3ra-269/21 — contestarea actului administrativ

3ra-269/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-269/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

10 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei Zubco,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Nadoni Grup” împotriva Biroului Vamal

Centru cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Nadoni Grup”

împotriva hotărârii din 09 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 08 septembrie 2018 Societatea cu Răspundere Limitată „Nadoni Grup” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că potrivit contractului nr.03-18 din 15 februarie

2018 și facturii comerciale invoice nr. 0002634 din 27 iunie 2018 SRL „Nadoni

Grup” a procurat de la VP Dis Ticaret LTD.STI. Turcia, cu scopul de a introduce pe

teritoriul Republicii Moldova, marfă (produse zaharoase fără cacao cu un conținut

de zaharoză mai mic de 60% din greutate-gume de mestecat: Powergum 200 ct;

Fruitbol 350 ct), în valoare de 6875 USD.

A invocat reclamanta că, conform declarației vamale nr.2070 I53583 din

03 iulie 2018 drepturile de import pentru marfa introdusă pe teritoriul Republicii

Moldova de către SRL „Nadoni Grup”, au fost evaluate la suma de 24136 de lei.

Totodată, la declarația vamală, pentru mărfurile procurate de la VP Dis Ticaret

LTD.STI, conform borderoului, s-au anexat următoarele documente: contract de

vânzare cumpărare nr.03-18 din 15 februarie 2018; scrisoarea de trăsură în carnetul

TIR prevăzut de Convenție; factura comercială invoice nr. 0002634 din 27 iunie

2018; certificat de origine a mărfii din 27 iunie 18; declarația pentru valoarea în

vamă din 03 iulie 2018; calculul cheltuielilor de transport din 02 iulie 2018; packing

list.

1

A invocat că, funcționarul biroului vamal, după prelucrarea datelor în

programul Asycuda, a refuzat validarea declarației și a întocmit actul de inspecție

din 04 iulie 2018, în care a indicat că în urma examinării tranzacției sub aspectul

criteriului de risc, s-a stabilit că datele din acte sunt insuficiente întru declararea

valorii în vamă în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, la fel s-a stabilit că

valoarea declarată este inferioară, decât valoarea mărfurilor identice sau similare

importate anterior.

Reclamanta a susținut că, potrivit actului de inspecție, colaboratorul vămii,

denaturând lista actelor prezentate pentru confirmarea valorii declarate, a propus

prezentarea până în data de 05 iulie 2018, ora 15:00, inclusiv repetat, a următoarelor

acte: contractul aferent tranzacției de import și acordurile adiționale la el (în

original); corespondența comercială purtată în vederea încheierii și negocierii

prețului; declarația vamală de export ce conține semne de autentificare; certificat de

calitate eliberat de producător; oferta de preț de la producător/vânzător; act de

verificare cu exportatorul; facturi fiscale de realizare; comenzile de livrare; alte

documente și informații care sunt în măsură să dovedească realitatea valorii

anunțate.

SRL „Nadoni Grup” a comunicat totodată că, cu respectarea termenului stabilit

de organul vamal, în scopul înlăturării dubiilor și pentru confirmarea valorii mărfii

introduse în țară, a prezentat următoarele documente: contract de vânzare-cumpărare

nr.03- 18 din 15 februarie 2018; comanda nr. 5/18 din 14 iunie 2018; price list din

31 mai 2018; proformă A0002634 din 27 iunie 2018; act de verificare cu firme

exportatoare pe perioada 01 ianuarie 2018 - 04 iulie 2018.

A mai comunicat că continuând verificarea valorii în vamă, în baza actelor

inițiale și prezentate suplimentar de către declarant, colaboratorul vamal a întocmit

actul de inspecție prin care a concluzionat, în final: „ 1 - contractul prezentat are

reglementări generale fără a prevedea categoria și asortimentul de mărfuri pentru

care se contractează; 2 - condițiile de livrare indicate în contract sunt FCA, Proforma

FO; invoice EXW; 3 - în contract se stipulează că termenul de achitare trebuie să fie

indicat în fiecare invoice, fapt ce lipsește (…), s-au stabilit discrepanțe considerabile

a valorii declarate comparativ cu valoarea mărfurilor identice anterior importate”.

