2ra-13/21 — cu privire la repararea prejudiciului material, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-13/21 — cu privire la repararea prejudiciului material, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-13/21

ÎNCHEIERE

7 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

examinând demersul lui Ion Macovei cu privire la încetarea procedurii de

recurs

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Macovei împotriva

lui Nicolai Galici cu privire la repararea prejudiciului material, a dobânzii de

întârziere, a prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum și

încasarea cheltuielilor de judecată

constată:

La 5 decembrie 2016, Ion Macovei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Nicolai Galici cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, Ion Macovei a depus cerere privind majorarea

cuantumului pretențiilor, prin care a solicitat încasarea sumei de 120 000 de euro, a

dobânzii de întârziere în mărime de 1 286 186 de lei, a prejudiciului cauzat de

evoluția indicelui prețurilor de consum pentru perioada 24 martie 2015 –

27 octombrie 2019 în sumă de 545 238 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, Ion Macovei a contestat-o cu apel.

Pe parcursul examinării cauzei în cadrul instanței de apel, Ion Macovei a

depus o cerere în temeiul art. 372 alin. (3) CPC, prin care a solicitat suplimentar

încasarea de la Nicolai Galici a dobânzii de întârziere în sumă de 117659 de euro,

pentru perioada 24 martie 2015 – 30 iunie 2020.

La data de 14 iulie 2020, Ion Macovei a mai depus o cerere în temeiul art. 372

alin. (3) CPC, prin care a solicitat suplimentar încasarea de la Nicolai Galici a

dobânzii de întârziere în sumă de 118223 de euro, pentru perioada 30 iunie 2020 –

14 iulie 2020.

1

Prin decizia din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ion Macovei, reprezentat de avocatul Liliana Leanca, casată hotărârea

din 24 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o nouă hotărâre,

prin care acțiunea a fost admisă parțial.

A fost încasat de la Nicolai Galici în beneficiul lui Ion Macovei prejudiciul

material în mărime de 1 829 460 de lei, dobânda de întârziere în sumă de

1 068 103,94 de lei și cheltuielile judiciare cu titlu de taxa de stat în sumă de 9 850

de lei, cheltuielile pentru expertiză în mărime de 5 200 de lei, cheltuielile pentru

eliberarea actelor în sumă de 2 593 de lei, cheltuielile pentru executare în mărime de

5 440 de lei și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 23 450 de lei, iar în

total 2 944 096,94 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea.

A fost încasată de la Nicolai Galici în beneficiul statului taxa de stat de a cărei

plată a fost scutit apelantul în mărime de 25 000 de lei.

La 1 august 2020, Nicolai Galici, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a

declarat recurs împotriva deciziei din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei încheieri de restituire a cererii de apel sau cu menținerea hotărârii

primei instanțe.

La 29 octombrie 2020, Ion Macovei a depus un demers, prin care a solicitat

încetarea procedurii în recurs depusă de Nicolai Galici, reprezentat de avocatul

Sergiu Cotruța împotriva deciziei din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

temeiul art. 4451 CPC.

În motivarea demersului a invocat că cererea de recurs din 1 august 2020, a

fost semnată și ștampilată de avocatul Sergiu Cotruța, în calitate de reprezentant al

recurentului Nicolai Galici, însă avocatul Sergiu Cotruța nu se regăsește în lista

persoanelor specificată în art. 430 CPC, care sunt în drept să depună cererea de

recurs împotriva deciziei instanței de apel, având în vedere că acesta nu este parte

sau participant la proces, neavând nicio calitate procesuală.

A menționat că, deși la materialele dosarului este anexat mandatul seria MA

nr. 1585215 din 30 iulie 2020, acesta nu acordă dreptul reprezentantului Nicolai

Galici să declare recurs împotriva deciziei instanței de apel adoptată conform

art. 389-390 CPC, care prin prisma art. 239, 241 alin. (2) CPC, nu cade sub noțiunea

de „hotărâre judecătorească”.

