3ra-324/21 — anularea partială a actului administrativ, repararea prejudiciului moral

3ra-324/21 — anularea partială a actului administrativ, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-324/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Lisnic Elena,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de

Lisnic Elena împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova, terț Rodica Isac cu privire la anularea parțială a actului administrativ, repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 28 decembrie 2018, Lisnic Elena a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cu privire

la anularea parțială a actului administrativ, anume a ordinul nr. 430p din 18 octombrie

2017 în partea ce se referă la textul „pe perioada concediului parțial plătit pentru îngrijirea

copilului al dnei Isac Rodica”, repararea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei,

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Lisnic Elena a indicat că, prin Hotărârea Guvernului nr. 594

din 26 iulie 2017 cu privire la restructurarea administrației publice centrale, a fost

modificată denumirea Ministerului Culturii în Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova, fiind dispusă reorganizarea prin absorbție a Ministerului Educației

și a Ministerului Tineretului și Sportului, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 691 din 30

august 2017 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării, a fost aprobată structura aparatului central al Ministerului Educației, Culturii

și Cercetării.

A indicat că în perioada de până la reorganizare, a activat în funcția de consultant

superior în Direcția învățământ superior și dezvoltare a științei din cadrul Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova.

1

Urmare a aprobării structurii ministerului și aprobării unei noi scheme de încadrare,

la data de 16 octombrie 2017 conducerea ministerului i-a propus funcția de consultant

principal în Direcția cadrul național al calificărilor, pe perioada concediului parțial plătit

pentru îngrijirea copilului a Rodicăi Isac. Personal a acceptat funcția respectivă, apreciind

propunerea ca fiind făcută cu bună credință, nu cu scopul de a fi indusă în eroare.

Astfel, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 430p din 18

octombrie 2017, a fost promovată din funcția de consultant superior în Direcția învățământ

superior și dezvoltare a științei, în funcția de consultant principal în Direcția cadrul

național al calificărilor, pe perioada concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului a

Rodicăi Isac.

A menționat că la 29 noiembrie 2018, a aflat că a fost indusă în eroare de către pârât,

deoarece la data emiterii ordinului nr. 430p din 18 octombrie 2017, funcția de consultant

principal în Direcția cadrul național al calificărilor, era vacantă și nu era ocupată de către

Isac Rodica. Drept dovadă servește ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării

nr. 1505p din 28 noiembrie 2018, prin care Isac Rodica, consultant principal în Serviciul

informare, autentificare a actelor de studii și recunoaștere a calificărilor al Ministerului

Educației, a fost transferată, în funcția de consultant principal în Direcția cadrul național

al calificărilor, începând cu data de 05 decembrie 2018.

Astfel, consideră că dânsa urma a fi promovată în funcție pe perioadă nedeterminată,

nicidecum pe perioada determinată, respectiv ordinul Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării nr. 430p din 18 octombrie 2017, este ilegal în partea stabilirii termenului „pe

perioada concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului al dnei Isac Rodica”,

respectiv în această parte, ordinul urmează a fi anulat.

A mai invocat Lisnic Elena că prin inducerea în eroare pârâtul i-a cauzat un

prejudiciu moral manifestat prin frustrare și suferințele morale/psihice, care îl estimează

la 5000 lei. De asemenea, susține că pârâtul urmează să suporte cheltuielile de judecată în

legătură cu judecarea prezentei cauze.

Lisnic Elena a solicitat anularea textului „pe perioada concediului parțial plătit pentru

îngrijirea copilului al dnei Isac Rodica” din ordinul Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării nr. 430p din 18 octombrie 2017, încasarea prejudiciul moral în mărime de 5

000 lei, compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

atras în proces în calitate de persoană terță, Rodica Isac (f. d. 50).

Prin hotărârea din 16 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea a

fost admisă parțial.

S-a anulat parțial ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova nr.430p din 18 octombrie 2017, în partea sintagmei „pe perioada concediului

parțial plătit pentru îngrijirea copilului a dnei Isac Rodica” cu excluderea acestei sintagme

din conținutul ordinului.

S-a încasat din contul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova în beneficiul Elenei Lisnic cu titlul de reparare a prejudiciului moral suma de

3000 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă (f. d. 75, 80 - 82).

2

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut prevederile art. 63 alin. (1), lit. c),

alin. (4) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din

04 iulie 2008, pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 594 din 26 iulie 2017 cu privire la

restructurarea administrației publice centrale de specialitate, constatând că Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova în perioada de reorganizare a

autorității publice, a propus Elenei Lisnic, funcția de consultant principal în Direcția

cadrul național al calificărilor, funcție care a fost acceptată de reclamantă la 16 octombrie

2017.

