3ra-280/21 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-280/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Cazacu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, M. Guzun, G. Dașchevici

ÎNCHEIERE

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Biroul migrație și azil,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Abu Krenat Ali împotriva Biroului migrație și azil, terț Serviciul de

Informații și Securitate cu privire la contestarea actului administrativ și anularea

măsurii declarării persoanei indezirabile,

împotriva deciziei din data de 21 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-au respins cererile de apel declarate de către Biroul migrație și azil și Serviciul

de Informații și Securitate împotriva hotărârii din data de 03 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 15 iulie 2019 avocatul Radion Bordian, în interesele lui Abu Krenat Ali, a

depus acțiune în contencios administrativ împotriva Biroului migrație și azil, prin

care a solicitat anularea deciziei nr. 13 din 10 iunie 2019 privind declararea lui Abu

Krenat Ali ca persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă

de 05 ani și anularea măsurii declarării persoanei indezirabile. (f.d. 3-7)

În motivarea cererii de chemare în judecată avocatul Radion Bordian, în

interesele lui Abu Krenat Ali, a menționat că ultimul este cetățean al Israelului, a

venit în Republica Moldova în anul 2016 pentru a efectua studii de învățământ

superior în domeniul medicinii. În perioada 2016-2017 a făcut studiile prealabil de

limbă româna, secția pregătire, iar începând cu anul 2017 a fost înmatriculat la

USMF. De la venirea lui Abu Krenat Ali în Republica Moldova, acesta a fost luat

oficial la evidență, fiindu-i eliberat și permisul de ședere nr. B41034297, care urma să

expire la 23 octombrie 2020. În toată perioada aflării lui Abu Krenat Ali pe teritoriul

Republicii Moldova, acesta s-a caracterizat doar pozitiv, nu a încălcat legile țării, nu a

fost atras la răspundere penală sau contravențională pentru careva acțiuni ilegale.

La 10 iunie 2019 Biroul migrație și azil a emis decizia nr. 13, prin care

cetățeanul Israelului, Abu Krenat Ali, născut la xxxxx s-a declarat persoană

indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova ре о perioadă de 5 ani. În aceiași zi,

Abu Krenat Ali a fost scos sub escortă de pe teritoriul Republicii Moldova.

1

Avocatul Radion Bordian, în interesele lui Abu Krenat Ali a menționat că la

baza emiterii deciziei nr. 13 din 10 iunie 2019, Biroul migrație și azil s-a călăuzit de

prevederile art. 55 din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în

Republica Moldova.

În opinia reprezentantului recurentului concluzia autorităților competente ale

statului cu privire la faptul că Abu Krenat Ali a desfășurat, desfășoară ori în a cărui

privință exista indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să

pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică, este una neîntemeiată,

nemotivată și fără careva suport juridic și faptic, deoarece ultimul nu a comis

niciodată asemenea fapte.

La baza emiterii deciziei contestate a stat un simplu fapt și anume că pe pagina

de Facebook a lui Abu Krenat Ali au apărut niște postări-distribuiri cu fotografia unei

persoane și mențiunea că este о persoană periculoasă, postări care nu au fost făcute de

către el, dar au fost operate prin metode tehnologico-informționale ilegale și

neautorizate de către alte persoane, ori în baza cărorva viruși informaționali. Despre

aceste postări Abu Krenat Ali a fost informat de către prieteni de ai săi, cărora le-a

confirmat că nu cunoaște despre nici о postare și că el nu a făcut asemenea postări.

Avocatul Radion Bordian, în interesele lui Abu Krenat Ali a indicat că

autoritățile polițienești nu i-au oferit lui Abu Krenat Ali posibilitatea și măcar cel mai

scurt termen posibil, pentru ca acesta să aducă argumente în vederea dezmințirii

informației și dezvinovățirii sale. Mai mult, pare foarte dubioasă concluzia de a fi

declarat persoană indezirabilă, fără ca până la aceasta Abu Krenat Ali să nu fie atras

măcar la răspundere contravențională sau de altă natură pentru careva acte sau acțiuni

ilegale concrete, cu care să fie făcută legătură cauzală cu concluzia că acesta prezintă

pericol securității și ordinii publice a Republicii Moldova.

Reprezentantul recurentului a susținut că autoritățile statului Republica Moldova

nu i-au asigurat lui Abu Krenat Ali realizarea dreptului său la libertate și siguranță, la

fel nu i-au garantat dreptul de a cunoaște pe ce motiv este declarat indezirabil, nu i-а

fost acordat nici cel mai scurt timp pentru a putea contesta în instanța de judecată

decizia emisă în privința sa și pentru a putea să-și aducă probele ce îi confirmă poziția

de apărare, deoarece a fost scos de pe teritoriul țării chiar în ziua emiterii deciziei nr.

13 de către Biroul migrație și azil.

