3ra-134/21 — contestarea actelor administrative, restabilirea in munca, repararea prejudiciului cauzat, compensarea cheltuielilor de judecata

3ra-134/21 — contestarea actelor administrative, restabilirea in munca, repararea prejudiciului cauzat, compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-134/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Palanciuc, V. Negru, A. Minciuna)

Î N C H E I E R E

24 februarie 2021 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Vladimir Ceban,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Vladimir Ceban împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț Cancelaria de

Stat a Republicii Moldova și Larisa Celac privind contestarea actelor administrative,

restabilirea la locul de muncă și repararea prejudiciului cauzat,

împotriva deciziei din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 24 septembrie 2019, reclamantul Vladimir Ceban a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, terț Cancelaria de Stat a

Republicii Moldova și Larisa Celac privind contestarea actelor administrative,

restabilirea în muncă, repararea prejudiciului cauzat și compensarea cheltuielilor de

asistență juridică.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin Hotărârea Guvernului

nr.1177 din 26 octombrie 2016, în temeiul art. 7 din Legea nr.435-XVI din 28

decembrie 2006, art. 63 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, alin. (3) al

art.6 din Legea 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de

demnitate publică și în conformitate cu punctul 5 din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale cancelariei de stat, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18.12.2009, a fost numit în funcția de șef al

Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în

teritoriu.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 33 din 12.01.2018 în temeiul articolului 7 litera

i) din Legea nr. 136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern, articolului 28 alineatul (1)

litera a) din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public și în conformitate cu punctul 5 din Regulamentul cu

1

privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, Guvernul a

hotărât: a numi domnul Vladimir Ceban în funcția de șef al Oficiului teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu.

Dispoziția Guvernului Republicii Moldova nr.103-d din 26 iulie 2019 cu

privire la preavizarea unor funcționari publici de conducere i s-a adus la cunoștință

pe 29 iulie 2019.

Prin Dispoziția Guvernului Republicii Moldova nr. 164-d din 21 august 2019

cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale domnului Vladimir Ceban în

temeiul art. 7 lit. i) din Legea nr. 136/2017 din 07 iulie 2017 cu privire la Guvern și

al art. 63 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, Guvernul a dispus: încetarea raporturile de serviciu ale

domnului Vladimir Ceban în funcția de șef al Oficiului teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu, din data de 28 august

raporturilor de serviciu ale titularului funcției în legătură cu boala sau trauma,

raporturile de serviciu vor înceta la data expirării termenului de preaviz, fără

emiterea în acest sens a altei dispoziții de Guvern.

A comunicat că, din 27 august 2019 până în prezent se află în concediu medical.

Necătând la faptul că raporturile de serviciu încă nu au fost încetate, în funcția

deținută de reclamant șef al Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

reprezentant al Guvernului în teritoriu este numită o altă persoană.

Prin Dispoziția Guvernului nr.616 din 04 septembrie 2019 doamna Larisa

Celac a fost numită în funcția de șef al Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat în funcție de șef al Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de stat,

reprezentantul guvernului în teritoriu din 04 septembrie 2019. Ca temei de încetare

a raporturilor de servici cu reclamantul, Guvernul face trimitere la art. 7 litera i) din

Legea nr. 136 din 7 iulie 2017 Cu privire la Guvern, articolului 63 alineatul (1) litera

c) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public.

Consideră reclamantul că, Dispozițiile Guvernului Republicii Moldova nr. 103-

d din 26 iulie 2019 cu privire la preavizarea unor funcționari publici de conducere și

nr. 164-d din 21 august 2019 privitor la încetarea raporturile de serviciu cu Vladimir

Ceban sunt neîntemeiate, ilegale, emise pe motive politice și urmează a fi anulată

din următoarele motive. Prin deciziile date i se îngrădește dreptul la muncă, mai

mult, reducerea efectivului de personal sau lichidarea funcției de șef al Oficiului

teritorial Soroca al Cancelariei stat, reprezentantul guvernului în teritoriu nu a avut

loc.

Prin dispoziția Guvernului din 21 august 2019 de încetare a raporturilor de

muncă cu Vladimir Ceban din funcția de șef al Oficiului teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu, în temeiul 3 articolului 7

litera i) din Legea nr.136/2017 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern și al articolului

63 alineatul (1) litera c) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, iar la 04.09.2019 prin Dispoziția Guvernului în aceiași funcție

de șef al Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului

în teritoriu a fost numită doamna Larisa Celac.

2

Până la emiterea dispoziției Guvernului Republicii Moldova nr.164-d din 21

august 2019 privitor la încetarea raportului de serviciu cu Vladimir Ceban statele de

personal al Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, au rămas neschimbate. Pârâtul

urma să demonstreze, că a avut loc o reducere de cadre, lichidarea unității,

imposibilitatea transferului reclamantului la altă funcție, de fapt nici nu i s-a propus

nici o funcție similară. În temeiul art. 42 alin. (6) din Legea cu privire la funcția

publică nr.158 din 2 iulie 2008 și art. 88 alin. (1) lit. c) Codul muncii, angajatorul

urma să-i propună un alt loc de muncă, ceea ce s-a făcut. În asemenea circumstanțe,

disponibilizarea salariaților putea avea loc doar în cazul reducerii efectivul de

personal sau lichidării funcției, ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal

în care nu se mai regăsește funcția ocupată de funcționarul respectiv și imposibilității

transferului acestuia.

