3rh-41/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3rh-41/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – T. Chișca-Doneva, N. Vascan, V. Burduh N. Craiu, M. Ghervas ÎNCHEIERE 10 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru Galina Stratulat Maria Ghervas examinând cererea de revizuire depusă de către Vitalie Eremia, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Vitalie Eremia împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu privire la constatarea încălcării termenului legal de furnizare a informațiilor oficiale, obligarea furnizării informațiilor oficiale, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de asistență juridică, împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins recursul depus de către Vitalie Eremia, reprezentat de avocatul Sandu Grosu, împotriva deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, constată: La 02 mai 2019, Vitalie Eremia, reprezentat de avocatul Sandu Grosu, a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu privire la constatarea încălcării termenului legal de furnizare a informațiilor oficiale, obligarea furnizării informațiilor oficiale, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 02 aprilie 2019, prin intermediul cancelariei Comisiei Naționale a Pieței Financiare a fost înregistrată cererea solicitantului de informație Vitalie Eremia, prin care a solicitat furnizarea informației despre starea Fondului pentru Privatizare „Exiton-Invest”, înregistrată de Camera Înregistrării de Stat la 29 septembrie 1995, cu nr. 10306381 care activează în baza Licenței Comisiei de Stat pentru Piața Hârtiilor de Valoare (Licența nr. 43 din 05 octombrie 1995) și a Ministerului privatizării și administrării protecției de stat (Licența nr.55 din 12 octombrie 1995) și a bonurilor patrimoniale investite de către fondatorii trustului.

1 Cererea privind accesul la informație a fost recepționată de către deținătorul informației Comisia Națională a Pieței Financiare, la 02 aprilie 2019, și înregistrată sub nr. 8. Cerințele respective au fost generate de faptul că, la 21 octombrie 1995, persoana fizică Vitalie Eremia, ca fondator al trustului, pe de o parte și Fondul de Investiții pentru Privatizare „Exiton-Invest” au semnat contractul de instituire a trustului nr. 000186. Însă, de la data semnării contractului de instituire a trustului și până la ziua adresării cererii de furnizare a informației Vitalie Eremia nu a fost informat niciodată despre soarta societății nominalizate, nu a fost invitat nici la o adunare a societății și nu a primit niciun raport de activitate al societății.

Astfel, a apărut necesitatea de a stabili starea Fondului de Investiții pentru Privatizare „Exiton-Invest”. Pentru a determina starea Fondului de Investiții pentru Privatizare „Exiton-Invest”, la 02 aprilie 2019, în adresa Comisiei Naționale a Pieței Financiare a fost expediată cererea privind accesul la informație în baza articolelor 11 și 16 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000. Comisia Națională a Pieței Financiare urma să examineze cererea și să elibereze un răspuns în termen de 15 zile lucrătoare. Însă, până la 23 aprilie 2019 solicitantul nu a primit răspuns complet cu privire la solicitările sale. Dealtfel, nu a primit nici înștiințare privind prelungirea termenului de prezentare a informațiilor solicitate.

În atare circumstanțe, reclamantul Vitalie Eremia, reprezentat de avocatul Sandu Grosu, a solicitat: -admiterea acțiunii; -constatarea încălcării termenului legal de furnizare de către Comisia Națională a Pieței Financiare a informațiilor oficiale; -obligarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare să furnizeze informația despre starea Fondului pentru Privatizare „Exiton-Invest”; -încasarea din contul Comisiei Naționale a Pieței Financiare în beneficiul său a sumei de 1 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului legal de furnizare a informațiilor oficiale; -compensarea din contul Comisiei Naționale a Pieței Financiare în beneficiul său a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2 250 de lei.

La 20 august 2019, Vitalie Eremia, reprezentat de avocatul Sandu Grosu, a depus cerere de concretizare a acțiunii, conform articolului 60 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, prin care a solicitat: -admiterea acțiunii; -constatarea încălcării termenului legal de furnizare de către Comisia Națională a Pieței Financiare a informațiilor oficiale; -încasarea din contul Comisiei Naționale a Pieței Financiare în beneficiul său a sumei de 1 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului legal de furnizare a informațiilor oficiale; -compensarea din contul Comisiei Naționale a Pieței Financiare în beneficiul său a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 2 250 de lei (f.d.

18). Prin hotărârea din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea depusă de Vitalie Eremia. S-a constatat încălcarea termenului legal de prezentare de către Comisia Națională a Pieței Financiare a informațiilor oficiale. 2 S-a încasat din contul Comisiei Naționale a Pieței Financiare în beneficiul lui Vitalie Eremia suma de 200 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului de prezentare a informațiilor oficiale solicitate. S-a încasat din contul Comisiei Naționale a Pieței Financiare în beneficiul lui Vitalie Eremia suma de 1 500 de lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică. În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Eremia s-a respins ca neîntemeiată (f.d.

29, 32-35 recto-verso). Prin decizia din 29 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de Comisia Națională a Pieței Financiare. S-a casat integral hotărârea din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Vitalie Eremia (f.d. 60, 61-69). Prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul depus de către Vitalie Eremia, reprezentat de avocatul Sandu Grosu, împotriva deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 95-104).

