2ra-1218/20 — Desfacerea căsătoriei

Dosarul nr. 2ra–1218/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul Central), (jud. A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Liubov Bespalco, reprezentată

de avocatul Ivan Russu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Liubov

Bespalco împotriva lui Ivan Bespalco cu privire la desfacerea căsătoriei,

împotriva deciziei din 03 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Liubov Bespalco, reprezentată de avocatul Ivan Russu,

și menținută hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, prin

care acțiunea a fost admisă,

con st ată:

La 13.11.2019, Liubov Bespalco a depus cerere de chemare în judecată către

Ivan Bespalco privind desfacerea căsătoriei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 09.02.1980, a încheiat căsătoria cu cet.

Bespalco Ivan, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie nr. CS-V 1449239, eliberat

de Direcția Generală stare civilă. După căsătorie s-au născut doi copii, care la moment

deja sunt majori.

După nașterea celui de-al doilea copil, adică din anul 1988, pârâtul și-a schimbat

atitudinea și comportamentul față de reclamantă, încetând să o mai stimeze, o certa

fără niciun motiv, o înjosea ș.a.

Din anul 2014, dânsa a început să se deplaseze din trei în trei luni peste hotarele

țării la muncă, deoarece soțul nu satisfăcea necesitățile familiei. Când venea acasă pe

trei luni muncea zi de zi, însă pârâtul deja în afară de comportamentul agresiv își

permitea să o lovească și să o alunge din casă, ea fiind nevoită să plece la cunoscuți

pentru a înnopta.

În 2018, a aflat că pârâtul duce relații extraconjugale cu o altă femeie. Din acel

moment viață comună de familie a încetat de a mai fi normală, agresiunea acestuia

față de ea s-a înăsprit și mai tare. Toate aceste acțiuni, pârâtul le face cu scopul de a o

împiedica să intre în casă, pentru ca el să poată locui într-o altă relație.

Toate acțiunile pârâtului le suporta, deoarece are două fete și îi era incomod să

fie divorțată, însă acțiunile pârâtului au devenit deja insuportabile. A depus plângeri la

organele de drept pentru a lua măsuri cu el, fiindcă o agresează, o lovește, nu-i

permite de a locui în propria casă, a schimbat lacătul și nu-i dă cheile de la

apartament.

Consideră că, între ei nu mai sunt relații familiare de mult timp. Au diferite

viziuni de viață și cu privire la modul ducerii acesteia. Este clar că în atare condiții nu

poate fi prelungită căsnicia lor.

Astfel, a solicitat desfacerea căsătoriei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cererea

de chemare în judecată depusă de Bespalco Liubov către Bespalco Ivan privind

desfacerea căsătoriei a fost admisă. Căsătoria între Bespalco Liubov și Bespalco Ivan,

înregistrată la Direcția Generală stare civilă la 09 februarie 1980 și trecută în registrul

actelor de stare civilă la nr. 2, a fost desfăcută. S-a încasat de la Bespalco Ivan în

beneficiul lui Bespalco Liubov, cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în

sumă de 40 de lei. S-a încasat de la Bespalco Liubov și Bespalco Ivan taxa de stat la

eliberarea certificatului de divorț în mărime de 200 de lei, a câte 100 de lei de la

fiecare.

Invocând netemeinicia hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 12

decembrie 2019, avocatul Russu Ivan, reprezentantul apelantei Bespalco Liubov, la

13 ianuarie 2020, a declarat apel împotriva hotărârii respective, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea parțială a hotărârii în partea încasării cheltuielilor judecătorești

și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie încasate cheltuielile de judecată în

mărime de 6000 de lei, suportate de către reclamantă. În rest hotărârea să fie

menținută.

Prin decizia din 03 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, apelul declarat a fost

respins și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, sub aspectul argumentelor

apelantei cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată, Colegiul Civil reține că, în

instanța de fond reclamanta și reprezentantul acesteia au prezentat doar bonul de plată

a taxei de stat în sumă de 40 de lei /f.d. 2/, potrivit căruia, instanța de fond corect a

dispus admiterea cerinței date și încasarea din contul pârâtului Bespalco Ivan în

beneficiul lui Bespalco Liubov a sumei de 40 de lei.

La momentul examinării cauzei și pronunțării hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul

Central, reclamanta nu s-a prezentat în ședința de judecată și nici reprezentantul

acesteia, avocatul Russu Ivan, pentru a solicita și a prezenta probe privind cheltuielile

de judecată suportate, dar nici nu au expediat probele respective prin poștă.

Apelanta nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalității

parțiale a hotărârii instanței de fond, iar cele invocate în apel nu aduc critici relevante

hotărârii adoptate și nu servesc temei de casare a acesteia în sensul solicitat.

La 14.07.2020, Liubov Bespalco, reprezentată de avocatul Ivan Russu, a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de fond a admis acțiunea fără a

menționa dacă s-a admis cererea de chemare în judecată integral sau parțial. Iar, dacă

a admis integral nu s-a expus față de cheltuielile de judecată suportate pentru avocat.

Instanța de apel la rândul său nu a verificat motivele apelului cu privire la legalitatea

hotărârii în partea dată, prin care nu s-a menționat cum se admite cererea de chemare

în judecată integral sau parțial.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie încasate

cheltuielile de judecată în mărime de 6000 de lei suportate pentru prima instanță și în

mărime de 4000 de lei suportate la etapa examinării cererii de apel.

La 13.08.2020, Ivan Bespalco a depus referință la cererea de recurs, prin care a

solicitat respingerea recursului.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibil recursul declarat de

către Liubov Bespalco, reprezentată de avocatul Ivan Russu, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Liubov Bespalco, reprezentată de avocatul

Ivan Russu, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin

prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod

exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând

determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererea de recurs declarată de către Liubov Bespalco, reprezentată de avocatul Ivan

Russu.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Liubov Bespalco, reprezentată

de avocatul Ivan Russu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru