3ra-269/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-269/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: T. Avasiloaie) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 10 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei Zubco, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Nadoni Grup” împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Nadoni Grup” împotriva hotărârii din 09 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 08 septembrie 2018 Societatea cu Răspundere Limitată „Nadoni Grup” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că potrivit contractului nr.03-18 din 15 februarie 2018 și facturii comerciale invoice nr. 0002634 din 27 iunie 2018 SRL „Nadoni Grup” a procurat de la VP Dis Ticaret LTD.STI. Turcia, cu scopul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova, marfă (produse zaharoase fără cacao cu un conținut de zaharoză mai mic de 60% din greutate-gume de mestecat: Powergum 200 ct; Fruitbol 350 ct), în valoare de 6875 USD. A invocat reclamanta că, conform declarației vamale nr.2070 I53583 din 03 iulie 2018 drepturile de import pentru marfa introdusă pe teritoriul Republicii Moldova de către SRL „Nadoni Grup”, au fost evaluate la suma de 24136 de lei.

Totodată, la declarația vamală, pentru mărfurile procurate de la VP Dis Ticaret LTD.STI, conform borderoului, s-au anexat următoarele documente: contract de vânzare cumpărare nr.03-18 din 15 februarie 2018; scrisoarea de trăsură în carnetul TIR prevăzut de Convenție; factura comercială invoice nr. 0002634 din 27 iunie 2018; certificat de origine a mărfii din 27 iunie 18; declarația pentru valoarea în vamă din 03 iulie 2018; calculul cheltuielilor de transport din 02 iulie 2018; packing list.

1 A invocat că, funcționarul biroului vamal, după prelucrarea datelor în programul Asycuda, a refuzat validarea declarației și a întocmit actul de inspecție din 04 iulie 2018, în care a indicat că în urma examinării tranzacției sub aspectul criteriului de risc, s-a stabilit că datele din acte sunt insuficiente întru declararea valorii în vamă în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, la fel s-a stabilit că valoarea declarată este inferioară, decât valoarea mărfurilor identice sau similare importate anterior.

Reclamanta a susținut că, potrivit actului de inspecție, colaboratorul vămii, denaturând lista actelor prezentate pentru confirmarea valorii declarate, a propus prezentarea până în data de 05 iulie 2018, ora 15:00, inclusiv repetat, a următoarelor acte: contractul aferent tranzacției de import și acordurile adiționale la el (în original); corespondența comercială purtată în vederea încheierii și negocierii prețului; declarația vamală de export ce conține semne de autentificare; certificat de calitate eliberat de producător; oferta de preț de la producător/vânzător; act de verificare cu exportatorul; facturi fiscale de realizare; comenzile de livrare; alte documente și informații care sunt în măsură să dovedească realitatea valorii anunțate.

SRL „Nadoni Grup” a comunicat totodată că, cu respectarea termenului stabilit de organul vamal, în scopul înlăturării dubiilor și pentru confirmarea valorii mărfii introduse în țară, a prezentat următoarele documente: contract de vânzare-cumpărare nr.03- 18 din 15 februarie 2018; comanda nr. 5/18 din 14 iunie 2018; price list din 31 mai 2018; proformă A0002634 din 27 iunie 2018; act de verificare cu firme exportatoare pe perioada 01 ianuarie 2018 - 04 iulie 2018. A mai comunicat că continuând verificarea valorii în vamă, în baza actelor inițiale și prezentate suplimentar de către declarant, colaboratorul vamal a întocmit actul de inspecție prin care a concluzionat, în final: „ 1 - contractul prezentat are reglementări generale fără a prevedea categoria și asortimentul de mărfuri pentru care se contractează; 2 - condițiile de livrare indicate în contract sunt FCA, Proforma FO; invoice EXW; 3 - în contract se stipulează că termenul de achitare trebuie să fie indicat în fiecare invoice, fapt ce lipsește (…), s-au stabilit discrepanțe considerabile a valorii declarate comparativ cu valoarea mărfurilor identice anterior importate”.

