2ra-206/21 — cu privire la anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului, repararea prejudiciului material si prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-206/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. O. Dvornic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 10 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Igor Grițco în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Grițco împotriva Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral împotriva deciziei din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, casată hotărârea din 9 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 13 septembrie 2019, Igor Grițco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova cu privire la încasarea salariului neachitat și anularea dispoziției de concediere.

În motivarea acțiunii a invocat că din luna noiembrie 2015 a activat în cadrul Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova în calitate de secretar al Comitetului Raional PCRM din sectorul Ciocana. A comunicat că, deoarece mai mult de două luni nu i-a fost transferat salariu pe cardul bancar, la fel, luând în considerație mai multe încălcări a conducerii Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova comise împotriva sa, la 27 iunie 2019, dânsul a adresat o plângere către Inspectoratul de Stat al Muncii.

Astfel, prin răspunsul din 29 august 2019 al Inspectoratului de Stat al Muncii, a fost informat că în rezultatul examinării petiției și a documentelor prezentate de către conducerea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, a fost stabilit că 1 la 11 aprilie 2019, Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova a emis dispoziția prin care l-a concediat din 8 aprilie 2019 în temeiul art. 86 alin. (1) lit. h) Codul muncii. Totodată, organul de control a depistat că aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de concediere a avut loc în lipsa explicațiilor scrise, ordinul de sancționare nu i-a fost adus la cunoștință sub semnătură în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la data emiterii, fiind încălcate astfel prevederile art. 208 alin. (1), art. 210 alin. (1) și (2) Codul muncii.

A precizat că salariul neachitat din partea conducerii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova constituie 24 000 de lei. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 9 alin. (1), 10 Cod civil, art. 7, 9, 10 Codul muncii, art. 166-167 CPC. A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova în beneficiul lui a salariului neachitat în mărime de 24 000 de lei, precum și anularea dispoziției din 11 aprilie 2019 a Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Prin încheierea protocolară din 20 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii.

Pe parcursul examinării cauzei, Igor Grițco a depus cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată, prin care a solicitat încasarea de la Partidul Comuniștilor din Republica Moldova în beneficiul lui a salariului neachitat în mărime de 36 000 de lei, a compensației prejudiciului cauzat în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de muncă în mărime de 33 737 de lei, a compensației pentru neachitarea poliței medicale obligatorii timp de 2 ani și 9 luni în mărime de 11 762 de lei, a compensației pentru concediu în mărime de 4 000 de lei, a compensației pentru trimiterea silită în concediu din cont propriu de patru ori din anul 2015 în mărime de 16 000 de lei, repararea prejudiciului moral în mărime de 12 000 de lei, încasarea dobânzii de întârziere în mărime de 1 895 de lei, precum și obligarea Inspecției de Stat a Muncii să atragă la răspundere contravențională Partidul Comuniștilor din Republica Moldova conform art. 55 și 57 Cod contravențional.

Prin hotărârea din 9 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost admisă acțiunea parțial. A fost anulat ordinul fără număr din 11 aprilie 2019 cu privire la eliberarea din funcția plătită de secretar al comitetului raional de partid sector Ciocana mun. Chișinău, dlui Igor Grițco emis de Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova în temeiul art. 86 alin. (1) lit. h) Codul muncii, cu restabilirea drepturilor salariatului ce decurg din raporturile de muncă. Au fost încasate din contul Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova în beneficiul lui Igor Grițco suma de 44 000 de lei cu titlul de restanță la salariu pentru perioada 8 aprilie 2019 - 9 martie 2020, cu efectuarea de către contabilitate a reținerilor obligatorii conform legislației în vigoare și suma de 4 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

A fost încasată din contul Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1 420 de lei. 2 În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. În susținerea soluției emise, prima instanță a reținut că angajatorul Partidul Comuniștilor din Republica Moldova nu a ținut cont de prevederile art. 208 alin. (1) Codul muncii și a aplicat sancțiunea disciplinară eliberare din funcție prin ordinul din 11 aprilie 2019, în privința salariatului, fără a cere explicații în scris cu privire la faptele constatate prin raportul anexat la materialele cauzei.