A invocat reclamanta că, în rezultatul aprecierii eronate a actelor prezentate, cu

denaturarea datelor și informațiilor din acestea, contrar prevederilor normative

relevante, organul vamal a majorat valoarea în vamă a mărfii, fără a avea un temei

legal în acest sens, astfel încât SRL „Nadoni Grup” este obligată la achitarea

drepturilor de import pentru bunurile introduse conform contractului nr.03-18 din

15 februarie 2018 în sumă de 35135 de lei, deși conform declarației și actelor

prezentate urma a fi achitată suma de 24136 de lei, surplusul nejustificat fiind de

10999 de lei.

Referitor la mărfurile introduse în baza contractului nr.ML-RG-20181502 din

15 februarie 2018, reclamanta a invocat că, conform pct. 1.1, pct.2.6 al contractului

dat și invoice-ului comercial IHR2018000000501 din 25 iunie 2018, reclamanta

SRL „Nadoni Grup”, în calitate de cumpărător, a procurat de la RENCSAN

PAZARLAMA DIS.TICARET LTD.STI, Turcia, cu scopul de a introduce pe

teritoriul Republicii Moldova, marfă (chimia de menaj) în valoare de 8893,92 USD.

Potrivit declarației vamale nr.2070 I53585 din 03 iulie 2018, drepturile de

import pentru marfa introdusă pe teritoriul Republicii Moldova de către SRL

„Nadoni Grup” au fost evaluate la sumă de 34006 de lei.

2

A indicat că la declarația vamală, conform borderoului, s-au anexat următoarele

documente: scrisoare de trăsură internă; carnetul TIR prevăzut de convenție; factura

comercială (invoice); certificat de origine a mărfii; declarația pentru valoarea în

vamă; declarația vamală a țării de export; dispoziția de plată; calculația cheltuielilor

de transport; parcking list; însă funcționarul biroului vamal, după prelucrarea datelor

în programul Asycuda a refuzat validarea declarației și a întocmit actul de inspecție

din 04 iulie 2018, în care a indicat că în urma examinării tranzacției sub aspectul

criteriului de risc, s-a stabilit că datele din acte sunt insuficiente întru declararea

valorii în vamă în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, la fel s-a stabilit că

valoarea declarată este inferioară decât valoarea mărfurilor identice sau similare

importate anterior.

SRL „Nadoni Grup” a menționat că potrivit actului de inspecție, colaboratorul

vămii, denaturând lista actelor prezentate pentru confirmarea valorii declarate, a

propus prezentarea până la data de 05 iulie 2018, ora 15:00, inclusiv repetat, a

următoarelor documente: contractul aferent tranzacției de import și acordurile

adiționale la el (în original); corespondența comercială purtată în vederea încheierii

si negocierii prețului; declarația vamală de export ce conține semne de autentificare;

certificat de calitate eliberat de producător; oferta de preț de la producător vânzător;

act de verificare cu exportatorul; facturi fiscale de realizare; comenzile de livrare;

alte documente și informații care sunt in măsură să dovedească realitatea valorii

anunțate.

Astfel, a susținut reclamanta că, cu respectarea termenului stabilit de organul

vamal, în scopul înlăturării dubiilor și pentru confirmarea valorii mărfii introduse în

țară, SRL „Nadoni Grup” a prezentat suplimentar următoarele documente:

contractul nr.ML-RG20181502 din 15 februarie 2018; comanda 5/18 din

11.06.2018; proforma invoice MOL/18/06/0541; price list (3 unități); declarația

vamală de export.

Reclamanta a menționat în același context că, la 05 iulie 2018, continuând

procedura de control vamal privind verificarea valorii în vamă, în baza actelor

inițiale și prezentate suplimentar de către declarant, colaboratorul vamal a întocmit

actul de inspecție, prin care a concluzionat că, în invoice-ul prezentat nu este indicată

data contractului, în comanda prezentată nu se face referire la contract, iar la

mărfurile de modelul Belux 120 wet wipes flip top Raseberry sunt indicate 500 de

bucăți, pe când în invoice sunt 550, respectiv cu 50 de bucăți mai mult; conform

informației din declarația vamală de export, unde regimul indicat este 3151, rezultă

că mărfurile în cauză sunt exportate din ZEL, unde mărfurile dețin un statut specific.

Astfel, în temeiul art.11 alin.(4) din Legea cu privire la tariful vamal, metoda I

nu poate fi aplicată. Iar, prin urmare, potrivit pct.36 din Regulamentul privind modul

de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, s-a propus declararea valorii în vamă a

mărfurilor, prin aplicarea metodelor alternative prevăzute de art. 12-17 din Legea cu

privire la tariful vamal.