A invocat reclamanta că, în rezultatul aprecierii eronate a actelor prezentate, cu denaturarea datelor și informațiilor din acestea, contrar prevederilor normative relevante, organul vamal a majorat valoarea în vamă a mărfii, fără a avea un temei legal în acest sens, astfel încât SRL „Nadoni Grup” este obligată la achitarea drepturilor de import pentru bunurile introduse conform contractului nr.03-18 din 15 februarie 2018 în sumă de 35135 de lei, deși conform declarației și actelor prezentate urma a fi achitată suma de 24136 de lei, surplusul nejustificat fiind de 10999 de lei.

Referitor la mărfurile introduse în baza contractului nr.ML-RG-20181502 din 15 februarie 2018, reclamanta a invocat că, conform pct. 1.1, pct.2.6 al contractului dat și invoice-ului comercial IHR2018000000501 din 25 iunie 2018, reclamanta SRL „Nadoni Grup”, în calitate de cumpărător, a procurat de la RENCSAN PAZARLAMA DIS.TICARET LTD.STI, Turcia, cu scopul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova, marfă (chimia de menaj) în valoare de 8893,92 USD. Potrivit declarației vamale nr.2070 I53585 din 03 iulie 2018, drepturile de import pentru marfa introdusă pe teritoriul Republicii Moldova de către SRL „Nadoni Grup” au fost evaluate la sumă de 34006 de lei.

2 A indicat că la declarația vamală, conform borderoului, s-au anexat următoarele documente: scrisoare de trăsură internă; carnetul TIR prevăzut de convenție; factura comercială (invoice); certificat de origine a mărfii; declarația pentru valoarea în vamă; declarația vamală a țării de export; dispoziția de plată; calculația cheltuielilor de transport; parcking list; însă funcționarul biroului vamal, după prelucrarea datelor în programul Asycuda a refuzat validarea declarației și a întocmit actul de inspecție din 04 iulie 2018, în care a indicat că în urma examinării tranzacției sub aspectul criteriului de risc, s-a stabilit că datele din acte sunt insuficiente întru declararea valorii în vamă în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, la fel s-a stabilit că valoarea declarată este inferioară decât valoarea mărfurilor identice sau similare importate anterior.

SRL „Nadoni Grup” a menționat că potrivit actului de inspecție, colaboratorul vămii, denaturând lista actelor prezentate pentru confirmarea valorii declarate, a propus prezentarea până la data de 05 iulie 2018, ora 15:00, inclusiv repetat, a următoarelor documente: contractul aferent tranzacției de import și acordurile adiționale la el (în original); corespondența comercială purtată în vederea încheierii si negocierii prețului; declarația vamală de export ce conține semne de autentificare; certificat de calitate eliberat de producător; oferta de preț de la producător vânzător; act de verificare cu exportatorul; facturi fiscale de realizare; comenzile de livrare; alte documente și informații care sunt in măsură să dovedească realitatea valorii anunțate.

Astfel, a susținut reclamanta că, cu respectarea termenului stabilit de organul vamal, în scopul înlăturării dubiilor și pentru confirmarea valorii mărfii introduse în țară, SRL „Nadoni Grup” a prezentat suplimentar următoarele documente: contractul nr.ML-RG20181502 din 15 februarie 2018; comanda 5/18 din 11.06.2018; proforma invoice MOL/18/06/0541; price list (3 unități); declarația vamală de export.

Reclamanta a menționat în același context că, la 05 iulie 2018, continuând procedura de control vamal privind verificarea valorii în vamă, în baza actelor inițiale și prezentate suplimentar de către declarant, colaboratorul vamal a întocmit actul de inspecție, prin care a concluzionat că, în invoice-ul prezentat nu este indicată data contractului, în comanda prezentată nu se face referire la contract, iar la mărfurile de modelul Belux 120 wet wipes flip top Raseberry sunt indicate 500 de bucăți, pe când în invoice sunt 550, respectiv cu 50 de bucăți mai mult; conform informației din declarația vamală de export, unde regimul indicat este 3151, rezultă că mărfurile în cauză sunt exportate din ZEL, unde mărfurile dețin un statut specific.

