2ra-157/21 — declararea nulității căsătoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulităţii căsătoriei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-157/21 — declararea nulității căsătoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1823/20
2ra-157/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Iu. Potînga)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Malîi, I. Muruianu)
ÎNCHEIERE
10 februarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Teodor Grițcu, reprezentat de
avocatul Adrian Cebotari,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Teodor Grițcu
împotriva Elenei Chișlari cu privire la declararea nulității căsătoriei și cererea
reconvențională depusă de Elena Chișlari împotriva lui Teodor Grițcu cu privire la
desfacerea căsătoriei,
împotriva deciziei din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 14 martie 2016, Teodor Grițcu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Elenei Chișlari solicitând declararea nulității căsătoriei încheiate cu Elena
Chișlari la 20 iunie 2014, înregistrată la OSC Botanica, mun.Chișinău, ca fiind
încheiată fictiv.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în data de 09 iunie 2013 a
revenit în Moldova pentru a petrece concediul anual cu familia. Aflându-se în
ospeție la fratele său, Nicolae Grițcu, a făcut cunoștință cu Elena Chișlari, cumătră
fratelui său. Pârâta fiind divorțată, iar el nefiind niciodată căsătorit, a dorit să
întemeieze o familie și la insistența sa, s-au cununat.
Totodată, a menționat că în data de 22 iunie 2013 a revenit la muncă în Angola.
În decurs de un an contactau și comunicau prin rețele de socializare. Ulterior a fost
sesizat de rudele sale precum că pârâta are o relație extraconjugală cu o altă
persoană.
Reclamantul a afirmat că, fiind într-o stare de incertitudine, a angajat un
detectiv particular pentru verificarea circumstanțelor de infidelitate a pârâtei, despre
ce a anunțat și pârâta, iar ultima a recunoscut relația extraconjugală cu un alt bărbat,
fostul ei concubin până la relația lor. Pârâta a pretins că a fost ceva temporar și a
cerut iertare. Astfel, fiind îndrăgostit, a iertat-o și a avertizat-o că sunt cununați,
dorindu-se întemeierea unei familii bazate pe încredere și fidelitate.
În data de 01 iunie 2014 a revenit iarăși în țară de peste hotare și la data de 20
iunie 2014, continuând relația cu pârâta, au înregistrat căsătoria la OSC sect.
Botanica, mun. Chișinău. La 28 iunie 2014 fiind deja în căsătorie, s-a reîntors la
1
muncă în Angola.
Reclamantul a declarat că în perioada căsătoriei copii nu au avut.
De asemenea, a precizat că, în perioada aflării peste hotarele țării, avea grijă de
pârâtă, lunar îi transmitea bani, i-a organizat odihnă în Portugalia și permanent suna
pârâta. Cu timpul a observat că pârâta îl contacta doar când avea nevoie de bani, fără
a fi contactat pentru alte motive familiale. În anul 2015 urma să vină în concediu și
în data de 17 aprilie 2015 a contactat pârâta prin Skype, i-a comunicat că la 22 aprilie
2015 și că dorește să revină definitiv în țară, însă pârâta i-a declarat că nu are ce face
în Moldova, precum și că nu are de gând să locuiască cu el în familie și s-a căsătorit
doar pentru a obține cetățenia Portugaliei, deținută și de el și pentru a termina
reparația în apartamentul său. După revenirea în țară nu au mai locuit cu pârâta, iar
ultima i-a interzis să se apropie să vorbească cu ea. Respectiv, au dus o viață
familială în comun aproximativ o lună timp de 2 ani. În opinia sa, pârâta nu a avut
intenția de crea o familie.
La 22 iunie 2016, Elena Chișlari, reprezentată de avocatul Cristina Iachimov, a
depus cerere reconvențională împotriva lui Teodor Grițcu solicitând desfacerea
căsătoriei încheiate cu Teodor Gricu, înregistrată la 20 iunie 2014 la OSC sect.
Botanica, mun.Chișinău și trecută în registrul actelor de stare civilă la nr.573.
În motivarea cererii reconvenționale, reclamanta a invocat că, l-a cunoscut pe
pârât la 09 iunie 2013, fiind prezentat de cumnata acestui ca o persoană bună și de
încredere, precum și că dorește un copil. La 21 iunie 2019 s-au cununat, avându-i în
calitate de nași pe fratele său Nicolae și soția Svetlana.
