2ra-57/21 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-57/21 2ra-1657/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Băbălău) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu) Î N C H E I E R E 3 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Natalia Macovenco, reprezentată de avocatul Tatiana Tampei, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Evghenii Macovenco împotriva Nataliei Macovenco cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, împotriva deciziei din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 26 octombrie 2018, Evghenii Macovenco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Macovenco cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii s-a indicat că prin hotărârea din 7 mai 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost desfăcută căsătoria dintre Evghenii Macovenco și Natalia Macovenco. S-a mai hotărât de a stabili domiciliul copilului minor Alisa Macovenco, data nașterii 23 ianuarie 2012, cu mama – Natalia Macovenco. Totodată a fost dispusă încasarea de la Evghenii Macovenco în folosul Nataliei Macovenco a pensiei pentru întreținerea copilului minor xxxxx în mărime de 4 000 lei/lunar, a pensiei de întreținere pentru fostul soț, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun timp de 3 ani după nașterea acestuia în mărime de 3 000 lei/lunar. Odată cu împlinirea a vârstei de 3 ani a copilului, pârâtul a încetat să achite suma de 3 000 de lei.

În august 2016 reclamantul a creat o nouă familie, iar la data de 16 iunie 2017 s-a născut fiica xxxxx. Aceste evenimente au atras după sine modificarea modului său de viață, de cheltuielile familiale, regimul de muncă, etc. Reclamantul a menționat că pe perioada indicată achita cu regularitate pensia stabilită pentru întreținerea fiicei sale xxxxx. În prezent este șomer, relațiile de muncă încheiate între Evghenii Macovenco și „Auto Mall” Societate cu Răspundere Limitată au încetat la 9 octombrie 2018. Astfel, este în imposibilitate de a achita pensia pentru 1 întreținerea copilului, în sumă de 4 000 lei/lunar. Conform art. 74 alin. (1) Cod familiei, părinții sunt obligați să își întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material.

Conform art. 75 Cod familiei, pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii și 1/2 - pentru 3 și mai mulți copii; cuantumul cotelor stabilite la alin. (1) poate fi micșorat sau majorat de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială si familială a părinților, de alte circumstanțe importante. A notat că în sensul normelor citate, ambii părinți sunt obligați să-și întrețină copilul comun, xxxxx. Astfel, suma de 4 000 de lei, pe care la moment pârâtul o achită reclamantei pentru întreținerea fiicei sale xxxxx este peste marja stabilită de lege, în prezent, este o sumă excesivă și pe care reclamantul este în imposibilitate obiectivă să o achite.

Potrivit datelor de la Biroul Național de Statistică, minimul de existență pe anul 2017 pentru un copil în vârstă de la 1-6 ani constituie suma de 1 736 de lei, iar pentru un copil în vârstă de la 7-17 ani constituie suma de 2 244,50 de lei. Conform art. 110 Cod familiei, în cazul în care starea materială sau familială a uneia dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească, luând în considerare și alte circumstanțe importante ale părților, este în drept, la cererea oricăreia dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreținere sau să-l scutească pe debitorul întreținerii de plata acesteia.

Totodată s-a făcut referire și la prevederile Recomandării Curții Supreme de Justiție nr. 92 din 19 septembrie 2016 cu privire la examinarea de către instanțele de judecată a litigiilor ce au ca obiect modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor prin prisma art. 75 Cod familiei, și anume, întru oferirea unor explicații elocvente în privința aplicabilității dispoziției art. 75 din Codul familiei și pentru a pătrunde în rațiunea dispoziției precitate. Potrivit Recomandării sus- indicate, pentru valorificarea dreptului de a solicita modificarea cuantumului pensiei de întreținere, părintele nu urmează să probeze în mod cumulativ atât schimbarea stării materiale cât și a celei familiale, fiind suficientă în acest sens, întrunirea a cel puțin uneia din aceste ipoteze, însă schimbarea situațiilor specificate nu trebuie să fie formală, ci esențială, sarcina respectivă aparținând în exclusivitate instanței competentă să o examineze.