Astfel, în temeiul art.11 alin.(4) din Legea cu privire la tariful vamal, metoda I nu poate fi aplicată. Iar, prin urmare, potrivit pct.36 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, s-a propus declararea valorii în vamă a mărfurilor, prin aplicarea metodelor alternative prevăzute de art. 12-17 din Legea cu privire la tariful vamal. A invocat că, în rezultatul aprecierii eronate a actelor prezentate pentru bunurile procurate, în baza contractului nr.ML-RG-20181502 din 15 februarie 2018, cu denaturarea datelor și informațiilor din acestea, contrar prevederilor normative relevante, organul vamal a majorat valoarea în vamă a mărfii, fără a avea un temei legal în acest sens, astfel încât SRL ,,Nadoni Grup” a fost obligată la achitarea drepturilor de import în suma de 66724 de lei, deși conform declarației și actelor 3 prezentate urma a fi achitată suma de 34006 de lei, surplusul nejustificat fiind de 32718 de lei.

Cu referire la art.6 alin.(1), art.7 alin.(l), art.10 alin.(2) al Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380 din 20 noiembrie 1997, reclamanta a comunicat că, la caz, după ce a fost emis actul de inspecție preparator, prin care s-a solicitat prezentarea unui set de acte suplimentare (repetate) pentru determinarea valorii în vamă a mărfii importate, conform metodei 1, SRL „Nadoni Grup” a prezentat colaboratorului vamal toate actele solicitate, inclusiv declarația de import, dispoziția de plată și actul de verificare, deși acesta nu a ținut cont de aceste acte. Astfel, consideră că valoarea în vamă anunțată de SRL „Nadoni Grup” este veridică și este confirmată prin actele comerciale, de trăsură, contractul, factura comercială, certificatul de origine, packing list.

A opinat reclamanta că colaboratorul vamal, nu a ținut cont de prevederile pct.32 lit. e) și pct.34 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 974 din 15 august 2016, întrucât a comparat valoarea declarată cu valoarea mărfurilor identice anterior importate și declarate, la fel, cu valoare majorată de vamă, ci nu în baza valorii de tranzacție. Prin urmare, reclamanta apreciază actul de inspecție întocmit la data de 16 mai 2018, ca fiind emis cu încălcarea prevederilor legale și a procedurii stabilite, ceea ce constituie temei de anulare a actului contestat. A comunicat totodată că, în scopul soluționării litigiului în ordinea extrajudiciară, SRL „Nadoni Grup” a expediat cerere prealabilă în adresa Biroului Vamal Centru și Serviciului Vamal, primind răspunsul Serviciului Vamal din 08 august 2018, prin care cerere prealabilă a fost respinsă, ca neîntemeiată.

În asemenea circumstanțe, a solicitat: anularea actului de inspecție emis de Biroul Vamal Centru din 05 iulie 2018 pentru declarația vamală nr.2070 I53583 din 03 iulie 2018, pentru bunurile importate conform contractului nr.03-18 din 15 februarie 2018; anularea actului de inspecție emis de Biroul Vamal Centru din 05 iulie 2018 pentru declarația vamală nr.2070 I53585 din 03 iulie 2018, pentru bunurile importate conform contractului nr. MI -RG- 20181502 din 15 februarie 2018; obligarea la efectuarea recalculului și restituirea sumei de 10999 de lei, încasați suplimentar de la SRL „Nadoni Grup” pentru devamarea mărfii importate conform declarației vamale, pentru bunurile importate conform contractului nr. 03-18 din 15 februarie 2018; obligarea la efectuarea recalculului și restituirea sumei de 32718 de lei, încasați suplimentar de la SRL „Nadoni Grup” pentru devamarea mărfii importate conform declarației vamale nr.2070 I53585 din 03 iulie 2018 pentru bunurile importate conform contractului nr.MI-RG-20181502 din 15 februarie 2018; restituirea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Nadoni Grup” a fost respinsă ca neîntemeiată. La 07 noiembrie 2019 SRL ,,Nadoni Grup”, a depus apel, iar la 24 ianuarie 2020 – motivarea apelului împotriva hotărârii din 09 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei decizii noi privind admiterea acțiunii. 4 Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus de SRL „Nadoni Grup” împotriva hotărârii din 09 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Curtea de Apel Chișinău a considerat că prima instanță corect a concluzionat privind respingerea acțiunii ca neîntemeiată, nestabilind careva motive pentru anularea actelor de inspecție și restituirea sumei.