La 30 octombrie 2020, Vitalie Eremia, reprezentat de avocatul Sandu Grosu, a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire, solicitând în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă casarea integrală a deciziei din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, cu adoptarea unei noi decizii de admitere a recursului, casarea integrală a deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi prin care să fie respins apelul depus de Comisia Națională a Pieței Financiare și să fie menținută hotărârea din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 107-109 recto-verso). Prin încheierea din 23 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind inadmisibilă cerere de revizuire depusă de Vitalie Eremia, reprezentat de avocatul Sandu Grosu, împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, pe motivul lipsei împuternicirilor avocatului de a depune cerere de revizuire (f.d.

129-134). La 24 decembrie 2020, Vitalie Eremia a depus repetat la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire a deciziei din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție (f.d. 137-139 recto-verso). Argumentele revizuirii, în esență, se rezumă la faptul că ulterior examinării prezentei cauze în ordine de recurs, Curtea Supremă de Justiție a emis în cauze similare soluții distincte. Astfel, Vitalie Eremia a considerat că odată ce instanța de recurs pe un caz similar într-un litigiu de acces la informație a prezentat o poziție diferită de cea expusă anterior în prezenta speță, referitor la aplicativitatea Legii nr. 982 din 11 mai 2000, se atestă existența premisei de declarare a revizuirii în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, și anume că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Revizuentul a solicitat prin cererea de revizuire, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a deciziei din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, cu adoptarea unei noi decizii de admitere a recursului, casarea integrală a deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi prin care să fie respins apelul 3 depus de Comisia Națională a Pieței Financiare și să fie menținută hotărârea din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 05 ianuarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a notificat Comisiei Naționale a Pieței Financiare copia cererii de revizuire depuse de către Vitalie Eremia, explicându-i dreptul de a depune referință asupra motivelor revizuirii (f.d.

140). Deși, conform avizului de recepție a corespondenței DS8000832499AS, Comisia Națională a Pieței Financiare a recepționat copia cererii de revizuire la 12 ianuarie 2021, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință, prin care să-și expună opinia asupra motivelor formulate în cererea de revizuire (f.d. 142). În debut, Colegiul învederează că legea administrativă nu reglementează instituția revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar stipulează la articolul 195 din Codul administrativ că procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă. Examinând admisibilitatea revizuirii, prin prisma argumentelor și în limitele temeiurilor de drept invocate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că aceasta este inadmisibilă, din motivele ce succed. În conformitate cu articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Ab initio, instanța de revizuire consideră oportun de a învedera că, în sensul Capitolului XXXIX din Codul de procedură civilă, revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege. Având în vedere că retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, legea admite revizuirea numai în cazurile strict determinate. Pe de altă parte, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa.

Din considerent că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de atac, Colegiul găsește necesar a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or, legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de atac și care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul procedural. Așa, din motiv că revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, este guvernată de reguli speciale, iar legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art. 449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în baza căruia Vitalie Eremia și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele 4 circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La capitolul dat, Colegiul învederează că circumstanțele nou-descoperite sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importantă esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. Astfel, pentru invocarea acestui temei de revizuire este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească două condiții esențiale și cumulative: 1) să existe anterior pronunțării hotărârii; și 2) să-i devină cunoscută revizuentului ulterior pronunțării hotărârii.

Circumstanțele nou-descoperite sau faptele esențiale ale cauzei, în sens procesual, trebuie să constituie obiect al probării existenței sau lipsei faptelor juridice privind apariția, modificarea sau stingerea raporturilor juridice. Respectiv, analizând cererea de revizuire, Colegiul constată că Vitalie Eremia nu a evocat careva circumstanțe plauzibile, nou descoperite, care pot constitui obiect al probației raporturilor juridico-publice supuse controlului legalității în prezenta speță dintre Vitalie Eremia și Comisia Națională a Pieței Financiare și care au importanță esențială pentru soluționarea disensiunii dedusă judecății, fiind în stare de a influența adoptarea unei alte soluții decât cea pronunțată prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

Sub acest aspect Colegiul consideră că argumentul revizuentului, precum că într-un litigiu similar de acces la informație Curtea Supremă de Justiție a avut o poziție diferită decât cea expusă în prezenta speță referitor la aplicativitatea Legii nr. 982 din 11 mai 2000, nu constituie o circumstanță nouă cauzei și nu este obiect al probației raporturilor juridico-publice din prezenta speță. Astfel, în condițiile speței, presupusa circumstanță nou-descoperită invocată de către revizuent nu poate fi încadrată în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, întrucât nu este o circumstanță ce se referă la obiectul probațiunii din prezenta speță și nu poate influența soluția pronunțată prin decizia din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

În asemenea circumstanțe, Colegiul conchide că argumentele invocate de revizuentul Vitalie Eremia nu constituie temei pentru redeschiderea procedurii. Cumulul ipotezelor relevate certifică în mod clar lipsa temeiurilor de retractare a deciziei din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție și de redeschidere a procesului. Această circumstanță desprinde simplul fapt al dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanța de recurs. Pertinentă speței Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță garantat de art. 6 §1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a 5 cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ lărgit al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de către Vitalie Eremia împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Conform art. 195 și 230 din Codul administrativ și în conformitate cu art. 446, 447, 448 și 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Vitalie Eremia împotriva deciziei din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Vitalie Eremia împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu privire la constatarea încălcării termenului legal de furnizare a informațiilor oficiale, obligarea furnizării informațiilor oficiale, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru Galina Stratulat Maria Ghervas 6