Prin Hotărârea Guvernului nr.645 din 18 decembrie 2009 s-a aprobat

Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale

Cancelariei de stat cu anexele nr. 1, nr. 2 și nr. 3 prin care s-a aprobat structura și

statele de personal ale oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat. Atribuțiile și

împuternicirile Cancelariei de Stat cât și efectivul-limită stabilit prin Hotărârea

Guvernului nr. 845 din 18.12.2009 nu au fost schimbate, reducere a efectivului de

personal, lichidarea funcțiilor nu a avut loc.

Ca urmare a emiterii actelor de încetare a raporturilor de muncă, lui Vladimir

Ceban s-a agravat sănătatea, fiind afectat sistemul nervos în urma stresului și

suferințelor suportate. În prezent se află în concediu medical. A fost lezată reputația

profesională în fața colegilor de serviciu, prietenilor, familiei. Prin emiterea actelor

contestate i s-a cauzat prejudiciul moral care îl apreciat în mărime de 10 000 de lei.

Pe parcursul judecării cauzei în instanța de fond, reclamantul a înaintat mai

multe cereri de completare și concretizare a cererii de chemare în judecată. Astfel,

în final solicită Vladimir Ceban:

- anularea dispoziției Guvernului Republicii Moldova nr.103-d din 26 iulie

2019 cu privire la preavizarea unor funcționari publici de conducere,

- anularea dispoziției Guvernului Republicii Moldova nr. 164-d din 21 august

2019 privitor la încetarea raportului de serviciu cu Vladimir Ceban,

- restabilirea în funcția deținută șef al Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu,

- obligarea Guvernul Republicii Moldova să emite actul administrativ prin care

să restabilească în funcția deținută anterior de șef al Oficiului teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu,

- încasarea de la pârât în folosul lui Vladimir Ceban a salariului mediul lunar

pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă,

- încasarea de la pârât în folosul reclamantului a prejudiciului moral în mărime

de 10 000 de lei,

- încasarea de la pârât în folosul reclamantului a cheltuielilor de judecată (f.d.

97-98).

Prin hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă acțiunea depusă de Vladimir Ceban împotriva Guvernului Republicii

Moldova, terț Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și Larisa Celac privind

3

contestarea actelor administrative, restabilirea la locul de muncă, repararea

prejudiciului cauzat și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

S-a anulat Dispoziția Guvernului nr.164-d din 21.08.2019 și Dispoziția

Guvernului nr.103-d din 26.07.2019, în partea ce ține de preavizarea lui Vladimir

Ceban.

S-a obligat Guvernul Republicii Moldova să emită actul administrativ prin care

să-l restabilească pe Vladimir Ceban în funcția deținută anterior de șef Oficiului

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu.

S-a dispus încasarea din contul Guvernului Republicii Moldova în beneficiul

lui Vladimir Ceban a salariului mediu lunar pentru toată perioada absenței forțate de

la muncă.

S-a dispus încasarea din contul Guvernului Republicii Moldova în beneficiul

lui Vladimir Ceban a sumei de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat.

S-a dispus încasarea din contul Guvernului Republicii Moldova în beneficiul

lui Vladimir Ceban a sumei de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La 20 martie 2020, Guvernul Republicii Moldova și Cancelaria de Stat a

Republicii Moldova au declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea apelului declarat, casarea hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care acțiunea reclamantului să fie respinsă.

Prin decizia din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

cererea de apel înaintată de Guvernul Republicii Moldova și Cancelaria de Stat a

Republicii Moldova.

S-a casat hotărârea din 10 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

și s-a emis o decizie nouă prin care acțiunea depusă de Vladimir Ceban împotriva

Guvernului Republicii Moldova, terț Cancelaria de Stat a Republicii Moldova și

Larisa Celac privind contestarea actelor administrative, restabilirea la locul de

muncă, repararea prejudiciului cauzat și compensarea cheltuielilor de asistență

juridică, s-a respins.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a susținut că reclamantul Vladimir Ceban

a fost numit în funcția de șef al Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

reprezentant al Guvernului în teritoriu, prin hotărârea Guvernului nr. 33 din

12.01.2018, astfel acesta a fost numit în funcție publică de conducere, sub imperiul

Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public, funcția dată nefiind una de demnitate publică. Prin urmare, având în vedere

faptul că, raporturile de muncă în cauză s-au născut și au fost ghidate anume de

prevederile legii menționate supra, încetarea raportului de muncă, de asemenea,

urmează a fi supus prevedrilor Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public.