Prima instanță a menționat că reprezentatul pârâtului nu a executat obligația de a dovedi legalitatea și temeiurile eliberării salariatului, or contrar sarcinii de probațiune instituite de art. 118 alin. (1) CPC și art. 89 alin. (2) Codul muncii, nu au fost prezentate careva probe prin care să dovedească faptul că a asigurat salariatul de a se expuse asupra celor imputate, deoarece angajatorul nu a efectuat o anchetă de serviciu, în cadrul căreia să se stabilească toate circumstanțele obiective în care a fost comisă abaterea disciplinară. Astfel, a constatat prima instanță că ordinul din 11 aprilie 2019 cu privire la aplicarea sancțiunii eliberarea din funcția achitată a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 208 Codul muncii.

Totodată, prima instanță a notat că ordinul din 11 aprilie 2019 a fost emis și cu încălcarea prevederilor art. 210 alin. (1) lit. a) Codul muncii, or după cum rezultă din conținutul ordinului respectiv, nu sunt indicate temeiurile de drept care au stat la baza emiterii acestui ordin cu privire la aplicarea sancțiunii sub formă de eliberare din funcția achitată de secretar al Comitetului Central al PCRM, astfel, a fost emis cu încălcări grave ceea ce duce la anularea acestuia. Așadar, prima instanță a concluzionat că este întemeiată și urmează a fi admisă pretenția reclamantului cu privire la anularea ordinului din 11 aprilie 2019, cu restabilirea drepturilor salariatului ce decurg din raporturile de muncă.

Cu referire la prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii, prima instanță a evidențiat că urmează a fi admisă și cerința reclamantului privind încasarea de la Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova în beneficiul lui Igor Grițco a salariului mediu neachitat pentru perioada 8 aprilie 2019 - 9 martie 2020 în cuantum de 44 000 de lei. Având în vedere faptul că Igor Grițco a fost concediat ilegal din funcția plătită de secretar al Comitetului Central al PCRM, a fost privat de dreptul de a beneficia de remunerația stabilită prin contractul individul de muncă, prima instanță a considerat ca fiind întemeiată pretenția reclamantului privind repararea prejudiciului moral.

Totodată, prima instanță a stabilit că suma solicitată de 12 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral este exagerată, astfel că suma de 4 000 de lei este una rezonabilă. Cu referire la netemeinicia pretenției privind încasarea compensației pentru concediu în mărime de 4 000 de lei, prima instanță a reținut că este prematur să se expună asupra compensației atât timp cât la materialele cauzei nu a fost anexată o cerere privind acordarea concediului, iar angajatorul a respins solicitarea, totodată după restabilirea în funcția plătită de secretar al Comitetului Central al PCRM, primul are dreptul să beneficieze de concediu pentru anul 2019. 3 La fel, a considerat prima instanță că și cerința privind încasarea dobânzii de întârziere în mărime de 1 895 de lei este prematură și urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță a conchis că cerința privind încasarea compensației pentru neachitarea poliței medicale obligatorii în mărime de 11 762 de lei este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, or faptul achitării de către contabilitatea PCRM a fost comunicat reclamantului de către Inspectoratul de Stat al Muncii prin scrisoarea din 20 august 2019, potrivit căreia polițele de asigurare obligatorii de asistență medicală au fost activate în luna iunie 2017. Referitor la capătul de cerere privind încasarea compensației pentru trimiterea silită în concediu din cont propriu de patru ori din anul 2015 în mărime de 16 000 de lei, prima instanță a relevat că nu au fost prezentate probe care să confirme emiterea unor asemenea acte, iar prin răspunsul nr. G-728/19 din 20 august 2019, Inspectoratul de Stat al Muncii a comunicat că careva documente (cereri, ordine, tabele de evidență a timpului de muncă) care ar confirma aflarea lui Igor Grițco în concediu neplătit, nu au fost depistate la angajator.