În ședința de judecată cu certitudine s-a stabilit că actele de inspecție contestate au fost emise cu respectarea legislației în vigoare. Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind declarativ argumentul apelantei SRL „Nadoni Grup”, precum că acțiunile colaboratorilor serviciului vamal au fost ilegale, din motivul că valoarea în vamă anunțată ar fi fost veridică și confirmată prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 03-18 din 15 februarie 2018, price list din 31 mai 2018, comanda nr.5, proforma A 0002634, act de verificare, precum și prin contractul de vânzare-cumpărare nr.ML-RG20181502 din 15 februarie 2018, declarația vamală a țării de export, comanda nr.5/18 din 11 iunie 2018, proforma invoice, price list – 3 unități.

Or, argumentul dat se combate prin actele de inspecție contestate, prin care s-a menționat că, în urma examinării actelor prezentate s-a constatat: că contractul prezentat, are reglementări generale fără a prevedea categoria și asortimentul de mărfuri pentru care se contractează; condiția de livrare indicată în contract este FCA, proforma FOB, invoice EXW; în contract se stipulează că termenul de achitare trebuie să fie indicat în fiecare invoice, fapt ce lipsește. Totodată în actul de inspecție s-a menționat că, în urma examinării actelor prezentate s-a constatat: că în invoice-ul prezentat este indicată data contractului, în comanda prezentată nu se face referire la contractul prezentat, iar la mărfurile de modelul Belux 120 wet wipes with flip Rasberry, sunt indicate 500 de bucăți, pe când în invoice sunt 550, respectiv cu 50 de bucăți mai mult.

Conform informației din declarația vamală de export, unde regimul indicat este 3151, rezultă că mărfurile în cauză sunt exportate din ZEL, unde mărfurile dețin un statut specific.

Curtea de Apel a concretizat că însuși din actele de inspecție contestate urmează că în rezultatul controlului documentar, s-a stabilit că datele din acte sunt contradictorii și există discrepanțe considerabile a valorii declarate, comparativ cu valoarea mărfurilor identice anterior importate, solicitându-i SRL,,Nadoni-Grup”, conform pct.34 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.974 din 15 august 2016, întru confirmarea valorii mărfii în vamă, să prezinte contractul aferent tranzacției de import și acordurile adiționale la el (în original), corespondența comercială purtată în vederea încheierii și negocierii prețului, declarația vamală de export, ce conține semne de autentificare, certificat de calitate, eliberat de producător/vânzător, act de verificare cu exportatorul, facturi fiscale de realizare, comenzile de livrare și alte documente și informații care sunt în măsură să dovedească realitatea valorii anunțate, alte documente și informații, care sunt în măsură să dovedească valoarea reală.

Instanța de apel a remarcat faptul că, SRL „Nadoni Grup” la declararea mărfii nu a prezentat toate documentele, care permit calcularea valorii în vamă a mărfii în conformitate cu metoda 1, în contextul în care s-a stabilit o discrepanță considerabilă a valorii declarate, comparativ cu valoarea mărfurilor identice anterior importate, deci era obligată să se conformeze indicațiilor inspectorului vamal și să prezinte actele solicitate. 5 La 11 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei Zubco, a depus recurs împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.

2-12 vol. II). La 27 ianuarie 2021 în adresa Biroului Vamal Centru a fost expediată copia recursului depus de SRL „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei Zubco, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Prin referința depusă la 08 februarie 2021, Biroul Vamal Centru a solicitat de a considera recursul depus de SRL „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei Zubco, ca fiind inadmisibil. Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus de către SRL „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei Zubco, la 11 decembrie 2020 (f.d.2-12 vol.II) este în termen, or, decizia instanței de apel contestată a fost adoptată 11 noiembrie 2020. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SRL „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei Zubco, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. 6 În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de 7 caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei Zubco.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei Zubco, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 8