A specificat că, anumite funcții publice de conducere, printre care se regăsește

și funcția anterior deținută de către reclamant, cea de șef al Oficiului teritorial al

Cancelariei de Stat, au fost lichidate prin lege, și create noi funcții de demnitate

publică. La rândul său, Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să asigure

executarea dispozițiilor tranzitorii prevăzute în art. XII din Legea nr. 63 din 05 iulie

2019 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în sensul încetării

raporturilor de serviciu cu persoanele care dețineau funcții publice de conducere

4

(lichidate) și organizarea concursului pentru numirea persoanelor în funcțiile de

demnitate publică (nou create).

Colegiul a conchis că, având în vedere modificările legislative, a fost emisă

Dispoziția Guvernului nr. 103-d din 26 iulie 2019, în vederea executării prevederilor

Legii din 05 iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative, prin care au fost

preavizate persoanele care dețin funcția de șef și șef adjunct al oficiilor teritoriale

ale Cancelariei de Stat, printre care și intimatul Vladimir Ceban. Astfel, prin

Dispoziția Guvernului nr. 164-d din 21 august 2019, în baza art. 7 lit. i) din Legea

din 07 iulie 2017 cu privire la Guvern și art. 63 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 158 din

04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, întemeiat

s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu ale domnului Vladimir Ceban din funcția

de șef al Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, din data de 28 august 2019,

având în vedere lichidarea funcției publice de conducere, cu instituirea funcției de

demnitate publică.

Finalmente, instanța de apel a reținut că, atât Dispoziția Guvernului nr. 103-d

din 26 iulie 2019, cât și Dispoziția Guvernului nr. 164-d din 21 august 2019, au fost

emise de Guvern, în vederea executării prevederilor legale și anume ale Legii nr. 63

din 05 iulie 2019 și Hotărârii Guvernului nr. 347 din 18.07.2019 cu privire la

modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

La 19 noiembrie 2020 (data de pe plicul poștal) Vladimir Ceban, a depus recurs

împotriva deciziei din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei contestate, cu menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 24-29, vol.

II).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel,

reiterând argumentele menționate în cererea de chemare în judecată.

Suplimentar a menționat că, decizia contestată este neîntemeiată, instanța de

apel a interpretat eronat întreaga legislație, nu a elucidat pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

De asemenea și-a exprimat dezacordul cu concluzia instanței de apel precum

că, angajatorul întemeiat a aplicat în privința relațiilor de muncă cu reclamantul

prevederile Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public or, modificările legislative operate prin Legea nr. 63 din 05

iulie 2019 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, nu au caracter

retroactiv, respectiv, nu sunt aplicabile raportului de muncă care s-a născut și era în

curs de realizare între Cancelaria de Stat și reclamant. Precum și cu concluzia

instanței precum aplicarea în cauza dată a prevederilor Legii cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică va conduce la aplicarea retroactivă a

legii, ceea ce este contrar prevederilor art. 7 alin. (1) Cod civil. De asemenea,

recurentul reține că, la caz nu se aplică aplică principiul retroactiv a legii, ci aplicarea

imediată a legii noi, or, art.7 alin. (2) Cod civil stabilește că, legea nouă este

aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare.

Recurentul consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel, precum că

anumite funcții publice de conducere au fost lichidate prin lege, și create noi funcții

de demnitate public. Or, funcția de șef al Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat,

nu a fost lichidată, dar i-a fost schimbat statutul, din funcție publică în funcție de

demnitate publică, iar schimbarea statutului funcție nu este temei de eliberare a

5

funcționarului public din funcție. Prin noțiunea de lichidare a funcției publice se

înțelege anume lichidarea/dispariția în totalitate a acestei funcții și nu modificarea

statutului funcției.

În concluzie, recurentul a relevat că, în statul de personal al Cancelariei de Stat

a Republicii Moldova, se regăsește funcția de șef al Oficiului teritorial Chișinău,

inclusiv responsabil pentru or. Soroca. Un alt aspect care confirmă faptul că funcția

reclamantului în esență nu a fost lichidată, rezultă din prevederile Legii nr. 63 din 5

iulie 2019 pentru modificarea unor acte legislative (art. 12 alin. (3) lit. e)) și hotărârii

Guvernul nr. 347 din 18.07.2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale

Guvernului (pct. 3 sbpct. 3) care impun întreprinderea măsurilor necesare în vederea

numirii a noilor persoane în funcțiile de șef al Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de

Stat, fapt ce denotă existența în continuare a acestor funcții, circumstanțe importante

pentru soluționarea cauzei ramase in afara aprecierii de către instanța de apel.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 23 septembrie 2020, fiind

recepționată de către recurent la 21 octombrie 2020 (f.d. 17, vol. II). Astfel, recursul

depus la 19 noiembrie 2020 (data de pe plicul poștal), de Vladimir Ceban, este în

termen.

La 16 decembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia

cererii de recurs depus Vladimir Ceban, părților fiindu-le explicat dreptul de a

depune referință asupra recursului declarat.

Prin referința depusă la 30 decembrie 2020, Cancelaria de Stat a Republicii

Moldova, a solicitat respingerea recursului declarat de către Vladimir Ceban, cu

menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

6

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

7

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Vladimir Ceban, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8