2ra-105/20 — desfacerea căsătoriei

Dosarul nr. 2ra-2310/2019

2ra-105/2020

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: E. Balan)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

15 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Grigore Copacinschi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana

Copacinschi împotriva lui Grigore Copacinschi cu privire la desfacerea căsătoriei,

împotriva deciziei din 26 septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 22 august 2018, Mariana Copacinschi a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Grigore Copacinschi cu privire la desfacerea căsătoriei.

În motivele acțiunii a indicat că în data de XXXXX a încheiat căsătoria cu

Grigore Copacinschi, evenimentul fiind înregistrat și trecut în registrul actelor de

stare civilă la nr. XXXXX de către Primăria s. Moara de Piatră, r-nul Drochia.

Reclamanta a specificat că în timpul căsătoriei s-au născut copii XXXXX.

A afirmat că viața de familie cu pârâtul a eșuat din cauza divergenților de

caractere și diferitelor viziuni asupra vieții de familie.

Mai mult, a specificat că nu mai locuiesc împreună și este convinsă că familia

s-a destrămat și păstrarea ei în continuare este imposibilă.

Din aceste considerente reclamanta Mariana Copacinschi a solicitat

desfacerea căsătoriei încheiate cu Grigore Copacinschi.

Prin hotărârea din 13 mai 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost

admisă acțiunea depusă de Mariana Copacinschi; a fost desfăcută căsătoria

înregistrată la XXXXX între Grigore Copacinschi și Mariana Copacinschi, trecută

în registrul actelor de stare civilă la nr. XXXXX de Primăria Moara de Piatră, r-nul

Drochia; a fost încasat la înregistrarea divorțului taxa de stat în folosul statului de

1

la Grigore Copacinschi și Mariana Copacinschi a câte 500 % din unitatea

convențională.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 11 iunie 2019 Grigore

Copacinschi a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia cu

restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins

apelul declarat de Grigore Copacinschi și a fost menținută hotărârea din 13 mai

2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 2, 16, 33, 36, 37 din Codul familiei,

instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiat apelul declarat, concluzionând în

sensul menținerii hotărârii primei instanțe.

Instanța de apel a susținut concluzia instanței de fond, prin care a indicat că în

cadrul ședinței instanței s-a constat cert că conviețuirea părților este imposibilă,

reținând că aceștia o perioadă de timp îndelungată nu locuiesc împreună, urmare a

divergențelor apărute între aceștia.

Totodată, Colegiul a considerat neîntemeiat și argumentul apelantului, precum

că cauza a fost examinată în lipsa sa, fără a ține cont de cererea de amânare

înaintată, deoarece apelantul nu a făcut dovada necesității plecării peste hotare.

Mai mult, instanța de apel a respins și argumentul apelantului, prin care a

indicat că prima instanță nu a stabilit domiciliul copilului minor, în cazul în care

din materialele cauzei rezultă că o asemenea cerință nu a fost înaintată.

La 01 noiembrie 2019, Grigore Copacinschi, prin intermediul oficiului poștal,

a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și trimiterea

cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat că instanța de judecată a aplicat eronat și a

încălcat normele de drept material și procedural, ceea ce a dus la soluționarea

greșită a cauzei, au fost apreciate arbitrar probele, iar erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 26 septembrie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

motivate prin scrisoarea de însoțire din 06 noiembrie 2019 (f.d. 105), care a fost

recepționată de recurent la 08 noiembrie 2019, fapt confirmat prin avizul de

recepție (f.d. 106).

Astfel, recursul declarat la 01 noiembrie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Grigore Copacinschi, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

2

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigore Copacinschi nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Grigore Copacinschi, ca fiind inadmisibil.

3

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Grigore Copacinschi, împotriva

deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

4