3ra-151/21 — contestarea actului administrativ

3ra-151/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-151/21

ÎNCHEIERE

10 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Anatolie Țurcan

Victor Boico

Elena Cobzac

Victor Burduh

examinând cererea depusă de către SRL „BTS PRO” cu privire la recuzarea

judecătorilor completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nicolae Craiu

și Nina Vascan,

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de către

societatea cu răspundere limitată „BTS PRO” împotriva Consiliului Concurenței

cu privire la contestarea actelor administrative și repararea prejudiciului moral,

constată:

La 21 noiembrie 2017, societatea cu răspundere limitată „BTS PRO” (în

continuare SRL „BTS PRO”) a depus acțiune în contencios administrativ, care pe

parcursul examinării cauzei a fost concretizată, împotriva Consiliului Concurenței

cu privire la contestarea actului administrativ, prin care a solicitat repunerea în

termenul de prescripție extinctivă, anularea dispoziției Plenului Consiliului

Concurenței nr. 28 din 10 octombrie 2017, anularea ordinului cu privire la

efectuarea inspecției nr. 24 din 10 octombrie 2017 și a decizie Consiliului

Concurenței nr. APD-51 din 16 octombrie 2017, compensarea din contul

Consiliului Concurenței a prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei.

Prin hotărârea din 12 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-

a admis parțial acțiunea depusă de către SRL „BTS PRO”.

S-a anulat ca ilegală decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-51 din

16 octombrie 2017 în privința SRL „BTS PRO”.

S-a admis parțial cererea de repunere în termen, și anume în partea ce ține de

contestarea dispoziției Plenului Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie

2017, cu repunerea SRL „BTS PRO” în termenul de contestare.

S-a respins ca neîntemeiată pretenția privind anularea dispoziției Plenului

Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie 2017.

S-a respins ca neîntemeiată cererea privind repunerea în termen în partea ce

ține de contestarea ordinului Consiliului Concurenței nr. 24 din 10 octombrie 2017

și s-a respins ca tardivă pretenția în cauză.

În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate (vol. II, f.d. 174, 197-205).

1

Prin decizia din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

cererile de apel depuse de către SRL „BTS PRO” și Consiliul Concurenței

împotriva hotărârii din 12 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(vol. III, f.d. 35 „a”, 36-52).

La 29 octombrie 2020, SRL „BTS PRO” și reprezentantul acesteia, avocatul

Boris Malachi, au depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva

deciziei din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea deciziei recurate în partea în care a fost respinsă cererea de apel depusă de

SRL „BTS PRO” și emiterea în partea casată a unei noi decizii, prin care:

-să fie casată încheierea protocolară din 20 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care s-a restituit cererea de concretizare a cerințelor

acțiunii (privind solicitarea declarării nulității rezultatelor inspecției;

-declararea nulității rezultatelor inspecției (controlului) desfășurate de către

Consiliul Concurenței la sediul SRL „BTS PRO” în perioada 10-11 octombrie

2017;

-repunerea în termenul de prescripție extinctivă și anularea dispoziției

Plenului Consiliului Concurenței nr. 28 din 10 octombrie 2017 și a Ordinului cu

privire la efectuarea inspecției nr. 24 din 10 octombrie 2017;

-încasarea din contul Consiliului Concurenței în beneficiul SRL „BTS PRO”

a sumei de 100 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral (vol. III,

f.d. 54-62).

La 31 decembrie 2020, Consiliul Concurenței, reprezentat de Cristina Josan, a

depus prin intermediul oficiului poștal la Curtea Supremă de Justiție și la Curtea de

Apel Chișinău recurs motivat împotriva deciziei din 07 octombrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei recurate în partea în care s-a

respins cererea de apel depusă de către Consiliul Concurenței împotriva hotărârii

din 12 februarie2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei

decizii noi, prin care să fie respinsă acțiunea depusă de către SRL „BTS PRO”, ca

fiind neîntemeiată, sau după restituirea cauzei instanței de apel (vol. III, f.d. 68-78,

99).

La 18 decembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat Consiliului

Concurenței pentru notificare copia recursului motivat depus de SRL „BTS PRO”,

explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs

(vol.III, f.d. 66).

La 04 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat SRL „BTS PRO”

și reprezentantului acesteia, avocatului Malachi Boris pentru notificare copia

recursului motivat depus de Consiliul Concurenței, explicându-le dreptul de a

depune referințe asupra criticilor formulate în recurs (vol. III, f.d. 100).

Prin încheierea din 03 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

depuse de către SRL „BTS PRO” și reprezentantul acesteia, avocatul Boris

Malachi, precum și Consiliul Concurenței, reprezentat de Cristina Josan, împotriva

deciziei din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au numit pentru

examinare în complet din 5 judecători.

La 03 martie 2021, SRL „BTS PRO” a depus cerere de recuzare a

judecătorilor Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan și Nicolae

Craiu.