A invocat că, în rezultatul aprecierii eronate a actelor prezentate pentru bunurile

procurate, în baza contractului nr.ML-RG-20181502 din 15 februarie 2018, cu

denaturarea datelor și informațiilor din acestea, contrar prevederilor normative

relevante, organul vamal a majorat valoarea în vamă a mărfii, fără a avea un temei

legal în acest sens, astfel încât SRL ,,Nadoni Grup” a fost obligată la achitarea

drepturilor de import în suma de 66724 de lei, deși conform declarației și actelor

3

prezentate urma a fi achitată suma de 34006 de lei, surplusul nejustificat fiind de

32718 de lei.

Cu referire la art.6 alin.(1), art.7 alin.(l), art.10 alin.(2) al Legii cu privire la

tariful vamal nr. 1380 din 20 noiembrie 1997, reclamanta a comunicat că, la caz,

după ce a fost emis actul de inspecție preparator, prin care s-a solicitat prezentarea

unui set de acte suplimentare (repetate) pentru determinarea valorii în vamă a mărfii

importate, conform metodei 1, SRL „Nadoni Grup” a prezentat colaboratorului

vamal toate actele solicitate, inclusiv declarația de import, dispoziția de plată și actul

de verificare, deși acesta nu a ținut cont de aceste acte.

Astfel, consideră că valoarea în vamă anunțată de SRL „Nadoni Grup” este

veridică și este confirmată prin actele comerciale, de trăsură, contractul, factura

comercială, certificatul de origine, packing list.

A opinat reclamanta că colaboratorul vamal, nu a ținut cont de prevederile

pct.32 lit. e) și pct.34 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă

a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 974 din

15 august 2016, întrucât a comparat valoarea declarată cu valoarea mărfurilor

identice anterior importate și declarate, la fel, cu valoare majorată de vamă, ci nu în

baza valorii de tranzacție.

Prin urmare, reclamanta apreciază actul de inspecție întocmit la data de 16 mai

2018, ca fiind emis cu încălcarea prevederilor legale și a procedurii stabilite, ceea ce

constituie temei de anulare a actului contestat.

A comunicat totodată că, în scopul soluționării litigiului în ordinea

extrajudiciară, SRL „Nadoni Grup” a expediat cerere prealabilă în adresa Biroului

Vamal Centru și Serviciului Vamal, primind răspunsul Serviciului Vamal din

08 august 2018, prin care cerere prealabilă a fost respinsă, ca neîntemeiată.

În asemenea circumstanțe, a solicitat: anularea actului de inspecție emis de

Biroul Vamal Centru din 05 iulie 2018 pentru declarația vamală nr.2070 I53583 din

03 iulie 2018, pentru bunurile importate conform contractului nr.03-18 din

15 februarie 2018; anularea actului de inspecție emis de Biroul Vamal Centru din

05 iulie 2018 pentru declarația vamală nr.2070 I53585 din 03 iulie 2018, pentru

bunurile importate conform contractului nr. MI -RG- 20181502 din 15 februarie

2018; obligarea la efectuarea recalculului și restituirea sumei de 10999 de lei,

încasați suplimentar de la SRL „Nadoni Grup” pentru devamarea mărfii importate

conform declarației vamale, pentru bunurile importate conform contractului nr.

03-18 din 15 februarie 2018; obligarea la efectuarea recalculului și restituirea sumei

de 32718 de lei, încasați suplimentar de la SRL „Nadoni Grup” pentru devamarea

mărfii importate conform declarației vamale nr.2070 I53585 din 03 iulie 2018 pentru

bunurile importate conform contractului nr.MI-RG-20181502 din 15 februarie 2018;

restituirea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Nadoni Grup” a fost respinsă

ca neîntemeiată.

La 07 noiembrie 2019 SRL ,,Nadoni Grup”, a depus apel, iar la 24 ianuarie

2020 – motivarea apelului împotriva hotărârii din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei

decizii noi privind admiterea acțiunii.