Avocatul Radion Bordian, în interesele lui Abu Krenat Ali a mai menționat că

fiind declarat indezirabil pe о perioada de 5 ani pe teritoriul Republicii Moldova, în

baza unei decizii arbitrare și total nemotivate Abu Krenat Ali a fost pus în situația

imposibilității finisării studiilor la facultatea de medicină a USMF, de acces la actele

sale depuse la această facultate, toate acestea îngrădindu-i dreptul său la studii și la

libera alegere.

De asemenea, a menționat că Abu Krenat Ali nu a avut posibilitatea fizică de a

contesta decizia nr. 13 din 10 iunie 2019, deoarece a fost scos din țară în aceiași zi,

nereușind să încheie contract de asistență juridică cu un avocat. Realizarea dreptului

de a fi asistat de un avocat, Abu Krenat Ali a materializat-o la data de 13 iunie 2019,

când a semnat mandatul apărătorului său ales Radion Bordian, care a adresat Biroului

migrație si azil о cerere prin care a solicitat să fie informat în ce temei legal și pe

suportul căror decizii, Abu Krenat Ali a fost expulzat de pe teritoriul Republicii

Moldova în țara sa de origine Israel.

2

Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani prin încheierea din 02 septembrie 2019 a

dispus atragerea în proces a Serviciului de Informații și Securitate în calitate de

persoană terță. (f.d. 31)

Prin hotărârea din data de 03 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de avocatul Bordian

Radion, în interesele reclamantului Abu Krenat Ali, s-a anulat decizia Biroului

migrație și azil nr. 13 din 10 iunie 2019 privind declararea lui Abu Krenat Ali ca

persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de 5 ani, s-a

obligat Biroul migrație și azil să anuleze măsura declarării străinului Abu Krenat Ali

în calitate de persoană indezirabilă, cu consemnarea acestui fapt în Sistemul

informațional integrat automatizat „Migrație și azil”. (f.d. 66,73-77)

Hotărârea din data de 03 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani a

fost contestată în termen atât de către Serviciul de Informații și Securitate, cât și de

Biroul migrație și azil. (f.d. 71,79-81)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 21 octombrie 2020 a respins

cererile de apel declarate de către Biroul migrație și azil și Serviciul de Informații și

Securitate împotriva hotărârii din data de 03 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani. (f.d.106,107-115)

În consolidarea soluțiilor sale instanțele de judecată au conchis că acțiunea lui

Abu Krenat Ali este admisibilă în virtutea omiterii termenului de contestare, care a

fost omis din motive neimputabile acestuia. La caz, decizia Biroului migrație și azil

din 10 iunie 2019 a fost executată imediat, iar Abu Krenat Ali a fost escortat. Astfel,

acesta a fost privat de dreptul de a contesta decizia în instanța de contencios

administrativ în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării.

În speță, instanțele de judecată au constatat că Abu Krenat Ali prin decizia

Biroului migrație și azil nr. 13 din 10 iunie 2019 a fost declarat ca persoană

indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova din motiv că acesta prezenta risc pentru

securitatea națională, manifestat prin faptul distribuirii prin intermediul rețelei de

socializare Facebook a unui articol cu denumirea „Zeci de oameni din capitală răniți

grav și alții dispăruți după proteste organizate”.

Instanțele de judecată, în temeiul Legii nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul

străinilor în Republica Moldova, au concluzionat asupra ilegalității deciziei Biroului

migrație și azil nr. 13 din 10 iunie 2019, deoarece la caz nu au fost prezentate probe

care să confirme că prin acțiunile lui Abu Krenat Ali au fost aduse atingeri sau a fost

pusă în pericol securitatea națională, precum și faptul că știrile, care se presupune că

au fost distribuite de Abu Krenat Ali, ar fi avut un impact negativ la adresa securității

naționale.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Biroul migrație și azil, prin

care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri,

menționând că decizia Biroului migrație și azil nr. 13 din 10 iunie 2019 privind

declararea cetățeanului Statului Israel, Abu Krenat Aii persoană indezirabilă pe

teritoriul Republicii Moldova, pe o perioada de 5 ani este legală și întemeiată juridic.

Autoritatea recurentă a susținut că declararea lui Abu Krenat Aii persoană

indezirabilă urmărește un scop legitim și anume apărarea securității naționale, care

este necesară într-o societate democratică. Astfel, se justifică printr-o nevoie socială

imperioasă și că este proporțională cu scopul legitim urmărit, reieșind din gravitatea

3

faptelor invocate pe de o parte și de valorile sociale care sunt puse în pericol pe de

altă parte.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 21 octombrie 2020, notificată

Biroului migrație și azil prin intermediul poștei electronice la 14 decembrie 2020.

(f.d. 117)

Biroul migrație și azil, în termen, la 29 decembrie 2020 a depus la Curtea de

Apel Chișinău recursul motivat. ( f.d.119-120)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

4

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Biroul migrație și azil este

inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Biroul migrație și azil se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5