Totodată, a menționat că, anterior până la relația cu pârâtul, s-a aflat într-o
relație cu un bărbat pe nume Andrei Pricop, de care s-a despărțit până a-l cunoaște
pe pârât. Fostul prieten o căuta și-i crea probleme, ceea ce a determinat-o de a se
adresa și organelor de poliție privind luarea măsurilor în acest sens.
La fel, a precizat că după plecarea pârâtului, permanent comunicau prin Skype.
Pârâtul apela și rudele sale, dar mai rar și când a încetat de a le mai trimite rudelor
bani, nașa îl discredita precum că pârâtul se preface și nu este așa cum pare. Pârâtului
îi comunicau precum că ea continuă relația cu fostul prieten. Însă îi explica soțului
care este situația de fapt.
De la cununie și până la înregistrarea căsătoriei au avut mai multe de trecut,
însă au continuat, deoarece intenționau să formeze o familie adevărată. Peste o
perioadă, au mers împreună cu feciorul în Portugalia, deoarece soțului îi era dor de
ea.
În aprilie 2015 pârâtul a anunțat că revine definitiv acasă și că vor locui
împreună, i-a răspuns că nu vor putea locui lângă rudele lui, precum și că i-a promis
că o va duce la casa lui departe de rude, însă el a afirmat că fiind soțul ei are dreptul
asupra apartamentului și va cere o cotă-parte, deoarece au locuit împreună. Aceste
circumstanțe au speriat-o și l-a anunțat că nu-l va primi. Au urmat zile de certuri
încontinuu, a venit acasă a luat toți banii și a cumpărat o mașină în valoare de 8000
de euro care a înscris-o pe numele altei persoane pentru a nu pretinde la ea.
Reclamanta a afirmat că faptul că căsătoria ar fi fictivă nu corespunde
adevărului, or, intenția a fost de a crea o familie, un cămin, iar odată ce au ajuns la
concluzia că nu mai pot fi împreună, aceasta nu presupune nulitatea căsătoriei, însă
desfacerea căsătoriei. Astfel, a considerat inoportună menținerea familiei, deoarece
au eșuat toate căile de împăcare.
2
Prin încheierea protocolară din 15 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admis spre examinare cererea reconvențională.
Prin hotărârea din 05 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Teodor Grițcu
împotriva Elenei Chișlari cu privire la declararea nulității căsătoriei și încasarea
cheltuielilor de judecată; s-a admis cererea reconvențională formulată de Elena
Chișlari; căsătoria între Teodor Grițcu și Elena Chișlari, înregistrată la 20 iunie 2014,
la OSC sectorul Botanica, mun.Chișinău, înscrierea nr. 573, s-a desfăcut; totodată,
pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț în
Oficiul de Stare Civilă s-a dispus încasarea din contul lui Teodor Grițcu și Elena
Chișlari în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 1000 % din unitatea
convențională stabilită a câte 100,00 MDL de la fiecare parte în mod separat; s-a
încasat din contul lui Teodor Grițcu în beneficiul Elenei Chișlari cheltuielile de
judecată alcătuite din taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii privind desfacerea
căsătoriei în sumă de 200,00 de lei; totodată, s-a menționat că copia hotărârii cu
privire la desfacerea căsătoriei, în termen de 3 zile, de la rămânerea definitivă, se
transmite Oficiului Stării Civile sect. Rîșcani, mun.Chișinău.
Prin decizia din 30 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, din lipsă
de temei, apelul declarat de Teodor Grițcu, reprezentat de avocatul Adrian Cebotari
și s-a menținut hotărârea din 05 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a determinat
corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea
pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere
completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată,
adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.
Totodată, a relevat că obiect al prezentului litigiu, formulat în instrumentul de
atac, reprezintă cerința reclamantului cu privire la declararea nulității căsătoriei.
Instanța de apel a remarcat că din materialele cauzei, se deduce cert faptul că
părțile în litigiu au înregistrat căsătoria la 20.06.2014 la OSC sect. Botanica mun.
Chișinău fiind trecut în registru sub nr.573 (f.d.17).
