2ra-495/21 — încasarea sumei în ordine de regres
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei în ordine de regres
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-495/21 — încasarea sumei în ordine de regres (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.2ra-495/21
Prima instanță - Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani ( jud. : S. Godorogea )
Instanța de Apel - Curtea de Apel Bălți (jud. : A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)
Î N C H E I E R E
17 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Boldurescu Pavel,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Compania de
Asigurări „General Asigurări” Societate pe Acțiuni împotriva lui Boldurescu Pavel,
intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Agent de Asigurare
B&M ASIG” privind încasarea daunei materiale în ordine de regres,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 octombrie 2020 prin care s-a
respins apelul declarat de Boldurescu Pavel, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Drochia, sediul Rîșcani din 09 martie 2020,
c o n s t a t ă :
La 01 octombrie 2019, C.A. „General Asigurări” S.A. s-a adresat în instanța de
judecată, cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Boldurescu Pavel privind
încasarea daunei materiale în ordine de regres.
În motivarea acțiunii a invocat că, la 21 aprilie 2018, Boldurescu Pavel
conducând mijlocul de transport de model Ford Scorpio cu nr. de înmatriculare
XXX în timpul conducerii a schimbat direcția din mers fără a se asigura, iar prin
acțiunile sale a creat obstacol lui Pleșcanu Ion care conducea automobilul de model
Volkswagen Jetta cu nr. de înmatriculare XXX.
Ca urmare, Boldurescu Pavel a comis o contravenție prevăzută la art.242
alin.(l) din Codul Contravențional stabilită prin procesul-verbal cu privire la
contravenție nr. MAI 03972603 din 21 aprilie 2018.
La 27 aprilie 2018 a depus la C.A. ’’General Asigurări” S.A. a depus o cerere
în care indică expres că vina în comiterea accidentului o recunoaște.
La 27 aprilie 2018, a fost întocmit procesul-verbal de constatare a daunelor nr.
0525-18-RCA în baza căruia au fost stabilite deteriorările existente la automobilul
persoanei păgubite.
Prin Raportul de evaluare a pagubelor Nr. 0525-18-RCA din 03 mai 2018 s-a
stabilit că paguba medie este în mărime de 8 994,56 lei.
Ulterior, în baza ordinului organului executiv nr. 1085 din 25 mai 2018 a fost
aprobată suma despăgubirii de asigurare în mărime de 5 722,56 lei.
1
Astfel, în urma accidentului rutier a fost achitată integral paguba materială
persoanei păgubite de către compania de asigurare, fapt confirmat prin ordinul de
plată nr. 734 din 25 mai 2018.
Reclamantul a indicat că, Boldurescu Pavel recunoscut vinovat în producerea
accidentului rutier, nu deținea permis de conducere valabil la momentul
accidentului rutier.
Conform pct. l din Hotărârea de Guvern nr. 571 din 21 iunie 1999 cu privire la
unele măsuri în vederea respectării condițiilor Convenției asupra circulației rutiere
se consideră nevalabile, începând cu 1 septembrie 1999 permisele de conducere
auto si certificatele de înmatriculare a vehiculelor, eliberate până la punerea în
aplicare a tipurilor mecanolizibile de permis de conducere si certificat de
înmatriculare a mijloacelor de transport aprobate prin Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr. 778 din 20 noiembrie 1995”.
Permisul de conducere deținut de Boldurescu Pavel este de model vechi, și
respectiv urma a fi preschimbat în modul prevăzut de actele normative ale
Republicii Moldova.
Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 09 martie 2020,
acțiunea înaintată de C.A. „General Asigurări” S.A., s-a admis.
S-a încasat de la Boldurescu Pavel în beneficiul C.A. „General Asigurări”
S.A., suma de 5722,56 (cinci mii șapte sute douăzeci și doi lei,56 bani), cu titlul de
prejudiciu, 1059,14 (una mie cincizeci și nouă lei 14 bani), cu titlul de dobânzi de
întârziere și cheltuielile de judecată compuse din: taxa de stat în mărime de 270,00
(două sute șaptezeci lei); cheltuieli de asistență juridică în mărime de 2000,00 (două
mii lei) și 553,20 (cinci sute cincizeci și trei lei 20 bani), cu titlul de cheltuieli de
transport.
Pentru a hotărî astfel, instanța a conchis că, prin pct. l din Hotărârea de
Guvern nr. 571 din 21 iunie 1999 cu privire la unele măsuri în vederea respectării
condițiilor Convenției asupra circulației rutiere s-au considerat nevalabile, începând
cu 1 septembrie 1999 permisele de conducere auto și certificatele de înmatriculare a
vehiculelor, eliberate până la punerea în aplicare a tipurilor mecanolizibile de
permis de conducere si certificat de înmatriculare a mijloacelor de transport
aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 778 din 20 noiembrie
1995”.
Instanța a reținut că, speței sunt aplicabile prevederile art. 19 din Legea nr. 131
din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, care reglementează că, pe
drumurile publice pot conduce autovehicule numai persoanele care posedă permis
de conducere de categoria sau subcategoria corespunzătoare autovehiculului ori
dovada înlocuitoare, cu drept de circulație. a permisului. ” Art.20 — ”(î) Categoriile
și subcategoriile permisului de conducere se stabilesc de Guvern, în funcție de tipul,
destinația și particularitățile de conducere a autovehiculului. (2) Modelul permisului
de conducere se stabilește de Guvern, în conformitate cu cerințele tratatelor
internaționale din domeniu la care Republica Moldova este parte”.
Instanța a constatat că, permisul de conducere deținut de Boldurescu Pavel este
de model vechi, Nemecanolizibil și respectiv urma a fi preschimbat în modul
prevăzut de actele normative ale Republicii Moldova,
Astfel, speței sunt aplicabile prevederile art.29 lit. c) din Legea 414. nr. 414-
2
XVI cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse
de autovehicule.
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 11 martie 2020, Boldurescu
Pavel a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 09
martie 2020, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond
și emiterea unei noi soluții prin care acțiunea să fie respinsă ca nefondată.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 octombrie 2020, s-a respins apelul
declarat de Boldurescu Pavel și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul
Rîșcani din 09 martie 2020.
La 25 ianuarie 2021, Boldurescu Pavel a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Bălți din 22 octombrie 2020 solicitând admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și emiterea unei hotărâri noi
de respingere a acțiunii.
În motivare a invocat că, instanțele investite cu judecarea fondului greșit au
ajuns la concluzia de admitere a acțiunii.
Recurentul a indicat că, permisul său de conducere este eliberat pe un termen
nedeterminat și nu este anulat și astfel nu există nici un temei de drept de a solicita
încasarea pagubei materiale în temeiul art.29 lit. c) din Legea 414. nr. 414-XVI cu
privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de
autovehicule.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 22
octombrie 2020.
Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Potrivit avizului de recepție, recurentul a recepționat decizia motivată a
instanței de apel la 11 decembrie 2020, respectiv cererea de recurs declarată la 25
ianuarie 2021, este depusă în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură
civilă.
În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
Astfel, la 23 februarie 2021, instanța de recurs a comunicat intimaților
recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la
data primirii scrisorii, fiind recepționat la 04, 05 martie 2021, potrivit avizelor de
recepție (f.d. 194-195).
Până la data examinării recursului intimații referință nu au depus.
Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
3
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de
recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
4
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Boldurescu Pavel,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Boldurescu Pavel.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii
Nicolae Craiu
Victor Burduh
5