Astfel, a considerat că în condițiile în care avocatul Sergiu Cotruța a fost

împuternicit de a contesta doar hotărârea judecătorească, dar prin cererea de recurs

se contestă o decizie a instanței de apel, care nu cade sub noțiunea de „hotărâre

judecătorească”, avocatul Sergiu Cotruța nu era în drept să declare recurs împotriva

deciziei din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 10 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost

admisă cererea lui Ion Macovei cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate și ridicată excepția de neconstituționalitate a

sintagmei „împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului

2

dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția

dreptului de a ataca hotărârea judecătorească, drept care trebuie menționat expres,

sub sancțiunea nulității, în mandatul eliberat avocatului” din art. 81 alin. (1) CPC.

A fost remisă Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea lui Ion

Macovei, în vederea examinării constituționalității sintagmei „împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a ataca hotărârea

judecătorească, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în

mandatul eliberat avocatului” din art. 81 alin. (1) CPC și amânată examinarea

recursului declarat de Nicolai Galici, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța

împotriva deciziei din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, până la pronunțarea

de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova asupra excepției de

neconstituționalitate.

Prin decizia din 27 mai 2021 a Curții Constituționale, a fost declarată

inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 81

alin. (1) CPC, ridicată de Ion Macovei.

Studiind demersul lui Ion Macovei cu privire la încetarea procedurii de recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta este neîntemeiat și urmează a fi respins, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 4451 CPC, instanța de recurs dispune,

printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac, încetarea procedurii de

recurs, din oficiu sau la cerere, dacă după declararea admisibilității recursului se

constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433.

Iar în conformitate cu art. 433 lit. c) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l

declare.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că nu sunt temeiuri

justificative de a admite demersul lui Ion Macovei cu privire la încetarea procedurii

de recurs.

Astfel, se constată că, temei de încetare a procedurii de recurs, invocat în

demersul lui Ion Macovei, este faptul că avocatul Sergiu Cotruța nu ar fi în drept să

declare recurs împotriva deciziei din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

deoarece prin mandatul seria MA nr. 1585215 din 30 iulie 2020, avocatul Sergiu

Cotruța a fost împuternicit de către Nicolai Galici de a contesta doar hotărârea

judecătorească, dar prin cererea de recurs se contestă o decizie a instanței de apel,

care nu cade sub noțiunea de „hotărâre judecătorească”.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că acest motiv poartă un caracter atât abuziv cât și

declarativ, bazat pe circumstanțe ce nu se încadrează în prevederile art. 4451 CPC.

3

Or, noțiunea de hotărâre judecătorească include actul final de dispoziție, prin

care instanța de judecată soluționează litigiul supus judecății, inclusiv actul prin care

instanța se pronunță asupra apelului sau recursului, care se numește decizie.

Față de toate aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că demersul lui Ion

Macovei cu privire la încetarea procedurii de recurs urmează a fi respins ca

neîntemeiat.

În conformitate cu art. 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge demersul lui Ion Macovei cu privire la încetarea procedurii de

recurs, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Macovei împotriva

lui Nicolai Galici cu privire la repararea prejudiciului material, a dobânzii de

întârziere, a prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciune căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

4

Dosarul nr. 2ra-13/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, I. Dutca, O. Cojocaru)

DECIZIE

7 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Nicolai Galici, reprezentat de avocatul Sergiu

Cotruța

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Macovei împotriva

lui Nicolai Galici cu privire la repararea prejudiciului material, a dobânzii de

întârziere, a prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de Ion Macovei, reprezentat de avocatul Liliana Leanca, casată

hotărârea din 24 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o nouă

hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 5 decembrie 2016, Ion Macovei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Nicolai Galici cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că Nicolai Galici în perioada 2013-2014

deținea în proprietate un bun imobil, fost punct de colectare a sticlelor, amplasat în

mun. XXXXX str. XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 129 m2 , pe

care i l-a transmis pentru reconstruirea și extinderea acestuia într-un centru

comercial.