La fel, prima instanță a constatat că funcția de consultant principal în Direcția cadrul

național al calificărilor, la acel moment era vacantă pe o perioadă nedeterminată de timp

și nicidecum nu era deținută de Isac Rodica, care la acel moment se afla în concediu de

îngrijire a copilului, contractul de muncă cu aceasta fiind suspendat. Or, din conținutul

ordinului nr. 1505p din 28.11.2018 rezultă că Isac Rodica, consultant principal în

Serviciul informare, autentificare a actelor de studii și recunoaștere a calificărilor al

Ministerului Educației a fost transferată în funcția de consultant principal în Direcția

cadrul național al calificărilor, începând cu 05 decembrie 2018.

Astfel, prin prisma art. 30 alin. (5) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public, instanța de fond a conchis că la 18

octombrie 2017 Isac Rodica nu deținea funcția de consultant principal în Direcția cadrul

național al calificărilor din care să fi fost suspendată, iar transferul Rodicăi Isac în funcția

de consultant principal în Direcția cadrul național al calificărilor a avut loc ulterior

propunerii și numirii în funcție a reclamantei Lisnic Elena, ceea ce denotă ilegalitatea

ordinului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 430p din 18.10.2017, în partea

stabilirii perioadei determinate și anume prin includerea sintagmei „pe perioada

concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului al dnei Isac Rodica”.

Cu privire la argumentele Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova precum că Lisnic Elena nu a respectat procedura prealabilă, instanța de fond a

concluzionat că în prezentul litigiu nu era necesară respectarea procedurii prealabile,

reieșind din prevederile art. 354 lit. f), art. 355 alin. (1) lit. a) din Codul muncii și art. 16

alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, în vigoare

până la data intrării în vigoare a Codului administrativ nr. 116/2018.

Totodată, prima instanță a respins ca fiind neîntemeiate argumentele Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova precum că acțiunea a fost depusă

tardiv, deoarece Lisnic Elena a aflat despre ilegalitatea ordinului contestat abia după

emiterea de către minister a ordinului nr. 1505p din 28.11.2018 or, cererea de chemare în

judecată a fost depusă la 28 decembrie 2018, fiind respectat termenul prevăzut de lege.

Referitor la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de fond ținând

cont de comportamentul pârâtului care a îngrădit în mod ilegal dreptul la muncă al Elenei

Lisnic pe o perioadă nedeterminată, prin prisma prevederilor art. 25 alin. (3) și (4) din

Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, în vigoare la data

depunerii acțiunii, coroborat cu art. 10 alin. (1) lit. f 6) din Codul muncii, a conchis în

privința temeinicie parțiale a pretenției privind repararea prejudiciului moral, acordând

3

reclamantei drept compensație morală suma de 3000 lei, ce constituie o satisfacție

echitabilă potrivit art. 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

La 08 aprilie 2020, prin intermediul poștei electronice (f.d.77 - 78), în termenul

prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 16

martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f. d. 79), iar la 15 iunie 2020, prin

intermediul poștei electronice (f. d. 89), cu respectarea termenului prevăzut de art. 232

alin. (2) din Codul administrativ, a depus motivarea apelului împotriva hotărârii instanței

de fond, solicitând casarea hotărârii din 16 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii integral (f. d. 90 - 99).

La 16 iunie 2020, persoana terță Rodica Isac a înaintat cerere, prin care a solicitat

alăturarea la apelul declarat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova împotriva hotărârii din 16 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f. d. 119 - 120).

Prin decizia din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral

hotărârea din 16 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiind adoptată o

hotărâre nouă sub formă de încheiere prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea în

contencios administrativ înaintată de Lisnic Elena împotriva Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, persoană terță Isac Rodica, cu privire la

anularea parțială a actului administrativ, repararea prejudiciului moral (f. d. 150, 151 -

158).

Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând admisibilitatea prezentei acțiuni

prin prisma art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, a conchis că cererea de chemare în

judecată înaintată de Lisnic Elena împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării

privind anularea parțială a actului administrativ, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată, a fost depusă cu omiterea termenului de prescripție, deoarece se

constată că ordinul Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

nr.430p din 18 octombrie 2017 „Cu privire la modificarea raporturilor de muncă în interes

de serviciu”, care constituie obiectul controlului judecătoresc, a fost adus la cunoștință

Elenei Lisnic la data emiterii acestuia – 18 octombrie 2017, fapt care se confirmă prin

semnătura olografă de pe ordin, nici nu a fost negat de ultima, iar acțiunea în contencios

administrativ a fost depusă doar la data de 28 decembrie 2018, cu omiterea termenului

legal de 30 de zile, prevăzut de art. 17 alin. (1) și (4) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, (în vigoare la data sesizării instanței de

judecată).

