3ra-276/21 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-276/21 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-276/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

03 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Aurel

Roponica împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Sîngerei, persoane terțe Ministerul Afacerilor Interne,

Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Sîngerei cu privire la

obligarea achitării diferenței a indemnizației unice în corespundere cu vechimea

calendaristică în serviciu în poliție în mărime de 55 800 lei, obligarea recalculării și

achitării pensiei conform recalculării vechimii în muncă,

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 26 iunie 2019 Aurel Roponica a depus acțiune în procedura contenciosului

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Sîngerei, persoane terțe Ministerul Afacerilor Interne,

Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul de Poliție Sîngerei, prin care a

solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a achita lui Aurel

Roponica diferența îndemnizației unice în corespundere cu vechimea calendaristică

în serviciu în Poliție, în mărime de 55 8000 lei (8 salarii medii neachitate); achitarea

pensiei conform recalculării vechimii în muncă pentru ultimii trei ani, diferența de

pensie ce îi revine; recalcularea pensiei conform recalculului vechimii în muncă cât

și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul Aurel Roponica a indicat că la data de 19

martie 2014 de către Ministerul Afacerilor Interne i-a fost eliberată legitimația de

pensionar nr. 21434, iar conform carnetului de muncă ultima mențiune i s-a făcut la

data de 18 martie 2014, sub numărul 10, prin care este menționat că a satisfăcut

serviciul în cadrul organelor afacerilor interne 18 ani 00 luni, 07 zile.

1

În temeiul legislației în vigoare, i s-a stabilit o pensie în mărime de 2260 lei,

iar la eliberare i s-a acordat o indemnizație unică în mărime de 10 salarii lunare în

total până la 43 000 lei.

Reclamantul a indicat că, nefiind de acord cu sumele stabilite, a solicitat de la

organele competente informația privind vechimea în muncă, iar primind în luna

aprilie 2019, de la Inspectoratul de Poliție Sîngerei a Inspectoratului General de

Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, certificatul nr. 34/47 privind activitatea sa

în cadrul Poliției, a constat că, vechimea în muncă nu este de 18 ani 00 luni și 07

luni, precum este scris în carnetul de muncă, dar 19 ani 3 luni și 01 zile, în condiția

în care se calculează 1 luni vechime în muncă pentru 1 luni de serviciu.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare, pct. 8 lit. d) la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei

militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri

ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a

funcționarilor publici cu statut special din sistemului administrației penitenciare, se

acordă următoarele înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu:

în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală casele de arest

si instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări de subteran.

Totodată, în conformitate cu certificatul nr. 34/47 eliberat de către

Inspectoratul de Poliție Sîngerei al Inspectoratului General al Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne, a activat în izolatorul de detenție provizorie 10 ani 6 luni 28 zile.

Astfel, rezultă că are de fapt, nu 18 (optsprezece) ani 00 (zero) luni, 07 (șapte)

zile, precum este scris în carnetul de muncă, ci mult mai mult.

De asemenea, a indicat că, în termenul calculat nu este inclusă activitatea sa

desfășurată de până la data de 08.03.1992.

Urmare celor relatate, în luna aprilie 2019, la adresa Casei Naționale de

Asigurări Sociale și a Ministerului Afacerilor Interne a depus o cerere prealabilă,

privind recalcularea vechimii în muncă, primind răspunsul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 49 din 31.05.2019, prin care i s-a recalculat vechimea în muncă, aceasta

fiind de 37 ani 05 luni și 18 zile. Conform răspunsului Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. R-1129/19 din 03.06.2018, i s-a comunicat că, a expirat termenul de

prescripție, or, art. 142 din Codul administrativ, prevede că, un act administrativ

individual emis pentru constatarea sau realizarea dreptului unui subiect de drept

public împiedică prescrierea acestui drept. Impedimentul încetează odată cu

survenirea imposibilității de contestare a actului administrativ sau după 6 luni de la

soluționarea lui într-un alt mod.

Reclamantul a atenționat că la data de 31 mai 2019, subsemnatului i s-a

recalculat vechimea în muncă.

Astfel, Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

2

General de Carabinieri nr. 1544 din 23.06.1993, la art. 11 alin. (1) și alin. (2),

prevede că, asigurarea cu pensii a ofițerilor, praporșcicilor, micimanilor și militarilor

reangajați, militarilor de sex feminin, plutonierilor, sergenților, caporalilor,

marinarilor și soldaților pensionari din forțele armate, din organele securității de stat

și ale afacerilor interne ale fostei U.R.S.S., precum și a familiilor lor, se efectuează

în condițiile prevăzute pentru militarii care îndeplinesc serviciu prin contract, în

conformitate cu categoria respectivă.