A menționat că a început lucrările de menaj, făcând ordine pe lotul adiacent,

a defrișat autorizat arborii, a colectat deșeurile și le-a transportat. Ulterior, a

reconstruit bunul imobil și a construit o anexă, cu suprafața de 168,9 m2 și mansardă.

5

Inițial conform înțelegerii cu Nicolai Galici au convenit că toate cheltuielile

de reconstrucție și construcție pe care dânsul le va suporta, Nicolai Galici i le va

recupera în mărime de 50 %, și că 1/3 din bunul imobil edificat îi va reveni lui

Nicolai Galici, iar 2/3 din imobil îi va reveni lui.

A indicat că cheltuielile suportate de el nu au fost restituite de către Nicolai

Galici conform înțelegerii prealabile, în mărime de 50%, însă după darea în

exploatare a bunului imobil, Nicolai Galici a înregistrat dreptul de proprietate pe

numele său, explicându-i că îi va recupera în totalitate costul lucrărilor efectuate, a

materialelor și a beneficiului ratat.

A explicat că a convenit cu Nicolai Galici la achitarea sumei de 120 000 de

euro, pe care ultimul nu i-a achitat-o, dar a grevat bunul imobil în favoarea fratelui

său, astfel asigurându-și posibilitatea eschivării de la executarea obligațiilor.

În asemenea circumstanțe, cu referire la prevederile art. 1389 Cod civil, în

vigoare până la 1 martie 2019, a considerat că este îndreptățit de a solicita încasarea

de la Nicolai Galici suma de 120000 de euro, cu care acesta s-a îmbogățit

nejustificat.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 166-167 CPC, art. 1389 Cod

civil, în vigoare la acel moment.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Nicolai Galici în beneficiul lui

a sumei de 120000 de euro, cu titlu de sumă cu care s-a îmbogățit nejustificat și a

cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu prezentul proces.

Pe parcursul examinării cauzei, Ion Macovei a depus cerere privind majorarea

cuantumului pretențiilor, prin care a solicitat încasarea sumei de 120 000 de euro, a

dobânzii de întârziere în mărime de 1 286 186 de lei, a prejudiciului cauzat de

evoluția indicelui prețurilor de consum pentru perioada 24 martie 2015 – 27

octombrie 2019 în sumă de 545 238 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, Ion Macovei a contestat-o cu apel.

Prin decizia din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ion Macovei, reprezentat de avocatul Liliana Leanca, casată hotărârea

din 24 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o nouă hotărâre,

prin care acțiunea a fost admisă parțial.

A fost încasat de la Nicolai Galici în beneficiul lui Ion Macovei prejudiciul

material în mărime de 1 829 460 de lei, dobânda de întârziere în sumă de

1 068 103,94 de lei și cheltuielile judiciare cu titlu de taxa de stat în sumă de 9 850

de lei, cheltuielile pentru expertiză în mărime de 5 200 de lei, cheltuielile pentru

eliberarea actelor în sumă de 2 593 de lei, cheltuielile pentru executare în mărime de

5 440 de lei și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 23 450 de lei, iar în

total 2 944 096,94 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea.

A fost încasată de la Nicolai Galici în beneficiul statului taxa de stat de a cărei

plată a fost scutit apelantul în mărime de 25 000 de lei.

6

La 1 august 2020, Nicolai Galici, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța a

declarat recurs împotriva deciziei din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei încheieri de restituire a cererii de apel sau cu menținerea hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ca ilegală și neîntemeiată.

A invocat că între dânsul și Ion Macovei, au existat raporturi contractuale de

locațiune privitor la bunul imobil din mun. Chișinău str. Alexandru cel Bun, nr. 26a,

prin urmare raporturile dintre părțile litigante sunt guvernate de normele ce

reglementează contractul de locațiune și nicidecum nu poate fi vorba de raport de

îmbogățire fară justă cauză după cum pretinde Ion Macovei.

A obiectat că instanța de apel într-un mod neîntemeiat a considerat că între

părțile litigante, există raporturi privind răspunderea delictuală prevăzute de art.