Conform art.41 Codul familiei, instanța judecătorească va declara nulă
căsătoria dacă aceasta a fost încheiată cu încălcarea prevederilor art.11, 13, 14, 15
sau a fost încheiată când soții sau unul dintre ei nu a avut intenția de a crea o familie
(căsătorie fictivă).
În speță apelantul invocând nulitatea căsătoriei a relatat că pârâta nu a avut
intenția de a crea o familie și a încheiat o căsătorie fictivă.
În conformitate cu regulile de procedură civilă fiecare parte este obligată cu
probe să dovedească pretențiile aduse în fața instanței.
La acest capitol, instanța de apel a notat că apelantul Grițcu Teodor, atât în
instanța de fond, cât și în instanța de apel nu a adus dovezi privind existența
simulației la încheierea căsătoriei.
Dimpotrivă, pârâta în contradictoriu a afirmat că a avut intenția dea crea familie
cu apelantul.
Instanța de apel a punctat că alegațiile apelantului precum că prin încheierea
căsătoriei, pârâta a urmărit obținerea foloaselor materiale sub formă de remitențe
financiare expediate de peste hotare de către pârât și obținerea cetățeniei Portugaliei
pe seama reclamantului care o deținea la acel moment în scop de imigrare favorabilă,
3
nu au valoare probatorie și nu cad sub aspectul existenței simulației la momentul
încheierii căsătoriei.
În mod distinct, instanța de apel a pus în evidență faptul că, încheierea căsătoriei
este condiționată de voința comună a viitorilor soți, iar păstrarea familiei poate avea
loc doar dacă ambii soți doresc o viață în căsătorie.
Dat fiind faptul că din probele prezentate s-a dovedit că ambii soți au avut o
atitudine necorespunzătoare, instanța just a decis de a admite acțiunea
reconvențională formulată de Chișlari Elena în contradictoriu cu Grițcu Teodor
privind desfacerea căsătoriei, iar căsătoria între Grițcu Teodor d.n.25.02.1970 și
Chișlari Elena, d.n.02.11.1980, înregistrată la 20 iunie 2014, la OSC sectorul
Botanica, mun.Chișinău, înscrierea nr. 573, s-a desfăcut.
La 02 noiembrie 2020, Teodor Grițcu, reprezentat de avocatul Adrian Cebotari,
a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 30 iulie 2020 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei
instanțe și a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a
cererii de chemare în judecată depusă de Teodor Grițcu și respingerea cererii
reconvenționale depusă de intimată.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța de fond și cea de apel nu au
examinat și elucidat toate circumstanțele cazului.
Instanțele naționale nu au abordat chestiunea cu priire la nulitatea căsătoriei
care intervine ca sancțiune a nerespectării unor condiții de fond și de formă
prevăzute de lege pentru valabilitatea actului juridic al căsătoriei.
De asemenea, a menționat că instanțele ierarhic inferioare nu au examinat
poziția sa confirmată prin probe anexate la materialele cauzei sub aspectul
institutului ce reglementează nulitatea căsătoriei, însă le-au interpretat defectuos
ajustându-le la acțiunea intimatei de desfacere a căsătoriei.
Instanța de fond s-a limitat la o apreciere vagă a înscrisurilor prezentate și nu
motivează soluția de respingere a cererii de chemare în judecată.
Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatei conform scrisorii
de însoțire datate cu 15 decembrie 2020 (Vol.II, f.d.9) și a fost recepționată la 17
decembrie 2020, conform avizului de recepție (Vol.II, f.d.10).
Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură
civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 30 iulie 2020, iar cererea de recurs
a fost depusă la 02 noiembrie 2020.
Materialele cauzei atestă expedierea copia deciziei integrale participanților la
proces la 16 septembrie 2020, conform scrisorii de însoțire (Vol.I, f.d.239), însă
lipsesc date despre recepționarea acestei de către recurent. Astfel, recursul este
declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Teodor Grițcu, reprezentat de
avocatul Adrian Cebotari, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din
următoarele considerente.
4
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească
a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Teodor Grițcu, reprezentat de
avocatul Adrian Cebotari, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții
recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,
însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a
regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
5
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Teodor Grițcu, reprezentat de avocatul
Adrian Cebotari.
În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Teodor Grițcu, reprezentat de
avocatul Adrian Cebotari, împotriva deciziei din 30 iulie 2020 a Curții de Apel
Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
6