4

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de SRL „Nadoni Grup” împotriva hotărârii din 09 octombrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Curtea de Apel Chișinău a considerat că prima instanță corect a concluzionat

privind respingerea acțiunii ca neîntemeiată, nestabilind careva motive pentru

anularea actelor de inspecție și restituirea sumei. În ședința de judecată cu certitudine

s-a stabilit că actele de inspecție contestate au fost emise cu respectarea legislației în

vigoare.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind declarativ argumentul apelantei SRL

„Nadoni Grup”, precum că acțiunile colaboratorilor serviciului vamal au fost ilegale,

din motivul că valoarea în vamă anunțată ar fi fost veridică și confirmată prin

contractul de vânzare-cumpărare nr. 03-18 din 15 februarie 2018, price list din

31 mai 2018, comanda nr.5, proforma A 0002634, act de verificare, precum și prin

contractul de vânzare-cumpărare nr.ML-RG20181502 din 15 februarie 2018,

declarația vamală a țării de export, comanda nr.5/18 din 11 iunie 2018, proforma

invoice, price list – 3 unități. Or, argumentul dat se combate prin actele de inspecție

contestate, prin care s-a menționat că, în urma examinării actelor prezentate s-a

constatat: că contractul prezentat, are reglementări generale fără a prevedea

categoria și asortimentul de mărfuri pentru care se contractează; condiția de livrare

indicată în contract este FCA, proforma FOB, invoice EXW; în contract se stipulează

că termenul de achitare trebuie să fie indicat în fiecare invoice, fapt ce lipsește.

Totodată în actul de inspecție s-a menționat că, în urma examinării actelor prezentate

s-a constatat: că în invoice-ul prezentat este indicată data contractului, în comanda

prezentată nu se face referire la contractul prezentat, iar la mărfurile de modelul

Belux 120 wet wipes with flip Rasberry, sunt indicate 500 de bucăți, pe când în

invoice sunt 550, respectiv cu 50 de bucăți mai mult. Conform informației din

declarația vamală de export, unde regimul indicat este 3151, rezultă că mărfurile în

cauză sunt exportate din ZEL, unde mărfurile dețin un statut specific.

Curtea de Apel a concretizat că însuși din actele de inspecție contestate urmează

că în rezultatul controlului documentar, s-a stabilit că datele din acte sunt

contradictorii și există discrepanțe considerabile a valorii declarate, comparativ cu

valoarea mărfurilor identice anterior importate, solicitându-i SRL,,Nadoni-Grup”,

conform pct.34 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a

mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.974 din 15

august 2016, întru confirmarea valorii mărfii în vamă, să prezinte contractul aferent

tranzacției de import și acordurile adiționale la el (în original), corespondența

comercială purtată în vederea încheierii și negocierii prețului, declarația vamală de

export, ce conține semne de autentificare, certificat de calitate, eliberat de

producător/vânzător, act de verificare cu exportatorul, facturi fiscale de realizare,

comenzile de livrare și alte documente și informații care sunt în măsură să

dovedească realitatea valorii anunțate, alte documente și informații, care sunt în

măsură să dovedească valoarea reală.

Instanța de apel a remarcat faptul că, SRL „Nadoni Grup” la declararea mărfii

nu a prezentat toate documentele, care permit calcularea valorii în vamă a mărfii în

conformitate cu metoda 1, în contextul în care s-a stabilit o discrepanță considerabilă

a valorii declarate, comparativ cu valoarea mărfurilor identice anterior importate,

deci era obligată să se conformeze indicațiilor inspectorului vamal și să prezinte

actele solicitate.

5

La 11 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Nadoni Grup”,

reprezentată de avocatul Serghei Zubco, a depus recurs împotriva deciziei din

11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii

(f.d. 2-12 vol. II).

La 27 ianuarie 2021 în adresa Biroului Vamal Centru a fost expediată copia

recursului depus de SRL „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei Zubco,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la 08 februarie 2021, Biroul Vamal Centru a solicitat de a

considera recursul depus de SRL „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei

Zubco, ca fiind inadmisibil.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus de către SRL „Nadoni Grup”, reprezentată de

avocatul Serghei Zubco, la 11 decembrie 2020 (f.d.2-12 vol.II) este în termen, or,

decizia instanței de apel contestată a fost adoptată 11 noiembrie 2020.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „Nadoni Grup”,

reprezentată de avocatul Serghei Zubco, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

6

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

7

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Nadoni Grup”,

reprezentată de avocatul Serghei Zubco.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Nadoni Grup”,

reprezentată de avocatul Serghei Zubco, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8