De asemenea instanța de apel a reținut că în explicațiile date în prima instanța la

ședința de judecată din 28 februarie 2020, Lisnic Elena a invocat că dacă se v-a considera

că a omis termenul de adresare în instanță, a solicitat să fie repusă în termen în baza art.

116 din Codul de procedură civilă, astfel instanța de apel a considerat necesar de a lăsa

cerința dată fără apreciere rezultând din prevederile art. 232 din Codul de procedură civilă,

întrucât din procesul-verbal al ședinței de judecată rezultă că, Lisnic Elena a reiterat

pretențiile din cererea de chemare în judecată, fără a fi solicitată repunerea acțiunii în

termen.

4

Prin urmare, instanța de apel a conchis că reclamanta nu a dat dovadă de diligență și

bună credință în realizarea drepturilor sale și nu și-a realizat corespunzător drepturile

garantate de legislația în vigoare. Iar, argumentele acesteia precum că acțiunea a fost

înaintată în termen, au fost respinse, pe motiv că termenul de 30 de zile stabilit de art. 17

din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, este un termen de

prescripție special, care nu poate fi modificat. Cu atât mai mult, reclamanta nici nu a

solicitat repunerea în termen a acțiunii nici în instanța de apel.

Mai mult, instanța de apel a respins ca fiind lipsite de temei argumentele Elenei

Lisnic, precum că la caz sunt aplicabile prevederile art. 165 alin. (3) din Codul

administrativ, deoarece nu se invocă nulitatea actului administrativ, dar se solicită

anularea parțială a acestuia astfel, prevederile art. 165 alin. (3) Cod administrativ, nefiind

aplicabile. La fel, intimata nu a ținut cont de prevederile art. 258 alin. (3) din Codul

administrativ.

La 13 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, instanța de apel expediat

părților la proces copia dispozitivului deciziei din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău (f. d. 162), iar la 31 decembrie 2020 a fost expediată decizia motivată, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică, iar la 04 ianuarie 2021 Lisnic Elena a

confirmat recepționarea mesajului (f. d. 165).

La 02 decembrie 2020, Lisnic Elena a depus recurs nemotivat (f. d. 163), ulterior la

13 februarie 2021, prin intermediul poștei electronice, a depus recurs motivat împotriva

deciziei din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a

deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi, menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea recursului, Lisnic Elena și-a manifestat dezacordul cu soluția instanței

de apel, reiterând în acest sens circumstanțele de fapt și de drept din acțiune.

Suplimentar a invocat că soluția instanței de apel este neîntemeiată și ilegală,

deoarece contravine normelor dreptului material și procesual, iar la examinarea și

adoptarea deciziei contestate nu au fost pe deplin constatate și elucidate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea pricinii.

Recurentul a solicitat casarea deciziei din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, emiterea unei decizii noi prin care să fie menținută hotărârea din 16 martie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, ca fiind legală și întemeiată.

La 15 februarie 2021, în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova și persoanei terțe Isac Rodica, a fost expediată copia cererii de recurs

depusă de Lisnic Elena, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 182), fiind

recepționată de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, la 17

februarie 2021 ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 186).

La 19 februarie 2021, prin intermediul poștei electronice rodica.isac.edu@gmail.com

persoanei terțe Isac Rodica i s-a comunicat cererea de recurs motivată (f. d. 185).

La 11 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Ministerul Educației, Culturii

și Cercetării al Republicii Moldova a depus referință, prin care a solicitat în temeiul art.

248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ în coroborare cu art. 445 alin. (1) lit. a) din

5

Codul de procedură civilă, respingerea ca neîntemeiată a cereri de recurs depusă de Lisnic

Elena (f. d. 191 - 193).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului,

în adresa Curții Supreme de Justiție, referință din partea persoanei terțe Isac Rodica nu a

parvenit.

La 17 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, Lisnic Elena a depus cerere

privind amânarea examinării admisibilității recursului pentru a lua cunoștință cu

referințele depuse, angajarea unui avocat pentru a-și apăra interesele.

La caz, instanța de recurs atestă că nu există temeiuri de amânare a examinării

admisibilității recursului depus de Lisnic Elena, prin urmare cererea de amânare urmează

a fi respinsă.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Lisnic Elena, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă

sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele dosarului rezultă că decizia instanței de apel a fost pronunțată public

la 04 noiembrie 2020, în prezența părților la proces, fapt ce rezultă din procesul-verbal al

ședinței de judecată din 04 noiembrie 2020 (f. d. 149).

Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa e.lisnic.edu@gmail.com,

care de altfel a fost indicată personal de către aceasta, rezultă că, la 13 noiembrie 2020,

ora 11.29, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa Elenei Lisnic pentru notificare

dispozitivul deciziei din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 162).

La 02 decembrie 2020, în termenul prevăzut de art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, Lisnic Elena a depus recurs nemotivat (f. d. 163).