În ceea ce privește capătul de cerere privind încasarea prejudiciului cauzat în legătură cu îndeplinirea obligațiunilor de muncă în mărime de 33 737 de lei, prima instanță a constatat că înscrisurile anexate de către reclamant și anume actul de prestare a serviciilor din 30 octombrie 2019 în sumă de 9 755 de lei, actul din 1 noiembrie 2019 în sumă de 19 630 de lei și actul fără dată în mărime de 4 352 de lei, nu denotă faptul că cheltuielile date au fost efectuate în legătură cu activitatea deținută a lui Igor Grițco. Prima instanță a considerat că și cerința privind obligarea Inspectoratului de Stat al Muncii să atragă la răspundere contravențională Partidul Comuniștilor din Republica Moldova conform art. 55 și 57 Cod contravențional este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Prin decizia din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, casată hotărârea din 9 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și emisă o hotărâre nouă, prin care a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că în baza notei de serviciu întocmită de către P. Radulov-Covtoniuc - șef secție, O. Matorov - referent, I. Vizir - referent, V. Mîndrescu - referent, a fost stabilit că la 5 aprilie 2019, ora 15:30, comitetul raional al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova sectorul Ciocana este închis, 8 aprilie 2019, în intervalul orelor 10:00-14:00 comitetul raional al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova sectorul Ciocana este închis, 9 aprilie 2019, în intervalul orelor 10:00-14:00 comitetul raional al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova sectorul Ciocana este închis, 10 aprilie 2019, în intervalul orelor 11:00-15:00 comitetul raional al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova sectorul Ciocana este închis, iar secretarul Igor Grițco la apelurile telefonice nu răspunde.

Astfel, instanța de apel a concluzionat ca fiind pe deplin confirmat faptul că urmare a constatării absenței angajatului Igor Grițco fără motive întemeiate de la 4 lucru timp de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă, angajatorul a fost pe deplin justificat de a-l elibera din funcție, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. h) Codul muncii. Totodată, instanța de apel a stabilit că Igor Grițco nu a combătut în niciun fel actul de constatare și nu a prezentat nicio probă în confirmarea faptului că a fost prezent la serviciu la data și orele indicate în notă sau că a absentat motivat în acest răstimp. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță neîntemeiat a anulat ordinului fără număr din 11 aprilie 2019 cu privire la eliberarea din funcția plătită de secretar al comitetului raional de partid sectorul Ciocana mun.

Chișinău, dlui Igor Grițco emis de Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova în temeiul art. 86 alin. (1) lit. h) Codul muncii. În ceea ce privește celelalte pretenții admise de către prima instanță și contestate de partea apelantă cu privire la restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a menționat că acestea urmează a fi respinse ca fiind neîntemeiate, or sunt pretenții subsecvente pretenției cu privire la anularea ordinului de concediere.

La 30 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice și ulterior, la 1 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Igor Grițco a declarat recurs împotriva deciziei din 23 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, cu admiterea acțiunii sau trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală, deoarece instanța de judecată examinând unilateral și superficial probele prezentate de către părțile în cadrul examinării pricinii, astfel încât nu a dat o justă apreciere circumstanțelor invocate de către părți în faza judecării cauzei în fond (examinarea a durat 7 luni).

A invocat că în motivarea apelului Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova a făcut trimitere la art. 86 alin. (1) lit. h) Codul muncii, anexând o notă de serviciu întocmită de patru angajați ai Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (niciunul din ei nu a fost audiat în instanțe) în care este indicat că dânsul la 5 aprilie 2019, 8 aprilie 2019, 9 aprilie 2019 și 10 aprilie 2019 a lipsit la serviciu. În instanțele de judecată ierarhic inferioare reprezentantul Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova nu a putut numi locul și adresa juridică unde a avut loc controlul aflării la locul de muncă.

Totodată, a remarcat recurentul că în procesul de executare a hotărârii primei instanțe în partea reangajării în câmpul muncii, a fost depistată imposibilitatea executării acesteia, deoarece Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, prin decizia din 20 aprilie 2019, a redus această funcție, adică la doar 9 zile după concediere, fapt ce demonstrează că reducerea funcției era preconizată din timp și angajatorul prin escrocherii a evitat procedura de reducere a statelor prevăzută de legislația în vigoare. 5 La 3 februarie 2021, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel a depus referință la recursul declarat de Igor Grițco, solicitând respingerea cererii de recurs.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 6 octombrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 178 vol. I), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 30 noiembrie 2020 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Igor Grițco, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Grițco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 6 Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Igor Grițco urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Igor Grițco. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 7