Asigurarea cu pensii a militarilor din forțele armate, din organele securității

de stat și ale afacerilor interne ale altor state, precum și a familiilor acestora, se

efectuează în baza contractelor bilaterale privind asigurarea socială.

Potrivit art. 13 aceleiași Legi, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl

au: a) militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, care au o vechime în serviciu de

cel puțin 20 de ani; b) militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, persoanele

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne eliberate din

serviciu pentru limită de vârstă sau din motive de boală care în ziua eliberării din

serviciu au o vechime totală în muncă de cel puțin 25 de ani calendaristice, din care

cel puțin 12 ani și 6 luni în serviciu militar sau în serviciu în organele afacerilor

interne; c) militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne eliberate din serviciu din motive

de sănătate limitată sau în caz de reorganizare a statelor care în ziua eliberării au

atins limita de vârstă în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele

afacerilor interne și au o vechime totală în muncă de cel puțin 25 de ani

calendaristici, din care cel puțin 12 ani și 6 luni în serviciu militar sau în serviciu în

organele afacerilor interne; d) militarii care au satisfăcut serviciu prin contract,

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne eliberate

din serviciu din alte motive decât cele expuse la lit. b) și c) din prezentul articol care

au o vechime totală în muncă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 12 ani și 6

luni în serviciu militar sau în serviciu în organele afacerilor interne, la atingerea

vârstei de pensionare stabilite de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Potrivit art. 18 din Legea enunțată, la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor care satisfac serviciu

prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul: d) serviciul în forțele

armate, în organele securității de stat și în organele afacerilor interne ale fostei

U.R.S.S. și ale altor state, dacă militarii, persoanele din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne au fost transferate, în modul stabilit, în Forțele

Armate, în organele securității statului și în organele afacerilor interne ale Republicii

Moldova.

Art. 51 alin. (1) și alin. (2) din Legea sus menționată, prevede că, în cazul

apariției unor circumstanțe care implică modificarea mărimilor pensiilor stabilite

pentru militarii în termen și familiile acestora, recalcularea pensiilor se efectuează

în termenele stabilite de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Recalcularea pensiilor pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin contract,

pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

și pentru familiile acestora se efectuează de la data de 1 a lunii, următoare celei care

3

au survenit circumstanțele ce cauzează modificarea mărimii pensiei. Totodată, dacă

pensionarul beneficiază de dreptul la majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate

plăti doar pentru 12 luni trecute.

Conform art. 61 alin. (1) și (2) din Legea enunțată, recalcularea pensiilor

stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a

prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării

în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare

ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada

precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și

nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă

(cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste

limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin

contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după

trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Legea nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului, la art. 65 alin. (1)-(2), în vigoare la data pensionării, prevede că

remunerarea muncii polițistului se efectuează de la bugetul de stat, conform

legislației în vigoare. În cazul eliberării din serviciu în legătură cu pensionarea sau

din cauza reducerii personalului, ori, a lichidării subdiviziunii, polițistului i se acordă

o indemnizație unică în corespundere cu vechimea calendaristică în serviciu în

Poliție:

de la 5 la 10 ani - în mărime de 6 salarii lunare;

de la 10 la 15 ani - în mărime de 8 salarii lunare;

de la 15 la 20 de ani - în mărime de 10 salarii lunare;

de la 20 la 25 de ani - în mărime de 14 salarii lunare;

de la 25 la 30 de ani - în mărime de 16 salarii lunare;

de la 30 de ani și mai mult- în mărime de 18 salarii lunare.

La data de 31 decembrie 2019 Aurel Roponica a depus cerere de concretizare

a pretențiilor, prin care a solicitat suplimentar obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să-i achite lui Aurel Roponica pensia conform vechimii în muncă recalculate

pentru toată perioada precedentă fără limite în timp. (f.d. 69)

Prin hotărârea din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a admis parțial acțiunea depusă de către Aurel Roponica. S-a anulat refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale exprimat prin scrisoarea nr. R-1129/19 din

03.06.2019. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, să-i recalculeze și

achite pensia lui Aurel Roponica, ținând cont de certificatul nr. 49 din 31.05.2019

eliberat de către Inspectoratul de Poliție Sîngerei.

În rest pretențiile cu privire la obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale

să achit diferența indemnizației unice în corespundere cu vechimea calendaristică în

serviciu în poliție în mărime de 55 800 lei și încasarea cheltuielilor de judecată s-au

respins, ca fiind neîntemeiate. (f.d. 81, 85-93)

La data de 04 martie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

nemotivat, ulterior, la 30 iulie 2020 a depus apel motivat, conformându-se

prevederilor legale cu privire la termenul de depunere a apelului.