Tot din materialele cauzei Completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție atestă că la 31 decembrie 2020, ora 11:57, Curtea de Apel

Chișinău a expediat în adresa Elenei Lisnic pentru notificare decizia motivată din 04

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 165), respectiv la data de 04 ianuarie 2021,

Lisnic Elena a confirmat recepționarea mesajului fapt ce se probează prin extrasul din

poșta electronică.

6

În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează

la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la procedura

administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din

punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă

este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

În corespundere cu art. 33 din Codul administrativ, comunicarea interinstituțională

și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face

prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându - se

prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri.

Sub acest aspect Colegiul notează că, prin prisma art. 33 din Codul administrativ,

recepționarea deciziei motivate din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău de către

Lisnic Elena, înlătură orice viciu de necomunicare a acestui act recurentului. Mai mult, pe

parcursul judecării cauzei atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, comunicarea

cu Lisnic Elena s-a realizat prin intermediul poștei electronice e.lisnic.edu@gmail.com (f.

d. 57, 122, 141), iar ultima obiecții nu a avut. De altfel, Lisnic Elena și-a valorificat dreptul

de a depune cererea de recurs motivată la fel prin intermediul poștei electronice

nominalizate.

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele de fapt constatate,

completul constată că începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului

acestuia este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării deciziei, adică ziua de

01 ianuarie 2021.

În acest sens sunt relevante dispozițiile art. 63 din Codul administrativ, calcularea

termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile

art.259–266 din Codul civil.

Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită

perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când

aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

Subsecvent acestui aspect Colegiul evocă faptul că, prin Legea privind modernizarea

Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 2018, a fost

schimbată numerotarea unor articole din Codul civil.

Așa, în redacția Codului civil modificat prin Legea nr. 133 din 15 noiembrie 2018,

instituția calculării termenului este reglementată de Titlul IV Capitolul I, art. 383-390.

Respectiv, deși Codul administrativ prevedere că calcularea termenelor în procedura

administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil,

de facto urmează a fi aplicate prevederile art. 383-390 din Codul civil în redacția Legii nr.

133 din 15 noiembrie 2018.

Așadar, potrivit art. 385 alin. (1) din Codul civil, dacă începutul curgerii termenului

este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,

atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului.

Astfel, având în vedere că termenul de depunere a motivării recursului a început să

curgă în data de 01 ianuarie 2021, se constată că termenul limită a fost ziua de 01 februarie

2021, ora 24.00.

7

Însă, distinct acestor circumstanțe, Lisnic Elena nu a depus cerere de recurs motivată

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei prin poșta electronică la 31 decembrie

2020, dar a depus prin intermediul poștei electronice a Curții Supreme de Justiție

colegiul.civil@csj.md, recurs motivat la 13 februarie 2021, ora 21:34, în afara termenului

prevăzut de lege, fapt confirmat prin conținut extrasului din poșta electronică (f. d. 175).

Un alt aspect importat care nu este negat de instanța de recurs reprezintă faptul că

instanța de apel a notificat suplimentar decizia motivată din 04 noiembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău și prin scrisoarea recomandată cu aviz de recepție, fiind recepționată de

către Lisnic Elena la 14 ianuarie 2021, fapt confirmat prin semnătura olografă de pe avizul

de recepție DS800834178AS (f.d.168) și informația de pe site-ul

https://www.posta.md/ro/tracking?id=DS8000834178AS, dar nu la 15 ianuarie 2021 așa

cum invocă recurenta în cererea de recurs.

La aspectul dat completul consideră că de la momentul notificării prin intermediul

poștei electronice a deciziei motivate din 04 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

Lisnic Elena a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul procedural

și a depune recurs motivat în interiorul termenului instituit la art. 245 alin.(2) din Codul

administrativ. Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, recurentul

trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță

prin depunerea în termen a recursului și a motivării acestuia, în caz contrar intervenind

uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în

temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Totodată, instanța de recurs punctează că recurenta Lisnic Elena nu a depus cerere

privind repunerea recursului în termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ și nici nu a prezentat probe pertinente și admisibile în vederea argumentării

omiterii termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil.

Completul învederează că în sensul principiului nemo censetur ignorare legem

necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a

se conforma legii.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursului se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al recurentului, care trebuia să dea

dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile

și obligațiile procedurale.

În atare circumstanțe, completul opinează că declararea recursului depus de către

Lisnic Elena ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității

raporturilor juridice.

Or, certitudinea legală impusă regulilor de procedură civilă, în calitate de condiție

sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale

intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința

legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură civilă în vederea

exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către

acesta a efectelor legale.

8

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

către Lisnic Elena.

În conformitate cu art. art. 230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Lisnic Elena se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

9