3ra-218/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-218/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-218/2020
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (O. Parfeni)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
ÎNCHEIERE
29 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Nina Vascan
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Societatea cu răspundere
limitată „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei Zubco,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu răspundere limitată „Nadoni Grup” împotriva Biroului Vamal Centru cu
privire la contestarea actului administrativ, obligarea efectuării recalculului și restituirea
sumei încasate suplimentar pentru devamarea mărfii importate,
împotriva deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Societatea cu răspundere limitată „Nadoni Grup”,
reprezentată de avocatul Serghei Zubco,
c o n s t a t ă:
La data de 16 iulie 2018 SRL „Nadoni Grup” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la contestarea actului
administrativ, obligarea efectuării recalculului și restituirea sumei încasate suplimentar
pentru devamarea mărfii importate.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, potrivit contractului nr.03-18 din 15
februarie 2018 (pct.1.1, 2.6) și facturii comerciale (invoice) nr.000553 din 11 mai 2018,
SRL „Nadoni Grup”, în calitate de cumpărător a procurat de la VP Dis Ticaret
LTD.STI, Turcia, cu scopul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova marfa
(bomboane și băuturi răcoritoare) în valoare totală de 26 617,25 de dolari SUA.
A susținut că, conform declarației vamale nr. 2018 BRK1841M00149 din 18 mai
2018, drepturile de import pentru marfa introdusă pe teritoriul R. Moldova de către SRL
„Nadoni Grup” au fost evaluate la suma de 93474 de lei.
A afirmat că, totodată, la declarația vamală, conform borderoului, s-au anexat
următoarele documente:
1) contract de vînzare-cumpărare nr.03-18 din 15 februarie 2018;
2) scrisoarea de trăsură în carnetul TIR prevăzut de Convenție;
1
3) factura comercială (invoice) nr.000553 din 11 mai 2018;
4) certificate de origine a mărfii din 11 mai 2018;
5) declarația vamală a țării de export cu semn de autentificare, nr.
18341300ex292621 din 09 mai 2018;
6) declarația pentru valoare în vamă din 18 mai 2018; și
7) calculul cheltuielilor de transport (paching list) din 15 mai 2018.
A susținut că, funcționarul biroului vamal, după prelucrarea datelor din programul
Asycuda a refuzat validarea declarației și a întocmit actul de inspecție preparator din 21
mai 2018, în care a indicat că, în urma vizualizării criteriului de selectivitate privind
atenționarea diminuării valorii în vamă au fost examinate actele aferente tranzacției de
import. Ca urmare, s-a stabilit o divergentă prin compararea prețului mărfii declarat cu
prețul mărfii celei mai apropiate tranzacții identificate după cantitate și condiții
comerciale. În rezultatul controlului documentar s-a stabilit ca datele din acte sunt
contradictorii și există discrepanță între prețul declarat și valoarea mărfurilor identice
anterior importate.
A notat că, totodată, colaboratorul vamei, a denaturat lista actelor deja prezentate,
în temeiul pct.34 din Regulamentul nominalizat, pentru confirmarea valorii declarate a
propus prezentarea până la 22 mai 2018, ora 17.00 a următoarelor acte:
1) oferta de preț de la producător/vînzător;
2) corespondența comercială purtată în vederea negocierii prețului;
3) declarația vamală a țării de export cu specimente;
4) comenzile de livrare;
5) certificate de calitate;
6) alte documente și informații care sunt în măsură să dovedească realitatea valorii
anunțate.
A susținut că, a respectat termenul stabilit de organul vamal, în scopul înlăturării
dubiilor și pentru confirmarea valorii mărfii introduse în țară, SRL „Nadoni Grup” a
prezentat toate documentele soliciate:
- price list (oferta de preț de la producător);
- corespondența comercială (comanda de marfa, comanda de livrare (proforma),
invoice, packing list);
- declarația vamală a țării de export cu specimente (în original).