În motivarea cererii de recuzare a invocat că, anterior, la 23 decembrie 2020,

Curtea Supremă de Justiție în componența judecătorilor Tamara Chișca-Doneva,

Maria Ghervas, Nina Vascan, Iurie Bejenaru și Nicolae Craiu a pronunțat o decizie

2

într-o cauză similară (nr. 3ra-338/20), între aceleași părți și care la fel drept obiect

de controlul judecătoresc al unei decizii de sancționare a SRL „BTS PRO”.

Astfel, atât cauza anterioară, cât și prezenta cauză au ca obiect de examinare

deciziile de sancționare a SRL „BTS PRO” pentru pretinse nesupuneri inspecțiile

desfășurate la sediul său de către Consiliul Concurenței.

În opinia SRL „BTS PRO”, faptul că cererile de recurs au fost declarate

admisibile și reținute spre examinare în complet de 5 judecători, format din aceiași

magistrați care anterior au judecat o cauză similară trezește suspiciuni în privința

imparțialității acestora.

Examinând argumentele expuse în cererea de recuzare depusă de către

SRL „BTS PRO”, Colegiul ajunge la concluzia de a o respinge, ca fiind

neîntemeiată, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 202 alin. (1), (3) și (4) din Codul administrativ,

judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se

abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Declarația

de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și

anexarea probelor pertinente. Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează

în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Conform art. 52 alin. (1) și (4) din Codul administrativ, în temeiurile

prevăzute la art. 49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza

persoanele care acționează pentru autoritatea publică în această procedură până la

finalizarea ei. Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea

ei într-un proces-verbal. Prevederile art. 51 se aplică corespunzător.

Potrivit art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, motivul indicat la alin. (1) poate

exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

La caz, Colegiul consideră imperioase prevederile art. 2.5 din Principiile de la

Bangalore, conform cărora judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe

care constată că nu îl va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui

observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece

imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără

următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată efectivă

cu privire la una dintre părți sau în care judecătorul cunoaște personal fapte

relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a avut calitatea de

avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care judecătorul sau un

membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul procesului.

3

Totodată, pentru a se pronunța asupra cererii de recuzare depuse de către

SRL „BTS PRO”, Colegiul consideră necesar de a analiza argumentele invocate

prin prisma jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Așa, în hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, § 121, ECHR 2005), Înalta

Curte a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la

imparțialitatea instanței judecătorești. Într-o societate democratică este de o

importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației

și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale (a se vedea Padovani v.

Italy, hotărâre din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p.20, § 27). În acest sens,

articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența

sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a

constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și

o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a

exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v. Belgium, din 1

octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea

Tocono și Profesorii Prometeiști v. Moldova, Castillo Algar v. Spain și Morel v.

France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime

de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind

că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este

dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and

Santangelo v. Italy și Wettstein v. Switzerland).

Implicit speței Colegiul constată că, drept temei de recuzare, SRL „BTS

PRO” a invocat că suspiciunile sale în privința imparțialității magistraților Tamara

Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan și Nicolae Craiu sunt bazate pe

faptul că, anterior, aceștia au participat la examinarea unei cauze similare, obiectul

căreia l-a format la fel o decizie de sancționare a SRL „BTS PRO” pentru pretinse

nesupuneri inspecției desfășurate la sediul său de către Consiliul Concurenței.

Raportând prevederile legale precitate la circumstanțele cauzei, Colegiul

conchide că motivele invocate de către SRL „BTS PRO” nu se încadrează cele

enumerate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care reglementează în mod

exhaustiv temeiurile de recuzare a judecătorilor și a inadmisibilității participării

judecătorilor la judecarea cauzei.

Circumstanțele invocate de către SRL „BTS PRO” în susținerea cererii de

recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a

magistraților recuzați, susceptibile de a le afecta imparțialitatea subiectivă, în

sensul definit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de

evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind

imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Articolul 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar”

redactate de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va decide în

4

problemele care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu

legea, fără vreo restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințări sau

interferență, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”.

Conform art. 8, judecătorii „se vor comporta întotdeauna de așa măsură încât să

păstreze prestanța postului lor și imparțialitatea și independența sistemului

juridic”.

Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1, se determină prin

aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale

ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test

obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente

pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea sa nr. R(94) 12 privind independența, eficiența și rolul

judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a

stabilit că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile

imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau

faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege“.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a

judecătorilor recuzați, Colegiul conchide că nu există circumstanțe care ar pune la

îndoială rezonabilă imparțialitatea acestora.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare

depusă de depusă de către SRL „BTS PRO” este neîntemeiată, Colegiul ajunge la

concluzia de a o respinge.

Conform art. 49-50, 52, 202 alin. (1), (3) și (4) și art. 230 din Codul

administrativ și în conformitate cu articolul 53 alin. (5) din Codul de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea depusă de către SRL „BTS PRO” cu privire la recuzarea

judecătorilor completului specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție – Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas, Nicolae

Craiu și Nina Vascan de la examinarea cauzei de contencios administrativ

intentată la acțiunea depusă de către SRL „BTS PRO” împotriva Consiliului

Concurenței cu privire la contestarea actelor administrative și repararea

prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Anatolie Țurcan

Victor Boico

Elena Cobzac

Victor Burduh

5