1398 Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019, fără a fi indicată și demonstrată

vinovăția lui, precum și legătura cauzală dintre pretinsa faptă și prejudiciu.

Instanța de apel cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept

material, a încasat abuziv de la dânsul și dobânda de întârziere în mărime de

1068103,94 de lei.

A învederat că nu există nici un act, fapt ilicit sau alt fapt care ar confirma

nașterea și existența obligației pecuniare a lui față de Ion Macovei.

Obligația trebuie să fie certă, determinată de un cuantum fix, iar la materialele

cauzei nu există nicio probă care ar confirma existența și costul îmbunătățirilor, a

materialelelor utilizate.

Iar lipsa unui raport obligațional față de Ion Macovei, decade din aplicarea

dobânzii de întârziere.

De către instanța de apel au fost aplicate eronat și normele de drept procedural,

cu privire la încasarea taxei de stat și scutirea de la plata taxei de stat a apelantului.

La 14 august 2020, Ion Macovei a depus referință la recursul declarat de

Nicolai Galici, solicitând considerarea recursului ca inadmisibil.

Prin încheierea din 10 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost

admisă cererea lui Ion Macovei cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate și ridicată excepția de neconstituționalitate a

sintagmei „împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului

dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția

dreptului de a ataca hotărârea judecătorească, drept care trebuie menționat expres,

sub sancțiunea nulității, în mandatul eliberat avocatului” din art. 81 alin. (1) CPC.

A fost remisă Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea lui Ion

Macovei, în vederea examinării constituționalității sintagmei „împuternicirea de

reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a ataca hotărârea

judecătorească, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în

mandatul eliberat avocatului” din art. 81 alin. (1) CPC și amânată examinarea

7

recursului declarat de Nicolai Galici, reprezentat de avocatul Sergiu Cotruța

împotriva deciziei din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, până la pronunțarea

de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova asupra excepției de

neconstituționalitate.

Prin decizia din 27 mai 2021 a Curții Constituționale, a fost declarată

inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 81

alin. (1) CPC, ridicată de Ion Macovei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 1 august 2020 împotriva deciziei din 21 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din materialele cauzei, Ion Macovei înaintând acțiunea în

judecată împotriva lui Nicolai Galici, cu ulterioarele concretizări, a solicitat

încasarea de la Nicolai Galici în beneficiul lui a sumei de 120 000 de euro, a dobânzii

de întârziere în mărime de 1 286 186 de lei, a prejudiciului cauzat de evoluția

indicelui prețurilor de consum pentru perioada 24 martie 2015 – 27 octombrie 2019

în sumă de 545 238 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

netemieniciei acțiunii pe care a respins-o.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, Ion Macovei a contestat-o cu apel.

Pe parcursul examinării cauzei în cadrul instanței de apel, Ion Macovei a

depus o cerere în temeiul art. 372 alin. (3) CPC, prin care a solicitat suplimentar

încasarea de la Nicolai Galici a dobânzii de întârziere în sumă de 117659 de euro,

pentru perioada 24 martie 2015 – 30 iunie 2020.

8

La data de 14 iulie 2020, Ion Macovei a mai depus o cerere în temeiul art. 372

alin. (3) CPC, prin care a solicitat suplimentar încasarea de la Nicolai Galici a

dobânzii de întârziere în sumă de 118223 de euro, pentru perioada 30 iunie 2020 –

14 iulie 2020.

Judecând apelul declarat de către Ion Macovei, reprezentat de avocatul Liliana

Leanca, instanța de apel a admis apelul, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o

nouă hotărâre, prin care a admis acțiunea parțial și a încasat de la Nicolai Galici în

beneficiul lui Ion Macovei prejudiciul material în mărime de 1 829 460 de lei,

dobânda de întârziere în sumă de 1 068 103,94 de lei și cheltuielile judiciare cu titlu

de taxa de stat în sumă de 9 850 de lei, cheltuielile pentru expertiză în mărime de

5 200 de lei, cheltuielile pentru eliberarea actelor în sumă de 2 593 de lei, cheltuielile

pentru executare în mărime de 5 440 de lei și cheltuielile pentru asistență juridică în

mărime de 23 450 de lei, iar în total 2 944 096,94 de lei. În rest a respins acțiunea.