A menționat că, la 22 mai 2018, continuând procedura de control vamal privind
verificarea valorii în vamă, colaboratorul vamal a denaturat circumstanțele faptice, a
concluzionat, în final, că declarantul nu a prezentat actele suplimentare solicitate și nici
nu a optat pentru amânarea determinării definitive a valorii în vamă. Declarantul a optat
pentru opțiunea de a declara valoarea prin aplicarea metodei de rezervă. Se acceptă
valoarea declarată.
A declarat că, în urma aprecierii eronate a actelor prezentate, cu denaturarea datelor
și informațiilor din acestea, contrar prevederilor normative relevante, organul vamal a
majorat valoarea în vamă a mărfii fără a avea un temei legal în acest sens, astfel încât
SRL „Nadoni Grup” era obligată la achitarea drepturilor de import în suma de 148187
de lei, deși conform declarației și actelor prezentate urma a fi achitată suma de 93474 de
lei, surpulus nejustificat fiind de 54713 lei.
2
A susținut că, în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, SRL „Nadoni Grup”
a expediat cerere prealabilă în adresa Biroului Vamal Centru și Serviciul Vamal, prin
care a solicitat anularea actului de inspecție emis de Biroul Vamal Centru din 22 mai
2018, pentru declarația vamală nr. 2018 3RK1841M00149 din 18 mai 2018 cu
efectuarea recalculului și restituirea către SC „Nadoni Grup” SRL sumei a de 54713 lei.
Prin răspunsul nr.28/11-9312 din 19 iulie 2018, Serviciul Vamal a comunicat că actele și
acțiunile biroului vamal sunt legale și întemeiate, iar motive pentru admiterea cererii
prealabile nu există.
În drept, reclamantul SRL „Nadoni Grup” și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art.
6 alin.(1), art. 7 alin. (1), art. 10 alin. (2) ale Legii cu privire la tariful vamal nr.1380 din
20 noiembrie 1997, pct.34 și 32 din Regulamentul privind modul de declarare a valorii
în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.974 din 15 august 2016, art.
288 Codul vamal, art. 26 alin. (1) lit. a) și c) al Legii contenciosului administrativ.
A solicitat SRL „Nadoni Grup” anularea actului de inspecție emis de Biroul Vamal
Centru din 22 mai 2018, pentru declarația vamală nr.2018 BRK1841M00149 din 18 mai
2018, obligarea pârâtului la efectuarea recalculului și restituirea către SRL „Nadoni
Grup” a sumei de 54713 lei, încasați suplimentar pentru devamarea mărfii importate
conform declarației vamale nr. 2018 BRK1841M00149 din 18 mai 2018.
Ulterior, SRL „Nadoni Grup” a depus cerere de concretizare a pretențiilor din
acțiune, solicitând anularea actului de inspecție emis de Biroul Vamal Centru din 22 mai
2018, pentru declarația vamală 138361 din 18 mai 2018, obligarea Biroului Vamal
Centru la efectuarea recalculului și restituirea către SRL „Nadoni Grup” a sumei de
54713 lei, încasați suplimentar de la SRL „Nadoni Grup” pentru devamarea mărfii
importate conform declarației vamale 138361 din 18 mai 2018 (f.d.87-88).
Prin hotărârea din 22 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea
depusă de SRL „Nadoni Grup” a fost respinsă ca neîntemeiată.
La data de 22 martie 2019 SRL „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei
Zubco, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 23 mai 2019 a depus motivarea apelului,
solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii.
Prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de SRL „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei Zubco.