4

Prin decizia din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

21 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 122, 123-141)

Instanța de fond cât și instanța de apel în motivarea soluției sale au reținut că

prin ordinul Inspectoratului General de Poliție nr. 142ef din 07.03.2014, s-a dispus

încetarea raporturilor de muncă în Poliție ale lui Aurel Roponica, iar la stabilirea

pensiei s-a luat în considerare vechimea în serviciul organelor afacerilor interne de

18 ani 00 luni și 07 zile.

Ulterior, datei stabilirii pensiei Inspectoratul de Poliție Sîngerei la 31 mai

2019 a eliberat certificatul nr. 49, prin care confirmă că potrivit informațiilor

gestionate vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei lui Aurel Roponica, în cadrul

subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne constituie 37 ani 05 luni și 18 zile.

Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat să recalculeze pensia lui Aurel

Roponica conform datelor noi despre vechimea în muncă.

Instanțele au declarat ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări

Sociale exprimat prin scrisoarea nr. R-1129/19 din 03.06.2019, obligând Casa

Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze și achite pensia lui Aurel Roponica,

ținând cont de certificatul nr. 49 din 31.05.2019 eliberat de către Inspectoratul de

Poliție Sîngerei, deoarece subdiviziunile în care a activat Aurel Roponica, sunt

entități destinate pentru deținerea persoanelor, și care cad sub incidența

reglementărilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și art. 33 alin. (2) din Legea nr.1036 din 17.12.1996 cu privire

la sistemul penitenciar.

De asemenea, instanțele ierarhic inferioare au susținut că Ministerul

Afacerilor Interne, eronat a stabilit vechimea în muncă fără a calcula înlesnirile

pentru activitatea în cadrul Izolatorului de detenție provizorie, însă ulterior, prin

certificatul nr. 49 din 31.05.2019, vechimea totală în muncă a lui Aurel Roponica a

fost recalculată corespunzător, iar eroarea organului cu atribuții de stabilire și

calculare a pensiei, a condus la situația în care, începând cu data stabilirii pensiei și

până în prezent, i-a fost achitată o pensie mai mică, eroare ce urma a fi corectată de

către Casa Națională de Asigurări Sociale, ca urmare a prezentării certificatului nr.

49 din 31.05.2019 cu indicarea corectă a vechimii în muncă, fiind reținut art. 54 din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993.

Cu referire la pretenția lui Aurel Roponica de a obliga Casa Națională de

Asigurări Sociale să achite diferența indemnizației unice în corespundere cu

vechimea calendaristică în serviciu în Poliție, în mărime de 55 800 lei, instanța de

fond a considerat că este neîntemeiată, ori reclamantul a solicitat plata indemnizației

unice din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale, care este autoritatea

administrativă cu funcții de stabilire, plata și evidența prestațiilor sociale, iar suma

solicitată este o garanție, compensație acordată funcționarului public cu statut

special în legătură cu încetarea relațiilor de muncă, acordată de angajator. Totodată,

s-a respins și pretenția lui Aurel Roponica, cu privire la încasarea cheltuielilor de

5

judecată, deoarece, nu a prezentat probe care să justifice că a suportat cheltuieli

pentru acordarea asistenței juridice de către avocatul care l-a reprezentat în instanță.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 18

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi decizii. (f.d. 143,

145-150)

În motivarea recursului recurenta a invocat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece nu a analizat multilateral actele normative și legislația în

vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de instanța de fond și instanța de apel ca fiind stabilite.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 18 noiembrie 2020.

Curtea de Apel Chișinău a expediat prin poșta electronică dispozitivul deciziei

instanței de apel Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 19 noiembrie 2020.

(f.d. 142)

La data de 25 noiembrie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău. (f.d. 143)

Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa căsuței poștale

„liliana.matei@justice.md” rezultă că la 12 ianuarie 2021, ora 09:46, Curtea de Apel

Chișinău a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale la adresa de e-

mail „jurist@cnas.gov.md”, pentru notificare, decizia motivată din 18 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 144)

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs motivat la data de 22

ianuarie 2021, prin intermediul poștei, fiind înregistrat cu nr. 318 la data de 25

ianuarie 2021 de Curtea Supremă de Justiție. Astfel, obligația de contestare în termen

a fost îndeplinită. (f.d. 145-151)

La 27 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Aurel

Roponica copia recursului motivat declarat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale. (f.d. 153)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

6

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(LevagesPrestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

7

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8