A încasat de la Nicolai Galici în beneficiul statului taxa de stat de a cărei plată a fost

scutit apelantul în mărime de 25 000 de lei.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de concluzie este una pripită, fapt

ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care

presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) CPC, instanța de apel verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că contrar acestor

prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor cauzei și cadrului legal, fără a da o apreciere cuvenită pretențiilor

formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator și normele de drept ce

reglementează acest aspect.

Astfel, la caz, este de principiu că Ion Macovei prin cererea de chemare în

judecată, pretinde la încasarea din contul lui Nicolai Galici în beneficiul lui a

cheltuielilor pentru reconstrucția bunului imobilul din str. XXXXX mun. XXXXX,

cu care Nicolai Galici s-ar fi îmbogățit nejustificat, în acest sens invocând

prevederile art. 1389 Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019 care reglementează

dreptul de a cere restituirea prestației.

Judecând cauza și constatând temeinicia parțială a cererii de chemare în

judecată, instanța de apel într-un mod neînțeles, trecând cu vederea circumstanțele de

drept pe care reclamantul și-a întemeiat pretențiile sale, a supus examinarea cauzei

prin prisma prevederilor art. 1398 Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019, care

reglementează temeiul și condițiile generale ale răspunderii delictuale, menționând că

prejudiciul cauzat lui Ion Macovei urmează a fi restituit, existând un raport de

cauzalitate între prejudiciul cauzat și acțiunile lui Nicolai Galici.

Or, în speță este cert că Ion Macovei și-a întemeiat cererea de chemare în

judecată, susținută pe parcursul examinării cauzei în fond, exclusiv pe prevederile

9

art. 1389 Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019, care prevăd că persoana care,

fără temei legal sau contractual, a dobândit ceva (acceptant) ca urmare a executării

unei prestații de către o altă persoană (prestator) sau a realizat în alt mod o economie

din contul altuia este obligată să restituie acestei alte persoane ceea ce a primit sau a

economisit. Nu este relevant faptul dacă îmbogățirea fără justă cauză a avut loc ca

rezultat al comportamentului uneia dintre părți, a unui terț sau ca urmare a unei cauze

independente de voința lor.

Ca urmare, reieșind din specificul acțiunii deduse judecării la caz și în scopul

stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor formulate, era indispensabil,

alături de cele constatate, de a verifica cerințele formulate prin prisma pretențiilor

formulate în prezentul litigiu în raport cu normele de drept invocate în acțiune de

către Ion Macovei.

În acest context, instanța va menționa că cerințele din acțiune nu trebuie

reduse numai la fundamentul raportului juridic dedus judecății, ci și la temeiurile de

drept ale cererii.

Temeiul juridic al dreptului valorificat prin cerere, nu poate fi confundat nici

cu cauza acțiunii, dar nici cu dreptul subiectiv și nici cu mijloacele de dovadă ale

temeiului juridic.

Sub un alt aspect, se va nota că, instanța de apel într-un mod neînțeles pe de o

parte a stabilit ca fiind eronată concluzia instanței de apel că raporturile între părți

sunt guvernate de normele ce reglementează contractul de locațiune, iar pe de altă

parte într-un mod contradictoriu a constatat că între părți au existat relații

contractuale în ceea ce privește locațiunea bunului imobil din str. XXXXX, în baza

contractelor de locațiune din 14 decembrie 2013, 16 iunie 2014 și din 1 aprilie 2015,

care au fost reziliate.

Față de cele ce preced se atestă că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea de a exercita controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Distinct de cele mai sus arătate, având în vedere că eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Nicolai Galici, reprezentat de avocatul Sergiu

Cotruța.

10

Se casează integral decizia din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Macovei împotriva lui Nicolai

Galici cu privire la repararea prejudiciului material, a dobânzii de întârziere, a

prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum și încasarea

cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

11