În susținerea soluției sale, instanța de apel a aplicat prevederile art. 179 Codul
vamal, art. 8 alin. (1) și alin. (3), art. 5, 10, 17 alin. (1) din Legea cu privire la tariful
vamal nr. 1380 din 20 noiembrie 1997, pct. 32, 33 34 din Regulamentul privind modul
de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974
din 15 august 2016 și a stabilit că actul de inspecție aferent declarației vamale nr. 2070
I38361 din 18 mai 2018 este întocmit în conformitate cu normele de drept material
enunțate supra, or SRL „Nadoni Grup” nu a prezentat toate documentele justificative
care ar putea confirma date reale și veridice despre valoarea în vamă a mărfii conform
metodei nr. 1 și celorlalte metode succesive. SRL „Nadoni Grup” a fost informată prin
actul de inspecție despre existența discrepanțelor între prețul declarant și prețul mărfii
celei mai apropiate tranzacții identificate după cantitatea și condiții comerciale, fapt
confirmat prin semnătura reclamantului. Astfel, organul vamal a acordat posibilitate
3
agentului economic de a prezenta acte suplimentare în scopul excluderii divergenței
stabilite prin actul de inspecție, însă reclamantul, deși a luat cunoștință cu actul de
inspecție la data de 21 mai 2018, nu a prezentat actele solicitate de organul vamal. La
fel, SRL „Nadoni Grup” a refuzat la dreptul lui de a solicita amânarea determinării
definitive a valorii în vamă și a optat pentru declararea valorii în vamă a mărfurilor prin
aplicarea metodelor alternative.
A mai stabilit instanța de apel că, solicitarea actelor suplimentare de către organul
vamal este prevăzută de lege și este necesară pentru a stabili transparența tranzacțiilor
economice import/export. Or, în cazul în care declarantul prezintă informații sau acte
suplimentare solicitate de autoritatea vamală, și ca urmare a examinării acestora,
suspiciunile privind veridicitatea valorii în vamă declarată este înlăturată, ultima va
accepta această valoare. Contrar celor menționate, reclamantul nu s-a conformat
cerințelor organului vamal.
Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia temeiniciei hotărârii primei
instanțe prin care acțiunea SRL „Nadoni Grup” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
La data de 03 decembrie 2019 SRL „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul
Serghei Zubco, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei contestate cu emiterea unei noi decizii de admitere
integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel urmează a fi casată pe
motiv de ilegalitate, or, instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile legale
care reglementează raportul juridic dedus judecății.
A susținut că soluția instanței de apel este una criticabilă, deoarece obiectul acțiunii
îl constituie contestarea refuzului organului vamal de a accepta valoarea în vamă a
mărfii în corespundere cu metoda 1 de determinare, în baza tranzacției dintre părți, fapt
care a determinat alegerea unei alte metode și majorarea taxelor de import.
Astfel, instanța de apel urma să rețină că depunerea declarației vamale nr.
2070I38361 din 18 mai 2018 cu indicarea metodei 6 de determinare a valorii în vamă a
fost consecință a refuzului organului vamal de a accepta metoda 1, și nu poate fi
considerată ca o recunoaștere a actelor organului vamal or, agentul economic nu poate
acționa altfel, în caz contrar riscând să suporte pierderi economice.
La fel, a susținut că apreciază critic concluzia instanței de apel precum că SRL
„Nadoni Grup” nu a prezentat toate documentele justificative, care ar putea confirma
date reale și veridice despre valoarea în vamă a mărfii, care permit calcularea valorii în
vamă a mărfii conform metodei nr. 1 și celorlalte metode succesive, această concluzie a
instanței este contrară circumstanțelor cauzei dovedită cu probe concludente și
admisibile.
Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
După cum rezultă din speță, litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului
administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
4
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului
cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie
2000.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu
prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor
anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 195 Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică
corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.
Conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de
Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 25 septembrie 2019. La data
de 04 noiembrie 2019 SRL „Nadoni Grup” a recepționat decizia motivată a instanței de
apel (f.d. 36). Astfel, recursul depus la 03 decembrie 2019 este în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul specializat în cauze de contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al
Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
5
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul depus de SRL „Nadoni Grup”, reprezentată de avocatul Serghei
Zubco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de
procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432.
alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale
din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu
verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța
atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile
făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de
apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa
constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu
a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind
lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
6
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători
decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire
cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de SRL „Nadoni
Grup”, reprezentată de avocatul Serghei Zubco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art.
270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Societatea cu răspundere limitată „Nadoni Grup”, reprezentată
de avocatul Serghei Zubco, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Nina Vascan
Iurie Bejenaru
7