2ra-13/21 — cu privire la repararea prejudiciului material, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-13/21

ÎNCHEIERE

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

Ala Cobăneanu

examinând cererea lui Ion Macovei cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Macovei împotriva

lui Nicolai Galici cu privire la repararea prejudiciului material, a dobânzii de

întârziere, a prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum și

încasarea cheltuielilor de judecată

constată:

La 5 decembrie 2016, Ion Macovei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Nicolai Galici cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, Ion Macovei a depus cerere privind majorarea

cuantumului pretențiilor, prin care a solicitat încasarea sumei de 120 000 de euro, a

dobânzii de întârziere în mărime de 1 286 186 de lei, a prejudiciului cauzat de

evoluția indicelui prețurilor de consum pentru perioada 24 martie 2015 – 27

octombrie 2019 în sumă de 545 238 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ion Macovei, reprezentat de avocatul Liliana Leanca, casată hotărârea

din 24 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o nouă hotărâre,

prin care acțiunea a fost admisă parțial.

A fost încasat de la Nicolai Galici în beneficiul lui Ion Macovei prejudiciul

material în mărime de 1 829 460 de lei, dobânda de întârziere în sumă de

1 068 103,94 de lei și cheltuielile judiciare cu titlu de taxa de stat în sumă de 9 850

de lei, cheltuielile pentru expertiză în mărime de 5 200 de lei, cheltuielile pentru

1

eliberarea actelor în sumă de 2 593 de lei, cheltuielile pentru executare în mărime de

5 440 de lei și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 23 450 de lei, iar în

total 2 944 096,94 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea.

A fost încasată de la Nicolai Galici în beneficiul statului taxa de stat de a cărei

plată a fost scutit apelantul în mărime de 25 000 de lei.

La 1 august 2020, Nicolai Galici, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a

declarat recurs împotriva deciziei din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei încheieri de restituire a cererii de apel sau cu menținerea hotărârii

primei instanțe.

La 14 august 2020, Ion Macovei a depus referință la recursul declarat de

Nicolai Galici, solicitând considerarea recursului ca inadmisibil.

La 14 ianuarie 2021, Ion Macovei a depus o cerere cu privire la ridicarea

excepției de neconstituționalitate a sintagmei „împuternicirea de reprezentare în

judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului

toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a ataca hotărârea judecătorească,

drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în mandatul eliberat

avocatului” din art. 81 alin. (1) CPC.

Examinând cererea lui Ion Macovei cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi admisă, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art.121 alin. (1) și (2) CPC, în cazul existenței incertitudinii

privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor

Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce

urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau

la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții

Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării

sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitîndu-se exclusiv

la verificarea întrunirii următoarelor condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a)

din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori

este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale avînd ca obiect

prevederile contestate.

Totodată, conform §79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din

9 februarie 2016 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din

Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie

singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa

pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile

sale constituționale sunt încălcate. Curtea menționează că dreptul de acces al

2

cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța

constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.

Conform § 82-83 din aceiași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar

nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția

a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții:

(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.

(1) lit. a) din Constituție;

(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau

indică că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile

contestate.

Raportând la caz, prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, constată că condițiile

indicate supra, necesare pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, sunt

întrunite în cererea înaintată de către Ion Macovei.

Așadar, după cum se constată în speță, obiectul excepției și anume

sintagma „împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul

de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția

dreptului de a ataca hotărârea judecătorească, drept care trebuie menționat expres,

sub sancțiunea nulității, în mandatul eliberat avocatului” din art. 81 alin. (1) CPC,

intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție,

excepția este ridicată de către partea în proces, iar prevederile contestate sunt

aplicabile cauzei, precum și nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale

pe acest obiect, motiv din care cererea înaintată de către Ion Macovei cu privire la

ridicarea excepției de neconstituționalitate, urmează a fi admisă.

Or, cererea de sesizare a Curții Constituționale privind verificarea

constituționalității normei contestate, depusă de către intimatul Ion Macovei,

constituie o prerogativă a acestuia, iar prin ignorarea excepției de

neconstituționalitate și rezolvarea litigiului fără soluționarea prealabilă a excepției

de către instanța de contencios constituțional, judecătorul ordinar ar dobândi

prerogative improprii instanței judecătorești.

Drept consecință, ca rezultat al admiterii cererii privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție va dispune amânarea examinarii cauzei în ordine de

recurs, reieșind din dispozițiile art. 121 alin. (3) CPC, conform cărora ridicarea

excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune

niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până

la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se

amână pledoariile.

Din considerentele enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

cererea depusă de Ion Macovei cu privire la ridicarea excepției de

3

neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, cu amânarea examinării

cauzei în ordine de recurs până la pronunțarea de către Curtea Constituțională a

Republicii Moldova asupra excepției de neconstituționalitate.

În conformitate cu art. 121, 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se admite cererea lui Ion Macovei cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate.

Se ridică excepția de neconstituționalitate a sintagmei „împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a ataca hotărârea

judecătorească, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în

mandatul eliberat avocatului” din art. 81 alin. (1) CPC.

Se remite Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea lui Ion

Macovei, în vederea examinării constituționalității sintagmei „împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a ataca hotărârea

judecătorească, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în

mandatul eliberat avocatului” din art. 81 alin. (1) CPC.

Se amână examinarea recursului declarat de Nicolai Galici, reprezentat de

avocatul Sergiu Cotruța împotriva deciziei din 21 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, până la pronunțarea de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova

asupra excepției de neconstituționalitate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

Ala Cobăneanu

4