3ra-25/21 — contestarea actului administrativ, actiune in obligare

3ra-25/21 — contestarea actului administrativ, actiune in obligare (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-259/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, M. Guzun, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de

Asigurări Sociale

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată

înaintată de Ghenadie Moraru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

persoană terță Ministerul Afacerilor Interne, privind contestarea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

individual defavorabil,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 27 noiembrie 2019, Moraru Ghenadie a depus în Judecătoria Chișinău

(sediul Rîșcani) cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului

administrativ, concretizată ulterior sub aspectul obiectului material al acțiunii

și a subiecților pasivi, formulată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

persoană terță Ministerul Afacerilor Interne, privind obligarea Casei Naționale

de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru de a

efectua recalcularea pentru vechimea în muncă stabilită lui Moraru Ghenadie,

prin includerea în calculul pensiei a plăților de care a beneficiat pentru munca

depusă prin cumul, lector universitar pe 0,5 salarii din contul funcției de lector

universitar al Catedrei pregătire militară și intervenții profesionale a Facultății

securitate civilă și ordine publică a Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului

Afacerilor Interne; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale și a Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Centru de a efectua recalcularea pensiei pentru

vechime în munc ăși efectuarea plăților prin includerea în calculul pensiei a

plăților de care a beneficiat, pentru munca depusă prin cumul, lector universitar

pe 0,5 salarii din contul funcției de lector universitar al Catedrei pregătire militară

și intervenții profesionale a Facultății securitate civilă și ordine publică a

Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, începând cu

data de 22 iunie 2019; anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

1

Centru din 12 august 2019 privind stabilirea pensiei pentru vechime în muncă,

reexaminarea mărimii pensiei de 6 089,54 lei ca vădit ilegală, cu emiterea unui nou

act administrativ / decizie privind stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, prin

includerea în calculul pensiei a plăților de care a beneficiat Moraru Gheorghe

pentru munca depusă prin cumul, lector universitar pe 0,5 salarii din contul funcției

de lector universitar al Catedrei pregătire militară și intervenții profesionale a

Facultății securitate civilă și ordine publică a Academiei „Ștefan cel Mare” a

Ministerului Afacerilor Interne în mărime dexxxxxx,47 lei; anularea deciziei Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. M-2262/19 din 24 octombrie 2019;

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii depuse, reclamantul a indicat că, la 21 iunie 2019,

prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 89ef., a încetat raportul de

serviciu și s-a realizat contractul individual de muncă în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, în legătură cu pensionarea din inițiativă proprie.

La 26 iunie 2019, Moraru Ghenadie a depus dosarul cu toate documentele

necesare pentru stabilirea pensiei la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru,

iar prin decizia din 04 iulie 2019 pentru stabilirea pensiei pentru vechime în muncă

(L.1544/93,13 (A, B, C, D) pensia lucrătorilor în instituțiile de forță), reclamantului

i-a fost acordată pensie în mărime dexxxxxx,47 lei.

La 09 septembrie 2019, Moraru Ghenadie s-a prezentat la Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Centru unde a fost informat că, în baza

deciziei din 12 august 2019 pentru stabilirea pensiei pentru vechime în muncă

(L.1544/93,13 (A, B, C, D) pensia lucrătorilor în instituțiile de forță), cuantumul

pensiei a fost recalculat, fiindu-i stabilită pensia în mărime de 6 089,54 lei.

Reieșind din considerentul că, în calculul pensiei reexaminate, nu au fost

luate în calcul sumele bănești obținute de reclamant pe perioada cumulării

funcției de lector universitar al Catedrei pregătire militară și intervenții

profesionale a Facultății securitate civilă și ordine publică, în special fiind vorba

despre plățile indicate la poziția 12 din certificatul de întreținere bănească nr. 6.

Nefiind de acord cu această decizie, la 03 octombrie 2019, Moraru

Ghenadie a înaintat cereri prealabile către Casa Națională de Asigurări Sociale și

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru, însă, prin decizia nr. M-2262/19 din

24 octombrie 2019, i s-a refuzat în admiterea cererii prealabile.

Reclamantul a arătat că, în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.

95ef. din 03 iunie 2016, Moraru Ghenadie a fost numit în mod de avansare

în funcția de Director al Departamentului managementului operațional al

Academiei „Ștefan cel Mare”, iar în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne

nr. 104ef. din 18 mai 2018, a fost numit, în bază de contract, prin cumul pe 0,5

unități, în funcția de lector universitar al Catedrei pregătire militară și intervenții

profesionale a Facultății securitate civilă și ordine publică a Academiei „Ștefan

cel Mare”, cu menținerea funcției de bază de Director al Departamentului

managementului operațional al Academiei „Ștefan cel Mare”.

S-a susținut că, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru și Casa

Națională de Asigurări Sociale în mod nejustificat nu au luat în calcul plățile

efectuate în legătură cu deținerea de reclamant a funcției de lector universitar, acest

refuz fiind în contradicție cu normele legale, dar și cu practica uniformă a

instanțelor judecătorești dezvoltată pe cauze similare, în cadrul cărora, instanțele

au constatat că plățile efectuate în legătură cu deținerea prin cumul a funcției de

2

lector universitar reprezintă plăți permanente și care nu pot fi identificate drept

achitări ocazionale sau sporadice, plăți compensatorii sau indemnizații unice și

urmează astfel a fi incluse la calcularea și stabilirea pensiei.

