca fiind neîntemeiată.

Finalmente, Colegiul învederează că soluția asupra fondului cauzei, la care a

ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 CEDO,

fiind prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, potrivit căruia

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Conform articolelor 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. c), 224 alin. (1) lit. f) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către societatea cu răspundere limitată „BTS

PRO” și reprezentantul acesteia, avocatul Boris Malachi.

Se admite recursul depus de către Consiliul Concurenței, reprezentat de

Cristina Josan.

Se casează integral decizia din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 12 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și se

emite o decizie nouă, prin care:

Se respinge acțiunea în contencios administrativ depusă de către societatea

cu răspundere limitată „BTS PRO” împotriva Consiliului Concurenței cu privire

la contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului moral, ca fiind

neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Maria Ghervas

18