Astfel, starea familială și materială a reclamantului s-a schimbat esențial, a fost creată o nouă familie, a apărut în viața reclamantului încă un copil. În opinia reclamantului, este necesar de adoptat o hotărâre a instanței de judecată, prin care drepturile și interesele superioare ale ambelor fiice ale reclamantului să fie luate în considerare. Reclamantul Evghenii Macovenco a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere, stabilit prin hotărârea din 7 mai 2019 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău și încasarea de la Evghenii Macovenco a pensiei pentru întreținerea fiicei minore, în mărime de 2 000 lei/lună începând cu data înaintării acțiunii până la atingerea copilului a vârstei de majorat.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Evghenii Macovenco. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere din contul lui Evghenii Macovenvo în beneficiul Nataliei Macovenco, pensia pentru întreținerea copilului minor xxxxx, în mărime de 3 000 de lei din data intrării în vigoare a hotărârii și până la atingerea majoratului copilului. S-a 2 anulat documentul executoriu hotărârea din 7 mai 2013 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, prin care s-a dispus încasarea din contul lui Evghenii Macovenvo în beneficiul Nataliei Macovenco, pensia pentru întreținerea copilului minor xxxxx, în mărime de 4 000 de lei.

Prin decizia din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Natalia Macovenco, și s-a menținut hotărârea din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și încheierea protocolară din 3 septembrie 2019 prin care a fost restituită cerere reconvențională depusă Natalia Macovenco cu privire la modificarea pensiei de întreținere a copilului minor. Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că ulterior pronunțării hotărârii din 7 mai 2013 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău prin care a fost dispusă încasarea pensiei alimentare în beneficiul xxxxx, la întreținerea lui Evghenii Macovenco în urma încheierii unei noi căsătorii s-a născut la 16 iunie 2017 xxxxx.

Instanțele de judecată au notat că menținerea în vigoare a sumei de 4 000 lei/lunar, stabilită prin hotărârea din 7 mai 2013 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, ar încălca drepturile copilului pe care reclamantul/apelantul îl are din familia întemeiată și având în vedere situația financiară la ziua de azi în Republica Moldova, astfel justificat a micșorat cuantumul pensiei alimentare de la suma de 4 000 de lei/lunar la 3 000 de lei/lunar. Instanțele inferioare au menționat că, suma de 3 000 de lei/lunar stabilită cu titlu de pensie alimentară pentru întreținerea copilului minor Alisa Macovenco, este o sumă rezonabilă și necesară ce poate fi achitată de către apelant, reieșind și din considerentul că, ambii părinți, în virtutea Legii au obligația de a participa la întreținerea și educarea copilului.

La data de 9 septembrie 2020, Natalia Macovenco, reprezentată de avocatul Tatiana Tampei a declarat recurs împotriva deciziei din 7 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, a încheierii protocolare prin care s-a respins demersul privind reclamarea probelor și casarea hotărârii instanței de fond cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea cererii de recurs a invocat că nu este de acord cu hotărârile instanțelor ierarhic inferioare, deoarece la adoptarea acestora instanțele de judecată nu s-au bazat pe careva probe ce ar demonstra înrăutățirea situației financiare a intimatului. Or, la interpelările avocatului Tatiana Tampei la Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni, acesta nu a recepționat răspuns, iar demersul privind reclamarea probelor, instanța de apel a fost pasivă respingându-l.

Respectiv, instanța de apel nu a ținut cont de interesele copilului minor și a respins demersul privind reclamarea probelor, astfel fiind privată de posibilitatea de a proba faptul că acțiunea este neîntemeiată. A menționat referitor la motivarea instanței de apel despre corectitudinea încheierii protocolare de restituire a cererii reconvenționale, că este una ilegală, conexiunea dintre cererea de chemare în judecată și acțiunea reconvențională prin care s-a solicitat majorarea cuantumului pensiei de întreținere, este una evidentă. A mai adăugat că instanțele de judecată nu au ținut cont de interesele copilului minor la emiterea deciziilor și au încălcat prevederile art. 3 din Convenția cu privire la drepturile copilului.

3 În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa participanților la proces la 15 iulie 2020 (f.d.154), însă careva date ce ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la actele cauzei lipsesc. Prin urmare, se constată că recursul din 9 septembrie 2020 este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Natalia Macovenco, reprezentată de avocatul Tatiana Tampei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Natalia Macovenco, reprezentată de avocatul Tatiana Tampei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele 4 de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de către Natalia Macovenco, reprezentată de avocatul Tatiana Tampei, urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Natalia Macovenco, reprezentată de avocatul Tatiana Tampei. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 5