Reclamantul a indicat că, la stabilirea mărimii pensiei în sumă de 6 089,54

lei, în baza deciziei din 12 august 2019 privind stabilirea pensiei, nu s-au luat în

calcul sumele bănești obținute de Moraru Ghenadie pe perioada cumulării funcției

de lector universitar al Catedrei pregătire militară și intervenții profesionale a

Facultății securitate civilă și ordine publică, ținând cont că, în decizia din 04

iulie 2019, din start erau calculate și incluse absolut corect, respectiv, suma

corectă a fost calculată în mărime dexxxxxx,47 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 01 iulie 2020,

cererea de chemare în judecată depusă de Moraru Ghenadie a fost admisă. S-a

anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru de reexaminare,

aprobată la 12 august 2019, în partea respingerii acordării lui Moraru Ghenadie

a pensiei în sumă de 1 424,93 lei și decizia adoptată în procedură prealabilă –

refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-2226/16 din 24 octombrie 2019

- și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită un act administrativ

individual favorabil, prin includerea în calculul pensiei a plăților de care a

beneficiat Moraru Ghenadie, pentru munca prestată prin cumul, de lector

universitar pe 0,5 salariu din contul funcției de lector universitar al Catedrei

pregătire militară și intervenții profesionale a Facultății securitate civilă și ordine

publică a Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, în

mărime dexxxxxx,47 lei. S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale,

în beneficiul lui Moraru Ghenadie, suma de 6 000 lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică.

La 21 iulie 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin.

(1)-(2) Cod administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 01 iulie 2020, care

a fost suplimentat la 28 septembrie 2020, prin care a solicitat casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care cererea intimatului să fie

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În favoarea acestei soluții, instanța de apel a reținut ca fiind justă și întemeiată

concluzia instanței de fond cu referire la admiterea acțiunii, or, plățile solicitate de

Moraru Ghenadie nu au fost incluse de organul de asigurări sociale în calculul

pensiei în mod nejustificat.

Astfel, Completul enunță că plățile efectuate în legătură cu deținerea prin

cumul pe 0,5 salariu pentru funcția de Lector universitar al Catedrei pregătire

militară și intervenții profesionale a Facultății securitate civilă și ordine publică

a Academiei „Ștefan cel Mare”, deținută de Moraru Ghenadie începând cu 18

mai 2018, reprezintă plăți permanente, fiind efectuate pentru munca prestată în

cumul, în temeiul unui ordin al Ministerului Afacerilor Interne, ce constituie un

acord de muncă suplimentar la contractul de muncă de bază.

Curtea de Apel Chișinău s-a aliniat concluziilor făcute de instanța de fond,

care a conchis că munca prestată de Moraru Ghenadie prin cumul nu se

încadrează în noțiunea de plăți compensatorii, având loc prin exercitarea

atribuțiilor funcției intimatului-reclamant de bază, în calitate de director al

3

Departamentului management operațional al Academiei „Ștefan cel Mare” al

Ministerului Afacerilor Interne și a atribuțiilor unei funcții cumulate, pe 0,5

salariu lector universitar al Catedrei pregătire militară și intervenții profesionale

a Facultății securitate civilă și ordine publică a Academiei „Ștefan cel Mare”.

Sub acest aspect, instanța de apel a indicat că desconsideră argumentele Casei

Naționale de Asigurări Sociale, care a susținut că plățile efectuate intimatului

în legătură cu exercitarea prin cumul a funcției de rector al Academiei „Ștefan cel

Mare” a Ministerului Afacerilor Interne sunt plăți achitate pentru orele

suplimentare pentru munca exercitată în afara atribuțiilor funcționale și care nu sunt

acordate permanent, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 78/1994.

Instanța a apreciat ca fiind neîntemeiate și aserțiunile apelantei care a susținut

că prima instanță a interpretat eronat sintagma din Hotărârea Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994 „în media lunară a recompenselor, plăților, sporurilor și

suplimentelor se includ recompensele, plățile, sporurile și suplimentele care,

conform legislației în vigoare, sunt acordate permanent”, or, aceste afirmații ale

apelantei poartă un caracter declarativ, fiind bazate pe aprecierile unilaterale,

subiective și defectuoase ale apelantei.

Astfel, instanța de control judiciar a concluzionat că soluția judecătorească

dispusă prin hotărârea din 01 iulie 2020 este conformă principiului securității

juridice și certitudinii juridice, or, în cauze similare, instanțele de judecată au

pronunțat soluții similare.

La data de 25 noiembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a recepționat și

înregistrat cererea de recurs depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi decizii.

La 15 ianuarie 2021, a fost înregistrată cererea de recurs motivată a Casei

Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, recepționată prin intermediul poștei electronice. La 21 ianuarie

2021, aceeași cerere de recurs a fost recepționată de Curtea Supremă de Justiție,

prin intermediul oficiului poștal.

În susținerea cererii de recurs, recurenta a indicat că apreciază ca fiind eronată

și pripită soluția instanței de apel, deoarece aceasta nu a intrat în esența litigiului și

în ceea ce de fapt a pretins intimatul prin acțiunea înaintată. Prin prisma

prevederilor art. 373 alin. (1) – (3), (5) Cod procedură civilă, recurenta opinează că

aprecierea probelor dată de instanța de apel a fost una defectuoasă și arbitrară, fapt

ce vine în contradicție cu prevederile legislației procedurale civile, cît și cu dreptul

la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 noiembrie 2020

și a comunicat recurentului decizia integrală la 06 ianuarie 2021 (f.d. 40, vol. II).

4

Astfel, recursul depus la 25 noiembrie 2020 și motivarea acestuia, depusă la 15

ianuarie 2021, sînt în termen.

La 21 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

La 12 februarie 2021, a fost înregistrată referința avocatei Natalia Chiper, în

interesele intimatului Ghenadie Moraru. Intimatul a solicitat declararaea drept

inadmisibilă a cererii de recurs ca fiind depusă de o persoană neîmputernicită,

precum și respingerea recursului, cu menținerea hotărîrii instanței de fond și a

deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat

din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

5

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

6